Editorial

De ce are nevoie organismul de substan]e minerale? (II)

~n num\rul anterior am f\cut referiri la modalit\]ile prin care ar trebui s\ ob]inem principalele minerale necesare s\n\t\]ii. De asemenea, am concretizat de ce este necesar\ o alimenta]ie ct mai variat\ [i natural\ `n cazul nevoii de minerale. Reiterez din nou faptul c\ ideal pentru un echilibru de minerale este necesar\ o diet\ stabil\, complex\, cunoscut\ ca surs\ a tuturor mineralelor necesare func]iilor metabolice. ~n num\rul de fa]\ voi trece `n revist\, `n ordine alfabetic\, alte minerale de care organismul nostru are nevoie f\r\ echivoc.

Ing. chim. {TEFAN MANEA Director General HOFIGAL

FOSFORUL
Fosforul ca mineral (metaloid) este foarte r\spndit `n natur\ sub form\ de fosfa]i. El se g\se[te `n cantit\]i suficiente, dep\[ind necesarul uman (de 7-10 ori `n p\mnt [i alimentele curente). Se g\se[te `n lapte, carne, pe[te, ou\, cereale, alune, maz\re [i `n toate zarzavaturile. ~n organism fosforul are importan]\ deosebit\ (`mpreun\ cu calciul se g\se[te pn\ la 85% `n oase [i din]i). Fosforul particip\ [i la multe reac]ii chimice, `n special cele care privesc formarea energiei `n organism; particip\ deasemenea la producerea carbohidra]iilor [i gr\similor, precum [i la sinteza proteinelor. Consumul excesiv de antiacide (bicarbonat, dicarbocalm, etc) reduce capacitatea de asimilare a fosforului `n organism; [i excesul de fier reduce capacitatea de asimilare a fosforului. Aten]ie deci, la recomandarea de utilizare a fierului. Organismul regleaz\ echilibrul `ntre calciul [i fosfor; de aceea excesul de fosfor poate determina reducerea calciului din oase (iat\ de ce prezen]a vitaminei D realizeaz\ exact acest echilibru). Supradozarea este extrem de rar\; atunci provoac\ pierderea poftei de mn-

care, astenie, surmenaj, dureri de oase, stare de anxietate.

MAGNEZIUL
Organismul matur con]ine cca. 25 g. magneziu, din care mai mult de 50% intr\ `n sistemul osos, 1% se afl\ `n lichidele din organism, restul `n mu[chi [i ]esuturile moi. Se asimileaz\ foarte greu `n intestin, iar peste 70% din cantitatea asimilat\ se elimin\ prin fecale. Totul depinde de alimenta]ie, dac\ are sau nu magneziu. Magneziul, component al clorofilei, este prezent `n toate vegetalele neprelucrate, iar prin prelucrare se pierde foarte mult. Cele mai bune surse de magneziu sunt semin]ele integrale, germenii de gru [i cerealele nedecorticate. Alte surse: creve]ii, molu[tele, soia, spanacul [i toate vegetalele neprelucrate. ~n organism magneziul particip\ `n calitate de cofactor la peste 300 reac]ii enzimatice. Metabolismul glucozei, oxidarea acizilor gra[i, activarea aminoacizilor `n producerea energiei, toate au nevoie de magneziu. Mai nou, s-a dovedit c\ are un rol deosebit `n transmiterea informa]iei genetice, particip\ la transmiterea semnalelor nervoase, determin\ adaptarea la frig. Participarea la procesul

vasodilatator `i d\ o importan]\ [i mai mare `n `ntreg organismul. Magneziul prezint\ foarte multe interac]iuni, ceea ce `i confer\ [i mai mult\ importan]\. De exemplu, cu calciul `mparte rolul de transportor la nivel de intestin. Raportul dintre calciu [i magneziu trebuie s\ fie `n alimenta]ie de 2:1. Acest raport a fost ob]inut `n produsul Mag Anghinar (form\ organic\ asimilabil\ din cynarin\ [i acid clorogenic). O cantitate mare de gr\simi (`n special acizi gra[i) poate conduce la blocarea Mg `n s\ruri ale acestor acizi, neutilizabile (iat\ de ce margarina nu este un aliment benefic). Utilizarea acidului folic necesit\ un surplus de calciu, deoarece enzimele suplimentare conduc la reducerea magneziului [i implicit, la modificarea raportului optim Ca:Mg (2:1). Excesul de fier reduce cantitatea de magneziu asimilat\ `n intestine. Vitamina D stimuleaz\ relativ pu]in asimilarea magneziului `n intestin, dar `n schimb ajut\ la asimilarea calciului, afectnd echilibrul Ca:Mg. Deficitul de vitamina E reduce nivelul magneziului `n ]esuturi (din acest aspect deriv\ rolul deosebit al uleiului de c\tin\ `n acest echilibru).
continuare `n pagina 32

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Reflec]ii autumnale

Farmecul [i... stresul primului clopo]el

Este `ntr-adev\r o problem\ de actualitate dac\ primul clopo]el (care semnific\ debutul `ntr-o altfel de colectivitate dect cele anterioare) are farmecul autentic [i unic pe care ar trebui s\-l declan[eze `n sistemul de referin]e al memoriei afective. Situa]ia este valabil\ mai ales pentru copii, deoarece cu acest debut se `nscrie `n cartea vie]ii o alt\ form\ de `n]\rcare, mult mai apropiat\ de realitatea vie]ii. A unei vie]i paralele cu cea a c\minului ocrotitor, a protec]iei tandre [i f\r\ limite pe care o are copil\ria al\turi de mami, tati sau bunici (dac\ `ntr-adev\r este a[a!) Primul clopo]el, mai semnific\ [i un nou prag de maturizare (neuro-psiho-fiziologic\) a puiului de om. Transla]ia de la gndirea concret-obiectual\, c\tre gndirea logic\, abstractizarea unor no]iuni, `n]elegerea unor fenomene pe care [colarul le descoper\ cu `ncntare, curiozitate, emula]ie [i interes, este [i o minunat\ incursiune `n via]a real\. Alta dect cea din basme, pove[ti, filme [i spectacole, unde ]ncii credeau orice li se spunea! Acum `ns\... Acum, odat\ cu primul clopo]el, fostul ]nc se confrunt\ cu altceva: [colarul este un EL, o EA, cu identitate strict delimitat\ de nume, prenume, personalitate, abilit\]i sau defecte, calit\]i sau dizabilit\]i. Acum `ncepe conturarea personalit\]ii fiec\rui copil. F\r\ excep]ie! z Discern\mntul [i criticismul gndirii fiec\rui copil-[colar, al grupului ca `ntreg, al `nv\]\torului, vor ac]iona cu o for]\ motrice infailibil\ modelatoare sau distructiv\. O [coal\, o clas\, un dasc\l, un colectiv, las\ invariabil engrame (urme `n memorie) cu valoare simbol `n dinamica existen]ei copilului. Chiar dac\ pe parcursul devenirii sale, `n pubertate, adolescen]\, apoi c\tre tinere]e [i vrst\ adult\, anumite laturi din temperament, caracter, deprinderi, concep]ii, pot suferi muta]ii sau perturb\ri, achizi]iile din perioada [colar\ sunt unice. Aceast\ unicitate deriv\ din: z experien]e emo]ionale sau cognitive z personalitatea (voca]ional\) a unui dasc\l z interesul epistemic (de cunoa[tere) a unei materii predat\ cu har sau prin coinciden]\ cu aptitudinea [colarului. Farmecul primului clopo]el mai `nseamn\ socializarea copilului, noi prietenii, dar [i evaluarea `nzestr\rilor mentale, artistice, fizice (sportive), prin calificativele din catalog, din carnet, prin aprecierile sau criticile dasc\lilor. Copilul `nva]\ - pe viu - c\ reprezint\ un EU distinct care `l individualizeaz\, `l ierarhizeaz\, `l laud\, `l cinste[te, `l investe[te cu atribute la care va trebui - sine die - s\ se raporteze. Tot `n acest context `ns\ se `nscrie [i reversul problemei, care este cu mult mai bogat nuan]at\ de cauze, circumstan]e, `mprejur\ri, condi]ii sociale, economice, familiale, individuale, conjuncturale [i bine`n]eles de ecua]ia individual\ a copilului.

Pe scurt: probleme, stres, neadaptare, e[ec!

Un adev\r axiomatic: nu to]i copiii sunt [i elevi cum [i-ar dori-o ei `n[i[i, p\rin]ii, societatea civil\.

Cnd [coala devine surs\ de stres? Cine este de vin\? {i de ce?

~ntre bucuria real\ de a merge la [coal\ [i refuzul de a fi elev, se `nscrie o palet\ extrem de variat\ de motive. Le vom insera pe cele mai relevante dintre acestea, pe cele care se refer\ la condi]iile actuale ale Romniei mioritice.

z probleme cu al]i copii (certuri, b\t\i, insulte, porecle) z probleme cu dasc\lii (severi, dogmatici, nervo[i, iritabili, demoda]i, b\trni sau tipicari) z dificult\]i la `nv\]\tur\ (nu-[i fac temele, nu-i intereseaz\ notele, nu le plac metodele de predare, au probleme cu s\n\tatea, prezint\ intelect de limit\, sufer\ de malnutri]ie, oboseal\, surmenaj, sindrom hiperkinetic cu dificult\]i de aten]ie) z teama de a p\r\si cuibul familiei (copiii anxio[i, hiperproteja]i, timizi) z plictiseala (copii superior dota]i, cei nemotiva]i de ceea ce `nva]\, cei care doresc altceva de la [coal\, fiind obi[nui]i cu tehnic\ avansat\) z lupta pentru putere cu p\rin]ii (prea autoritari, tiranici, obseda]i de perfec]iune, absen]i din familie prin plecarea la slujbe `n str\in\tate, alcoolici, violen]i, indiferen]i, iresponsabili sau frivoli). Stresul debutului [colar poate atinge `ns\ [i p\rin]ii (ca [i cuplu) sau p\rintele singur (din diverse motive).

Reorientarea c\tre alt algoritm cotidian, care `nseamn\ z punctualitatea copilului la [coal\ z cu cine st\ el acas\, dup\ ce vine de la [coal\? z f\cutul temelor (este silitor, `n mod firesc sau o [terge la joac\ [i le neglijeaz\?) z cine `i d\ s\ m\nnce la prnz? z se mai [i odihne[te sau st\ doar printre caiete [i creioane? P\rintele constat\ - nepl\cut surprins c\: z copilul lui este un neadaptat [i nu-[i poate face prieteni z `n alte situa]ii este membru al unui grup de mici derbedei care fac numai pozne z este m\sc\riciul clasei [i surs\ de batjocur\, fiind luat `n rs, deoarece are o voce nepl\cut\, un mic defect fizic, se `mbrac\ caraghios, este neglijent [i cam murd\rel, emannd un miros nepl\cut P\rin]ii excesiv de critici [i lipsi]i de sim]ul empatic nu sesizeaz\ `ntotdeauna sursele de frustr\ri ale copiilor lor [i le creeaz\ insecuritate, mici manii, spaime [i temeri, fiind ei `n[i[i nevrotici sau instabili; cnd copilul este f\cut bleg, prost\nac, ciuca b\t\ilor este firesc ca acesta s\ nu mai aib\ pl\cere fa]\ de obliga]iile [colare `ntr-un grup care nu `i respect\ personalitatea z copiii care sunt [a[ii, u[or gngavi, blbi]i, excesiv de slabi (]ri), gra[i (gogoa[a, grasul), `nal]i (pr\jini), scunzi (piticanii), devin nesiguri, timizi, nesociabili sau agresivi, revendicndu-[i autoritatea prin for]a pumnului (dac\ o au); p\rin]ii lor sufer\, de[i nu ar trebui, deoarece astfel de situa]ii sunt pasagere [i marcheaz\ o durat\ de timp compensabil\ printr-o strategie flexibil\, bogat\ de supracompensare, prin punctele forte pe care orice copil le are z s\r\cia, condi]iile de promiscuitate [i de lipsuri creeaz\ o surs\ de stres familiei, mai ales cnd aceasta are mai mul]i copii dar insuficiente resurse pentru un trai decent Familiile calamitate de dezastre naturale (att de frecvente `n ultimii ani) se confrunt\ cu un stres nemeritat [i este nedrept ca unui copil s\ i se refuze accesul la educa]ie [i `nv\]\tur\, din motive socio-economice Copilul poate fi afectat de boli cronice, invalidante iar p\rintele este neputincios fa]\ de ne[ansa unor afec]iuni grave (epilepsie, diabet tip A, cancer, paralizie cerebral\, tetraplegie, HIV); el va fi confruntat cu un tip de stres cronic

Concluzii par]iale
F\r\ `ndoial\, primul clopo]el este [i primul semnal al unui mare `nceput `n via]a oricarui copil. Dac\ acest semnal va fi `nc\rcat de farmec, de parfumul amintirilor sacre din copil\ria acestuia, depinde `ntr-o anumit\ m\sur\ de familie, de coeziunea membrilor ei. Dar mai ales de con[tientizarea acestui nou `nceput care pretinde [i din partea tuturor verigilor implicate `n actul de [colarizare, o alt\ viziune. Educa]ia, `nv\]\mntul [i s\n\tatea cu toate ingredientele adiacente merit\ tot ceea ce este mai bun, mai ales `ntr-o na]iune care se dore[te viguroas\ `n destinul ei viitor. Dac\ `nc\ func]ioneaz\ aforismul cine nu are un b\trn, s\ [i-l cumpere, oare n-ar trebui s\ fie valabil\ [i sintagma fiecare na]iune are tinerii pe care [i-i merit\? psiholog Maria {erban

~n ce context este stresat p\rintele [colarului?

{i aici ac]ioneaz\ un cumul de motive, cauze, circumstan]e, pe care le vom inventaria succint:

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Reflec]ii autumnale

Nostalgia [i melancolia toamnei

Toamna are o semnifica]ie de un simbolism aparte `n ceea ce prive[te vrsta adult\. Nu este oare, o juxtapunere deloc `ntmpl\toare, `ntre ruginiul naturii u[or ofilite [i tmplele c\runte? Nu reprezint\ toamna un popas oportun pentru introversie, care ne oblig\ `ntrun anumit fel la o analiz\ existen]ial\, atunci cnd afar\ plou\ `n stil bacovian? Iar vntul, zloata [i frigul ce se pogoar\ tot mai mult c\tre noi, nu ne `nclin\ gndurile [i sentimentele c\tre amintirile tinere]ilor pierdute pe c\r\rile vremelniciei? Nostalgia [i melancolia toamnei pot deveni un binemeritat dialog cu noi `n[ine. F\r\ false justific\ri [i f\r\ exagerate amnezii. Ce binef\c\tor izvor de eliberare a stresului adunat bob cu bob `n anii cei fugari cnd, tineri fiind, credeam c\ putem orice! C\ ni se permite orice! C\ nimic r\u nu ne poate atinge! C\ visele noastre pot prinde aripi [i nu ne r\mne dect s\ ne lu\m zborul `ndr\zne], nu `ntotdeauna prudent, lucid [i responsabil, c\tre tainele viitorului! Tr\irile nostalgice nu devin factor de stres dect pentru: de capriciile toamnei cea hd\ [i z\lud\ (vorba poetului). Nu este nimeni de vin\ c\ `n acest anotimp frigul, umezeala, curen]ii de aer, vntul, vijeliile, ploile, grindina, noroaiele [i zloata devin necru]\toare cu articula]iile atinse de artroze, reumatism, gut\. C\ migrenele nu ne ocolesc iar guturaiul [i gripa bat gr\bit la u[\. C\ sunt zile, mai bine spus dimine]i cnd nu ne vine s\ p\r\sim patul, pentru `nc\ o zi de lupt\ cu traficul, [oselele, gropile, aglomera]ia, nervii, ]fnele, `nc\ier\rile, poluarea, scumpirile. C\ locul nostru de munc\ poate fi un popas cotidian al resemn\rii, umilin]elor, insatisfac]iei, rutinei, h\r]uielilor m\runte sau grosolane. C\ portofelul se gole[te suspect de repede [i ne las\ neputincio[i, cu ochii la m\rfurile care ne-ar fi utile dar nu avem cu ce le cump\ra. C\ bog\]ia cu care ne-am trezit, dup\ o via]\ de agoniseli [i trud\, parc\ nu are parfum de fericire, ci de grija unei bune tezauriz\ri, pentru c\ pot surveni calamit\]i, dezastre naturale sau investi]ii proste[ti. Nostalgia [i melancolia au un gust amar [i ne fac s\ fim neferici]i, emo]ionali, plng\cio[i [i dificili `n raport cu cei din jur. De aceea, aten]ie! De[i benefice pentru sp\larea creierului de zgura unui trecut care ne apar]ine, este bine s\ nu devin\ tr\iri frecvente, doar pentru c\ Vntul jalnic bate-n geamuri. Cu o mn\ tremurnd\ (vorba lui Eminescu).

cel ce le tr\ie[te obsesiv, ruminativ (revenind iar [i iar asupra lor) cu o emo]ie terifiant\ [i anxioas\, deoarece pe parcursul celorlalte anotimpuri ale vie]ii nu a [tiut s\ tezaurizeze fapte bune sau amintiri ale unor evenimente pozitive cel ce nu [tie s\ `mb\trneasc\ decent, `n]elept, cu luciditate [i optimism, gndind pozitiv, fiind activ, util lui `nsu[i [i celor din jur cel ce nu [i-a anticipat pragurile de putin]\ [i neputin]\ privind propriul destin [i pe cel legat de fiin]ele fa]\ de care a fost investit cu responsabilitate (copii, p\rin]i, alte rude, prieteni) Nostalgia [i melancolia pot u[or degenera `n depresie, insomnie, boli psihosomatice, mintale sau invalidante, dac\ cel `n cauz\ duce un stil de via]\ nes\n\tos, este dependent de vicii devastatoare, are o familie cu probleme sau tr\ie[te singur, fiind incapabil s\ comunice [i s\ se adapteze la toamna vie]ii. C\derea abrupt\ [i necontrolat\ `n ridicol este un alt simptom care `l face pe adultul cu tmplele c\runte s\ devin\ melancolic, atunci cnd realitatea i se dezv\luie brutal de sincer. Uneori ne[ansa sau `ntmplarea pot plasa adultul `n categoria celor care poart\ `n trup unele boli cronice, reactivate perfid

Ce putem face?
Poate face multe cel ce vrea s\ r\zbeasc\ `n lupta cu via]a, indiferent de anotimpul `n care se plaseaz\. {i aici func]ioneaz\ infailibil simbolismul fabulei lui La Fontaine Greierele [i furnica... Preg\tindu-ne din timp, harnic [i `n]elept, pentru vremurile grele (de vrst\ dar [i de microclimatul specific toamnei), nu vom avea soarta greiera[ului boem [i cam iresponsabil. Fiind `ns\ furnici active, `nseamn\ c\ ne putem apropia pn\ la identificare cu cei ce-[i anticipeaz\ ac]iunile, faptele, gndurile, `n a[a fel `nct s\ nu fim `n postura unui om strivit de vremuri, nici de ploi sau zloat\... Chiar dac\ pare un eufemism, multor oameni cu scaun la cap le prie[te toamna cu roade a[ezate gospod\re[te prin c\mar\, l\di]e, balcoane, butoaie, damigene, `n mijlocul unei familii unde st\pn\ este mul]umirea [i copiii ei: s\n\tatea, optimismul, gndirea pozitiv\, credin]a `n bine. {i deoarece nimic nu este ve[nic, nostalgia [i melancolia se pot risipi, a[a cum ploile, vremea rea las\ loc zilelor senine [i att de pline de farmecul vie]ii... Toamn\ blnd\, adnc mngietoare pentru trupul, mintea [i sufletul vostru!
psiholog Maria {erban

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

HIPERCOLESTEROLEMIILE
Accentul pe preven]ie [i supraveghere
Efectul aterogen cre[te `n prezen]a unei mari cantit\]i de ADMA (asymmetric dimetilarginin\) `n endoteliul vascular (prin cre[terea oxidului nitric) De asemenea, `n evaluarea riscului de producere a unor boli cardiovasculare sunt importan]i [i al]i factori `n afar\ de valoare lipidelor sanguine, cum ar fi: fumatul (scade HDL [i cre[te viteza depozit\rii lipidelor `n peretele vascular) ; hipertensiunea arterial\, prin arter\rile produse la nivelul peretelui arterial; diabetul zaharat - fiind [tiut c\ glicemia crescut\ sub]iaz\ pere]ii arterelor, cre[te LDL [i triglicemidele [i scade HDL; prezen]a bolilor cardiovasculare la al]i membri ai familiei, cu debut sub 55 ani.

Opinii ale oamenilor de [tiin]\

ursele colesterolului se g\sesc din abunden]\ `n alimentele de origine animal\ (ou, carne ro[ie, lactate, brnzeturi) dar [i `n multe produse din produsele vegetale (fitosteroli). Dup\ ce s-a descoperit c\ aproximativ 75% din colesterolul unui individ se produce prin sintez\ hepatic\ [i doar 25% provine din alimente, dietele extrem de restrictive au devenit amintire. Mai mult, s-a descoperit c\ gr\simile devin periculoase cnd se amestec\ mai multe feluri din surse alimentare diferite [i c\ exist\ gr\simi vege-

tale periculoase, care modific\ frac]iunile lipidice sanguine, al c\ror nivel (crescut sau sc\zut) este mult mai periculos dect valoarea colesterolului total. Astfel, gr\simile mononesaturate (provenite din uleiul de m\sline, nuci, alune) cresc HDL [i scad LDL, ca [i cele polinesaturate provenite din soia, pe[te, ulei de porumb [i floarea soarelui. Gr\simile saturate din lapte [i derivate (unt, brnzeturi), ciocolat\, carne ro[ie [i ca[ cresc HDL dar [i LDL. Cele mai periculoase sunt gr\simile trans (cresc LDL trigliceridele [i scad HDL) din: margarin\, alimente pr\jite, fast food [i gr\simile vegetale par]ial hidrogenate, omniprezente `n majoritatea produselor ambalate, inclusiv biscui]ii, napolitanele, conservele, foitajele. Descoperirea frac]iunilor lipidice a `mp\r]it colesterolul `n "bun" (cu con]inut mare de HDL) [i "r\u", aterogen (cu con]inut mare de particule mici: LDL, IDL). Dac\ `n snge sunt crescute particulele de LDL oxidat (mai ales "small LDL") progresia ateroamelor este rapid\; foarte aterogenice sunt [i IDL [i VLDL (nivelul lor fiind corelat cu progresia aterosclerozei mai degrab\, dect cu valoarea colesterolului total). O valoare normal\ a colesterolului total, dar format mai ales din HDL small [i LDL, determin\ o aterogeneaz\ rapid\ `n timp ce dac\ particulele HDL sunt mai crescute iar cele LDL sunt sc\zute, pacientul nu face ateroscleroz\, indiferent de valoarea colesterolului total.

Valoarea normal\ a colesterolului total difer\ `n func]ie de vrst\ (`n cre[tere pn\ la 60 ani) [i anotimp, fiind admise valori mai mari iarna. Conform AHA (American Hait Association) este optim ca valoarea s\ fie sub 200 mg/dl; peste 240 mg/dl se consider\ c\ pacientul are hipercolesterolemie semnificativ\. Valoarea colesterolului total este `ns\ mai pu]in important\ dect valoarea frac]iunilor lipidice; astfel, pentru a nu avea risc de boli cardiovasculare LDL trebuie s\ fie sub 100 mg/dl (se discut\ despre o valoare ]int\ nou\: sub 70 mg/dl, la copii sub 35 mg/dl, trigliceridele s\ fie sub 150 mg/dl iar raportul

Colesterol total ------------------------- = 5:1 HDL

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Opinii ale oamenilor de [tiin]\

INAMICUL NR.1 AL INIMII {I ARTERELOR

Pe de alt\ parte, colesterolul are func]ii importante `n organism iar absen]a aportului corect poate interfera aceste functii. Colesterolul particip\ la sinteza lecitinei (necesar\ func]ion\rii optime a SNC), a hormonilor sexuali [i supraadrenalinei, la formarea bilei, la metabolismul vitaminelor hidrosolubile A, D, E, K colesterolul intr\ `n structura membranelor celulare, permi]nd adaptarea fluidit\]ii membranei la temperatur\ [i reglnd permeabilitatea pentru H+ [i Na2+; se pare c\ are [i rol antioxidant. ~n aceste condi]ii, tratamentul persoanelor cu hipercolesterolemie a fost reevaluat, mai ales c\ inhibitorii de HMG-CoA reductaz\ au multiple efecte adverse [i de[i s-a dovedit c\ scad riscul cardiovascular indiferent de valoarea de pornire a colesterolului, nu scad mortalitatea dac\ sunt folosi]i preventiv, la pacien]i asimptomatici. Atitudinea terapeutic\ `n acest moment este clar\: se pune accentul pe preven]ie [i supraveghere cu tratament doar pacien]ilor care au hipercolesterolemie [i au avut un eveniment cardiovascular (dar [i la ace[tia schimbarea stilului de via]\ [i alimenta]ie este un factor terapeutic important).

Recomand\ri
Evitarea consumului de gr\simi saturate [i interzicerea completa a gr\similor hidrogenate. Se recomand\ cel pu]in dou\ por]ii de pe[te gras s\pt\mnal sau aportul a 800 - 1000 mg acizi 3 zilnic. Ace[tia reduc depozitarea ateroamelor pe pere]ii arteriali, scad LDL [i trigliceridele [i cresc HDL. S-a dovedit c\ acizii 3 polinesatura]i reduc inciden]a accidentelor vasculare [i de asemenea protejeaz\ [i `mpotriva tulbur\rilor de ritm care apar la pacien]ii cu atero-

scleroz\. Tratamentul este lipsit de efecte adverse [i nu s-a confirmat toxicitatea prin acumularea de compu[i cu mercur [i pesticide `n ficatul pe[tilor din apele poluate, recomandndu-se doar pruden]\ `n cazul gravidelor, copiilor [i femeilor care al\ptez\. De asemenea, pacien]ilor li se recomand\ [i fizioterapia ca adjuvant al tratamentului medicamentos. Lumea medical\ este tot mai interesat\ de efectul crescut al extractelor glicerohidroalcoolice din germeni de plante ct [i fitoterapia tradi]ional\. Pentru sc\derea colesterolului [i men]inerea elasticit\]ii pere]ilor vasculari se folosesc cu succes gemoderivate din: ienup\r, dud negru, pin montan [i rozmarin, ca [i extractul de momordica.
Dr. Simona Tivadar Medic Primar boli de nutri]ie Spitalul de Urgen]\ Universitar Bucure[ti

Parteneri `n Campania de preven]ie [i tratament al hipercolesterolemiilor

C.M.D.T.A. Washington - Str. Washington, nr. 80 - tel. 021-230.59.31 C.M.D.T.A. Doroban]i - Calea Doroban]ilor, nr. 26-32 - tel. 021-211.34.35 I.C.M.Av.S. - Calea Plevnei, nr. 140-158 - (`n incinta Spitalului Militar Central) tel. 021-319.70.80 Policlinica R.A.T.B. - Str. Grozovici, nr. 40-44 - tel. 021-318.34.10 Policlinica Polimed Apaca - Str. Caraiman, nr. 65 - tel. 021-224.74.00 Policlinica M.I. - Str. Mihai Vod\, nr. 17 - tel. 021-315.92.28 Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

Cum s\ ne ferim de efectele modernit\]ii

Tr\im `n secolul vitezei [i ne-am obi[nuit s\ spunem tot mai des: sunt stresat!... nu am timp!... dac-ai [ti ct sunt de obosit!?... [i de cele mai multe ori avem dreptate. Fie c\ definim mai mult sau mai pu]in bine no]iunea de stres, c\ `l con[tientiz\m sau nu, resim]im efectele lui indiferent de vrst\ sau de mediu social.
6

DU{MANUL INVIZIBIL
Muncim mult, ne mi[c\m pu]in, mnc\m nes\n\tos [i pe fug\, nu ne hidrat\m suficient, respir\m un aer poluat, nu ,,ne permitem '' s\ facem lucruri care s\ ne bucure sufletul, nu ne odihnim suficient. Avem din ce `n ce mai multe instrumente care s\ ne ajute `n activita]ile zilnice [i s\ ne fac\ via]a mai u[oar\ (automobile, telefoane mobile, ma[ini de sp\lat, cuptoare cu microunde, aspiratoare, etc). Cu toate acestea, paradoxal, avem din ce `n ce mai pu]in timp pentru noi `n[ine, pentru a ne `ngriji de s\n\tatea noastr\. ~n plus, aceste unelte folositoare, nu mai par att de utile atunci cnd e vorba de cmpurile electro-magnetice produse de curentul electric, `n fapt, generate de orice aparat electric.

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

Pe seama lor sunt puse o serie `ntreag\ de probleme de s\n\tate, de la dureri de cap [i grea]\, la tumori cerebrale [i cancere diverse. Iluminatul artificial, de multe ori insuficient sau inadecvat pozi]ionat este o alt\ surs\ de stres, imperceptibil. La fel cum [i zgomotul stradal a devenit o obi[nuin]\ cotidian\ pentru urechea noastr\. Dar, cu ce pre]? {i `n locurile familiare pe care credem c\ le cunoa[tem `ndeaproape, tr\ind [i muncind acolo zi de zi, ne pa[te du[manul invizibil. Acarieni, dar [i virusuri [i bacterii, antrena]i de curen]ii de aer condi]onat ([i nu numai) sunt prezen]e nedorite la serviciu, acas\ sau `n ma[in\, ne sensibilizeaz\ [i ne pndesc orice sl\bicune a sistemului imunitar. Mncarea din ce `n ce mai prelucrat\, att de consumatorul `nsu[i, dar mai ales la nivel industrial, semipreparate cu tot felul de conservan]i [i aditivi, `n loc s\ ne hr\neasc\, ne streseaz\ organismul care pentru reac]iile biochimice are nevoie de diverse minerale (Mg, Ca, K, etc), vitamine, principii nutritive de baz\...[i trebuie s\ se multumeasc\ cu materie prim\ insuficient\ [i de proast\ calitate (putnd apare deficite, alergii). Din ce `n ce mai mult se vorbe[te [i despre un stres a[a-zis geopatic, produs de curen]ii de ap\ subterani, falii geologice, depozite de minereuri, care creeaz\ cmpuri de energie anormale [i care atunci cnd se suprapun peste locurile `n care dormim sau unde este pozi]ionat biroul la care lucr\m, men]inndu-se [i ac]ionnd astfel pe perioade lungi de timp, pot determina acuze de felul: oboseal\, iritabilitate crescut\, co[maruri.
continuare `n pagina 8

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

continuare din pagina 7

STABILIREA ECHILIBRULUI INTERIOR

Nerespectarea orelor de odihn\, privarea de somn (mai ales `n contextul unei meserii generatoare de oboseal\ fizic\), vor duce `n timp la sc\derea productivit\]ii muncii [i vor cre[te riscul producerii de accidente (la serviciu sau `n drum spre serviciu). Se mai poate s\ nu reu[e[ti s\ adormi pentru c\ ai mintea plin\ de gnduri, griji, planuri. Majoritatea cazurilor de insomnie sunt provocate de stresul [i tensiunea ce s-au acumulat `n timpul zilei, `n minte [i trup [i care continu\ s\ te apese [i atunci cnd `ncerci s\ dormi. Este u[or s\ obose[ti [i s\ sim]i c\ te anchilozezi atunci cnd lucrezi la un birou sau, din cauza adopt\rii unor pozi]ii anormale [i de lung\ durat\, s\ prezin]i contracturi musculare dureroase. Din ce `n ce mai mult ne petrecem zilele privind la un mo-

nitor sau ]intui]i ore `n [ir la un birou. Nu e de mirare c\ al nostru corp devine ]eapan [i `ncordat, nu e de mirare c\ ne ustur\ ochii, a[a cum nu e de mirare nici c\ ne pomenim obosi]i [i c\scnd `nc\ `nainte de a trece prima parte a zilei. Obicei prost (acumulator de stres din diverse motive) este [i acela cnd obosi]i fiind, sup\ra]i sau `ntr-o proast\ dispozi]ie dup\ o zi de munc\, te pr\bu[e[ti ca o legum\ `n fa]a televizorului, eventual (ron]\ind pn\ `n noapte) tot felul de lucruri, de cele mai multe ori nes\n\toase sau `n exces. Conflicte [i dezacorduri se manifest\ (`n familie, la locul de munc\, `n societate), fie c\ vrem sau nu vrem. Sunt fire[ti. Accept\m, con[tientiz\m [i ac]ion\m. Dac\ ne este `ng\duit s\ parafraz\m: Sunt stresat... dar m\ tratez! Este evident c\ am avea numai de c[tigat dac\ am face efortul de a preveni stresul personal [i de a g\si solu]iile cele mai bune pentru stabilirea echilibrului interior, pentru a `nfrunta via]a cotidian\ prin discipli-

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

narea propriei personalit\]i. Termenul de stres se aplic\ att unei agresiuni exterioare impuse, ct [i modului de via]\ `n care tr\im o situa]ie neprev\zut\. Cu alte cuvinte, stresul este cauzat de felul nostru de a interpreta evenimentele stresante mai mult decat evenimentele `nsele. Nu ceea ce ]i se `ntmpl\ este important, ci modul `n care reac]ionezi.

SOLU}II NATURALE
Pentru a men]ine energia intern\ concentrat\ [i la un nivel `nalt, pentru combaterea timidit\]ii [i a `nvinge st\rile depresive, a spori `ncrederea `n tine [i a dep\[i dezam\girile `n a[a fel `nct s\ fii gata s\ faci fa]\ urm\toarelor provoc\ri `ntr-o manier\ pozitiv\, trebuie s\ te reconectezi la natur\ [i la solu]iile pe care ]i le propune. Alegndu-[i ca moto: Natura nu minte niciodat\, (M. Eminescu) firma Hofigal s-a str\duit s\-i descifreze ct mai bine secretele pentru a oferi oamenilor [ansa pre]ioas\ de a tr\i o via]\ ct mai s\n\toas\. ~n ceea ce prive[te stresul, am putea spune c\ `ntreaga gam\ de produse farmaceutice [i suplimente alimentare naturale marca Hofigal, care previn [i amelioreaz\ bolile, care dau o stare de bine organismului, poate fi indicat\. Ne rezum\m doar la cteva produse pe care le putem prescrie `n aceast\ situa]ie prin diferite scheme de tratament, cu prec\dere `n st\rile de astenie, surmenaj, suprasolicit\ri fizice [i intelectuale:

Armuhep, C\tinofort, Coenzima Q10 `n ulei de c\tin\, Complet antioxidant, Extract uleios de lev\n]ic\, de salvie, Fiamarant, Flavovit C, L-carnitin complex, Omega 3 `n ulei de pe[te, Passiflora, Polivitamine naturale cu Ca [i Mg, Se - Spirulina, Somn u[or.
Dr. Anca Anu[ca Centrul Medical HOFIMED

Via]a s\n\toas\ `nseamn\, de fapt, bucuria de a tr\i

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

a prima vedere, omul `n vrst\ ar fi mai pu]in expus la stres. ~n realitate conflictul `ntre organism [i mediul `nconjur\tor (cu toate componentele sale) este mult mai mare, mai durabil [i mai greu de evitat [i `nl\turat.

Stresul la

PATOLOGIILE PENSION|RII
Dintre marile cauze de stres ale omului trecut de vrsta de 60 - 65 de ani amintesc: pensionarea, decesul partenerului, o boal\ grav\ [i inevitabil\, schimbarea locuin]ei, izolarea, reducerea drastic\ a nivelului material, pierderea statutului social, internarea `ntr-un c\min de b\trni, spital sau alte centre sociale. Retragerea din activitatea profesional\ - PENSIONAREA - genereaz\ o agresiune greu de suportat [i care, prin r\sunetul important asupra st\rii de s\n\tate duce la crearea termenului de "boal\ a pension\rii". Din fericire, nu toate persoanele pensionate prezint\ fenomenul clinic al pr\bu[irii biologice, care `nso]e[te aspectul complex psiho-somatic al bolii de "pensionare". Se apreciaz\ c\ aproximativ 50% dintre subiec]i suport\ `n forma acceptabil\ aceast\ situa]ie. Exist\ diferen]e semnificative de reac]ie la persoanele pensionate, func]ie de sex, mediu (urban sau rural), nivel cultural, profesie, activit\]ile extraprofesionale avute `n timpul vie]ii active, integrarea familial\, nivelul eco-

nomic [i, mai ales, de modul `n care este primit\ [i acceptat\ retragerea din activitatea profesional\. "B\rba]ii fiind mai mult (uneori total) angaja]i `n profesie [i dependen]i de nivelul statutului social, profesional [i economic, resimt pierderea acestui statut puternic [i dureros, pierdere care se produce brusc, marcat\ de o dat\ calendaristic\ ce nu `i permite s\ se adapteze". (C. BOGDAN) Femeile suport\ mai u[or momentul pension\rii. Ele trec de la activitatea profesional\ la cea casnic\. ~n unele cazuri, pensionarea constituie pentru femei un prilej de inf\ptuire al unui deziderat a[teptat de mult timp. ~n mediul rural, pensionarea nu este condi]ionat\ de o dat\ calendaristic\ (`mplinirea vrstei de limit\). Trecerea spre `ntreruperea activit\]ii se face treptat [i se `ntinde pe ani sau uneori zeci de ani, astfel, sentimentul " utilit\]ii" este p\strat aproape intact [i uneori chiar prestigiul social [i profesional. Activita]ile extraprofesionale cum ar fi: jocurile sportive, gr\din\ritul, pictura, muzica, filatelia, lectura, bricolajul, constituie o activitate `n vederea ocup\rii timpului liber creat prin noul statut de pensionar.

Integrarea familial\, p\strarea unui statut corespunzator `n cadrul familiei, men]inerea unui standard de via]\ satisfacator, fac parte din formele de compensare binevenite ale interesului de pensionare . Profesiile care permit continuarea activit\]ilor [i dup\ pensionare (art\, cultur\, crea]ie) sunt mai pu]in sau chiar deloc `nsoti]e de patologia pension\rii. Pe de alt\ parte, profesii ca `nv\]\tor (mai ales b\rba]ii din mediul urban), suport\ greu pensionarea. Ace[tia sufer\ o degradare, uneori dramatic\, `n primii doi ani de `ncetare a activit\]ii didactice.

TIMPUL LIBER, O PROBLEM|?

Tulbur\rile debuteaz\ uneori, chiar din perioada preg\titoare (45 - 55 de ani la femei [i 55- 65 de ani, la b\rba]i). Cel mai frecvent apar st\ri de anxietate, care, `n momentul pension\rii, pot declan[a [ocuri grave cu r\sunet cardio-vascular, infarct, accident cerebral sau psihoemo]ional (nevroze, cenestopatii, fobii etc.). ~nsu[i fenomenul `mb\trnirii este precipitat, mul]i pa-

10

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

cien]i ar\tnd mai b\trni dect vrsta real\. ~n ultima perioad\ de timp s-a acordat mai mult interes, din partea speciali[tilor Ministerului S\n\t\]ii [i a Societ\]ii Civile, `n ceea ce prive[te oamenii care sunt `n prag de pensionare, din punct de vedere al combaterii stresului. Astfel, au fost ini]iate sisteme de preg\tire a celor `n prag de pensionare prin cursuri colective sau discu]ii individuale. Astfel au ap\rut subiecte interesante `n mass-media romneasc\, prin programe adecvate de radio-tv, presa scris\ sau literatura de specialitate. ~n acest sens, primele m\suri `i revin medicului geriatru [i celui de familie, al c\ror rol devine determinant `n aceast\ ac]iune de preg\tire a pension\rii. Prezentarea `n mod clar a unor no]iuni de biologie a vrstei, de fiziologie [i patologie, explicarea evolu]iei individului (cre[tere, maturitate, involu]ie) reliefarea posibilit\]ilor optim - func]ionale ale fiec\rei etape de vrst\, constituie baza ac]iunii de con[tientizare pentru cel interesat. Un punct important al programului este realizarea unui model personali-

vrsta a III-a
zat al modului de organizare a timpului liber al pensionarului. {tim c\ omul, ca fiin]\ social\, este supus chiar de la na[tere, rigorilor societa]ii umane. Cu alte cuvinte, individul este preg\tit [i calificat `ntr-un domeniu care nu acoper\ dorin]a lui personal\. Printr-o explorare atent\ pot fi descoperite "aceste dorin]e" uneori [tiute, alteori intuite, ceea ce constituie parte important\ a programului personalizat. Cu mul]i ani `n urm\, de exemplu, a fost recomandat unei persoane aflate la vrsta pension\rii s\-[i `ndeplineasc\ dorin]a intim\ de a picta. Doamna respectiv\ a urmat dup\ pensionare cursurile unei [coli populare de art\. Rezultatul a fost o adev\rat\ `mplinire artistic\, devenind un pictor remarcabil, cu expozi]ii `n ]ar\ [i peste hotare. Tot `n leg\tur\ cu timpul liber, se recomand\ angrenarea `n activita]i fizice u[oare, pl\cute [i, de ce nu, economice, cum ar fi: gr\din\ritul, floricultura, pomicultura, albin\ritul [i altele. Activitatea fizic\ `n aer liber este acceptat\ `n general chiar [i de c\tre persoane cu profesii intelectuale sau sedentare. De mai mul]i ani, prim\riile unor ora[e au alocat terenuri pentru gr\din\rit `n folosin]a exclusiv\ a pensionarilor, cu rezultate excelente asupra tonusului psiho-emo]ional [i a formei fizice. Cnd `ntreruperea activit\]ii atrage modificarea dramatic\ a pozi]iei sociale [i politice, r\sunetul asupra st\rii de s\n\tate este cu att mai puternic cu ct pozi]ia pierdut\ era mai important\. ~n acest sens, reamintim c\ IE{IREA DIN LUMINILE RAMPEI a unor personalit\]i

politice ca De Gaulle, Adenauer sau Churchill a dus `n scurt timp la dispari]ia lor fizic\. Este adev\rat c\ aveau o vrst\ `naintat\ [i sufereau de boli cronice cunoscute, `ns\ pierderea "EFECTULUI DE PRIM PLAN" a contribuit `n mod semnificativ la pr\bu[irea lor organic\. P\strnd propor]iile, afirm\m c\ oferind persoanei pensionate posibilitatea de a se men]ine `n prim planul unei activit\]i sau situa]ii care implic\ responsabilizare, demnitate, recunoa[tere [i o autoapreciere pozitiv\, efectul asupra tonusului psihoorganic [i emo]ional este evident. Sarcini, deleg\ri de responsabilitate, acces la ini]iative, solicit\ri de consiliere (acordate `n limita posibilit\]ilor [i cu acceptul lor), cumulate `ntr-un climat de `n]elegere [i, de ce nu, [i de dragoste, ne `ndeamn\ s\ respect\m [i s\ aplic\m ast\zi un vechi proverb din `n]elepciunea popular\ romneasc\ care spune c\

DAC| NU AI UN B|TRN, ATUNCI S|-L CUMPERI

Dr. Florian Cuibu[ Centrul Medical HOFIMED

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

11

Toamna se num\r\... factorii de stres

Sunt stresat, deci exist!"

Nimic mai adev\rat! No]iunea de stres a dep\[it mult sfera teoriei [i a devenit parte integrant\ din via]a noastr\. Omul este o fiin]\ complex\, aflat\ `ntr-o permanent\ interac]iune cu mediul `nconjur\tor, iar aceast\ percepere a fenomenelor [i transform\rilor specifice mediului `n care tr\im se realizeaz\ ini]ial prin intermediul organelor de sim], `n final, totalul informa]iilor culese sunt filtrate prin intermediul creierului. Deci, realitatea `nconjur\toare, lumea exterioar\ sunt percepute [i filtrate prin intermediul ochiului min]ii omene[ti.

Codul ro[u si pragul de suportabilitate

Din punct de vedere etimologic termenul de "stress "reprezint\, `n literatura ango-saxon\, o stare de suprasolicitare (intens\ sau constant\, prelungit\) sau o constrngere. Din punct de vedere medical [i biologic, stresul include o multitudine de factori nocivi (de agresiune) ce ac]ioneaz\ asupra noastr\ (de exemplu, emo]iile puternice, frigul, c\ldura, traumatismele de diverse facturi: bolile, interven-

Limbajul stresului [i modalit\]i de lupt\ contra efectelor sale nocive

]iile chirurgicale, depresia, dificult\]ile de adaptare, comunicare, `n]elegere a mediului etc.) dar `n acea[i m\sur\ stresul include [i ansamblul transform\rilor, reac]iilor metabolice sau organice care sunt declan[ate ca r\spuns la factorii de stres respectivi. Aceasta este o capacitate fundamental\ a omului, de adaptare la noile condi]ii de existen]\, de a se schimba [i transforma `n func]ie de componentele mediului `nconjur\tor, `n scopul supravie]uirii noilor condi]ii. Aceste transform\ri implic\ aspecte particulare, de la individ [i individ. }innd cont de faptul c\ omul este o fiin]\ social\, comunicant\, afectat\, vor apare mecanisme de adaptare la nivel psihic-mental, emo]ional, la nivel organic, corporal, fizic. Exist\ o multitudine de factori de stres care ac]ioneaz\ la toate nivelurile: fizic, psihic, mental. Cu alte cuvinte, stresul apare la orice reac]ie a min]ii sau a trupului fa]\ de o situa]ie real\ sau imaginar\. Deci stresul poate fi de natur\: obiectiv\, fizic\, dar [i de natur\ psihic\, imaginativ\, subiectiv\. Din punct de vedere al efectului nociv sau benefic asupra noastr\, stresul poate fi d\un\tor ([i atunci vorbim de Distres), sau poate fi benefic ([i atunci vorbim despre Eustres). Distresul poate cauza suferin]e fizice dar [i psihologice (frustrare, depresie, dezam\gire), pe cnd Eustresul determin\ un sentiment de realizare, satisfac]ie, `mplinire, echilibru, men]innd starea optim\ de s\n\tate. Stresul, vorbind la modul general, este un factor determinant [i are o contribu]ie major\ `n afec]iunile legate de vrst\. Majoritatea covr[itoare a oamenilor este stresat\ datorit\ diverselor aspecte presante de la servici (dificultatea `n comunicarea cu colegii, [efii, sarcinile numeroase, diferen]ele de competen]\, adaptare la noile cerin]e, tehnologii etc.), datorit\ problemelor de acas\ (st\ri tensionate `n familie,

12

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

boala unui membru al familiei, certurile, rela]iile tensionate cu copii, divor]ul etc) [i a altor necazuri (facturi de plat\, ma[in\ defect\, restan]e la banc\, lipsa unui domiciliu stabil, rela]ii tensionate cu vecinii etc). Stresul nu este cauzat doar de lipsuri, crize existen]iale (mai mult sau mai pu]in) sau probleme de factur\ divers\ (social\, profesional\, familiar\). Un eveniment pozitiv (na[terea unui copil, un c[tig la loterie, o promovare profesional\ de excep]ie) pot declan[a un stres. {i un eveniment negativ (divor]ul, moartea unui p\rinte, desp\r]irea de un prieten drag) pot determina deasemenea reac]ii negative, care uneori cu greu pot fi eliminate. Stresul `nseamn\ totalul fenomenelor [i factorilor care ac]ioneaz\ asupra noastr\ [i care, dep\[ind un anumit prag de suportabilitate, declan[eaz\ o stare de alarm\, un cod ro[u specific. Drept r\spuns din partea organismului, apare o reac]ie biologic\ care intereseaz\ musculatura, aparatul digestiv, creierul, aparatul cardiovascular, sistemul imunitar, pielea (care reprezint\ barier\ fizic\, organul interfa]\ cu mediul `nconjur\tor). ~n momentul depist\rii surselor nocive de stres, odat\ cu dep\[irea pragului de suportabilitate, creierul (emo]ional [i cognitiv), prin intermediul c\reia percepem lumea `nconjur\toare, declan[eaz\ o reac]ie de adaptare. Astfel, este instituit\ o reac]ie `n lan] [i anume: creierul, fiind informat de pericol, trimite impulsuri bioelectrice care stimuleaz\ glanda hipofiz\, care la rndul ei secret\ `n circuitul sanguin hormonal ACTH (adrenocorticotrop hormon). ACTH influen]eaz\ `n mod direct activitatea glandelor suprarenale (mai exact, este vorba de corticosuprarenale), care cresc secre]ia de adrenalin\, glucocorticoizi [i mineralcorticoizi (cu rol direct asupra metabolismului glucidic, proteic, asupra procesului de neoglucogenez\ din proteine [i influen]eaz\ reabsorb]ia de sare la nivelul rinichilor). Astfel, apare o stimulare general\ a organismului [i o preg\tire a acestuia pentru a r\spunde optim schimb\rilor. Deci, are loc o reac]ie biochimic\ [i bioelectric\, care determin\ modific\ri la nivel endocrin, dar apar reac]ii [i la nivelul sistemului muscular, aparatului cardiovascular [i aparatului respirator. Astfel, apare o contractur\ la anumite grupe de mu[chi, irigarea sangvin\ cre[te la acest nivel, tonusul muscular poate cre[te sim]itor. Frecven]a cardiac\ cre[te propor]ional cu intensitatea perceperii stresului, de asemenea apare [i o cre[tere a frecven]ei respiratorii; apare o irigare preferen]ial\ a creierului, inimii [i anumitor grupe musculare, `n detrimetrul aparatului digestiv sau al extremit\]ilor. ~n acela[i timp, ficatul `[i suplimenteaz\ [i accelereaz\ producerea de glucoz\, care este o surs\ primordial\ [i ultranecesar\ de energie pur\ pentru creier, inim\ [i mu[chi. Frecven]a respiratorie cre[te, oxigenarea sanguin\ este superioar\ pentru a face fa]\ unor cerin]e crescute din partea creierului, inimii [i mu[chilor, tensiunea arterial\ cre[te, frecven]a cardiac\ (pulsul) cre[te, datorit\ eliber\rii `n exces a acestor hormoni de stres (ca de exemplu, cortizolul). Organele de sim] devin mai active. Auzul devine mai ascu]it, mai fin. Apare dilatarea pupilelor, m\rind sensibilitatea vizual\. Acest proces adaptativ este realizat `ntr-un timp record, aproximativ 8-10 secunde [i are drept scop protec]ia organismului `mpotriva unei posibile agresiuni de factur\ fizic\, chimic\ sau psihic\. Aceasnaturale de autovindecare. Disfunc]ia creierului emo]ional produce tulbur\ri emo]ionale. Astfel, experien]e dureroase din trecut, f\r\ nici o leg\tur\ cu prezentul, pot determina disfunc]i emo]ionale comportamentale mult timp dup\ declan[area lor. De-a lungul evolu]iei umane a ap\rut cortexul prefrontal (sau neocortexul) format din straturi distincte de neuroni, organizate astfel pentru primirea, stocarea [i procesarea informa]iilor din mediul `nconjur\tor. Aceast\ structur\ ultraperformant\ este r\spunz\toare de capacit\]ile de aten]ie, memorare, concentrare, analiz\, ra]ionament, inhibarea impulsurilor negative [i instinctelor. Deasemenea, creierul cognitiv sau neocortexul, r\spunde de ordonarea rela]iilor sociale interumane, de comportamentul moral. Este cel care lucreaz\ cu simboluri, elaboreaz\ ac]iunile [i planurile de viitor, este esen]a [i structura de baz\ a evolu]iei umane.

t\ form\ de r\spuns este determinat\ [i controlat\ de creierul emo]ional (aflat `n centrul creierului uman), fiind reprezentat de a[a numitele structuri limbice comune la toate mamiferele [i compuse dintr-un ]esut neuronal diferit de cel al creierului cortical cognitiv care este responsabil de gndirea abstract\ [i exprimarea acesteialimbajul. Creierul emo]ional, arhaic, r\spunde de bun\starea psihic\, structura emo]ional\ pur\ intim\, instinctual\, dar [i de fiziologia endocrin\, de func]ionarea aparatului cardiovascular, aparatului digestiv [i influen]eaz\ `n mod direct sistemul imunologic, r\spunznd de mecanismele

Simptomele fizice si psihologice

Cele dou\ creiere (emo]ional [i cognitiv) sunt `n sinergie, ac]ioneaz\ `mpreun\ [i colaboreaz\ optim omul percepe acea stare de armonie interioar\. Creierul emo]ional ne orienteaz\ c\tre experien]ele pe care dorim s\ le tr\im `n timp ce creierul cognitiv ne asigur\ modalitatea optim\ ra]ional\ de implicare `n aceste experien]e. Aceast\ colaborare ne confer\ sentimentul c\ via]a noastr\ este concordant\ cu
continuare `n pagina 14

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

13

Toamna se num\r\... factorii de stres

continuare din pagina 13

dorin]ele noastre asigurnd acea bun\stare pshic\ [i determinnd singuran]a deciziilor noastre [i dorin]a de a merge mai departe pe cale aleas\. Dimpotriv\, competi]ia dintre cele dou\ creiere `n dorin]a de a prelua individual controlul asupra gndirii, emo]iilor [i comportamentului, influen]eaz\ leg\tura cu lumea exterioar\ [i ne poate face neferici]i. N.B. Intensitatea [i durata acestei reac]ii rapide de adaptare depind `n totalitate de ct de amenin]\toare sau accentuat\ este Percep]ia stresului nociv (distressul) de c\tre mintea omeneasc\. Iat\ care sunt, `n general, simptomele fizice specifice distresului: ame]eal\, transpira]ie, gur\ uscat\, senza]ie de "nod `n gt", "gol `n stomac", tahicardie, b\t\i puternice ale inimii, respira]ie rapid\ [i superficial\, senza]ie de grea]\, tensiune `n ceaf\ [i umeri, pupile dilatate, mini reci [i umede, genunchi moi, tremur\turi ale extremit\]ilor. Distresul determin\ [i simptome psihologice: rs nervos, ascu]it, nervozitate, irascibilitate, insatisfac]ie, anxietate, putere de concentrare sc\zut\, tulbur\ri de memorie, neaten]ie, depresie, triste]e, melancolie, introvertire, izolare, `nsingurare, reprimarea emo]iilor, agita]ie, stare de hiperreactivitate emo]ional\, insomnie, co[maruri etc. Recapitulnd, stresul apare la orice reac]ie a min]ii sau a trupului fa]\ de orice situa]ie real\ sau imaginar\. Trebuie f\cut\ precizarea: controlul distresului depinde de creierul emo]ional [i cognitiv (cum percepi, cum gnde[ti, ce crezi) [i mai pu]in de trup (modul `n care reac]ionezi fizic). Deci, foarte important `n controlul stresului este cum gnde[ti. Prin cercetare s-a studiat modalitatea `n care gndurile, convingerile sau percep]iile pot influen]a s\n\tatea corpului fizic: s-a demonstrat c\, `n special, creierul emo]ional este capabil s\ influen]eze constant biochimia corpului. Astfel au fost indentificate leg\turi clare de comunicare [i conectare `ntre creier [i sistemul imunitar prin intermediul unor organe precum timusul [i splina. Creierul emo]ional (mai exact sistemul limbic) este legat de sistemul imunologic prin intermediul unei bucle de tip "circuit `nchis" (conform studiilor de psiho-neuro-imunologie), prin intermediul sistemului nervos. Deci, aten]ie, exist\ dovada c\ gndurile noastre ne pot influen]a s\n\tatea!

Anumite sentimente, emo]ii negative, st\ri de spirit precum: depresia, singur\tatea, pesimismul, pot influen]a sistemul imunologic! Iat\ cum o minte s\n\toas\ poate combate distresul [i poate sus]ine un corp s\n\tos:

prin cre[terea respectului de sine (a[a cum ne respect\m pe noi `n[ine, a[a `i vom respecta [i pe ceilal]i). prin men]inerea [i promovarea unor leg\turi sociale [i afective bazate pe iubire [i respect reciproc, corectitudine [i loialitate. prin men]inerea unui tonus psihic ridicat [i a unui optimism realist, selectnd aspecte amuzante cotidiene. prin dezvoltarea iubirii de Sine (a[a cum ne iubim Sinele, a[a `i vom iubi [i pe cei de lng\ noi); pentru a `n]elege mai bine acest aspect, trebuiesc f\cute urm\toarele preciz\ri: Sinele sau Sufletul este conectat la sursa vie]ii, Divinitatea, prin intermediul Spiritului. Pentru ca Sufletul (sau Sinele) s\ poate func]iona pe P\mnt, `n aceast\ dimensiune, are nevoie de trei `nveli[uri: emo]iile, mintea logic\ [i corpul fizic. ~mpreun\, ele formeaz\ personalitatea sau ego-ul. Sufletul sau Sinele nu reprezint\ o for]\, o putere str\in\, care `ncearc\ s\ ne influen]eze peste voin]a noastr\, ci mai de-

prin gndirea pozitiv\, `ncrederea `n propriile for]e.

grab\ un `ndrum\tor (pe calea cea bun\). Calea pe care omul o parcurge pe P\mnt `i permite acestuia s\ treac\ prin numeroase experien]e, care duc astfel la o `mbog\]ire [i o cre[tere spiritual\. Scopul vie]ii pe p\mnt este dezvoltarea con[tiin]ei de Sine, [i acceptarea ca atare a Sinelui, `n totalitatea lui. Acceptarea propriilor experien]e [i `nv\]area lec]iilor oferite de tr\irea acestora, se datoreaz\ Liberului Arbitru, care d\ dreptul oamenilor de a-[i alege calea. Omul trebuie s\ urmeze calea Sufletului. ~n cele mai multe cazuri, personalitatea sau ego-ul (format din emo]ii, minte logic\ [i corp fizic) preia controlul. Pe m\sur\ ce omul devine tot mai con[tient de propriul Sine (Suflet), acesta tinde s\ devin\ preponderent, s\ decid\ calea. Ini]ial, se creeaz\ o dizarmonie; personalitatea, egoul opune rezisten]\ [i astfel, treptat, pot apare din plan mental `n plan fizic, simptome precum tensiunea nervoas\, frustrarea, depresia, mnia. Dac\ vibra]ia Sufletului ar `nlocui, treptat [i natural, vibra]ia personalit\]ii, schimbarea s-ar realizat f\r\ prea multe dezechilibre `n via]a omului. Din p\cate, de cele mai multe ori, dizarmonia se poate transforma `n boal\! Boala, astfel instalat\, are rolul de a amplifica nivelul de con[tientizare. ~n acest fel, nu boala este semnificativ\ [i relevant\, nici personalitatea sau zona astrologic\ sau constitu]ia fiec\ruia, ci conteaz\ modul de abordare [i `n]elegere a situa]iilor prin care trecem, modul `n

14

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

care `nv\]\m [i ne folosim de aceste experien]e pentru a ne `mbog\]i Con[tiin]a [i Sufletul, pentru a evolua spiritual. ~n concluzie, dizarmonia dintre SpiritSuflet, minte [i trup, duce, `n final, la declan[area [i instalarea bolii la nivelul corpului fizic. De aceea, stresul trebuie comb\tut [i diminuat printr-o armonizare continu\ la toate nivelurile. Totu[i exist\ situa]ii cnd stresul devine cronic: poate fi accelerat procesul de `mb\trnire (cre[terea inciden]ei `mboln\virilor prin boli cardio-vasculare, boli cerebrovasculare, sc\derea drastic\ a capacit\]ii de ap\rare a organismului contra infec]iilor virale sau bacteriene). De asemenea, la nivelul aparatului digestiv, pot fi declan[ate diverse afec]iuni precum ulcerul, colonul iritabil; stresul determin\ `n timp cre[terea glicemiei; datorit\ hipersecre]iei de leptin\, stresul determin\ cre[terea `n greutate [i instalarea obezit\]ii (bulimia de stres fiind primul simptom). Stresul mai poate determina unele manifest\ri neurovegetative (transpira]ie excesiv\, alergii respiratorii, anorexia, blbiala, st\rile de le[in, fibromialgia, tulbur\rile de somn, cefalee migrene, diaree sau constipa]ie cronic\, hipertensiune arterial\ etc). Este important de re]inut c\, `n cele mai multe cazuri, este dificil s\ control\m cauza stresului, dar este mult mai u[or s\ modific\m [i s\ diminu\m perceperea mental\ [i reac]ia la stres, ducnd astfel la diminuarea impactului evenimentelor asupra st\rii noastre de s\n\tate!

Pa[ii m\run]i ai unei atitudini pozitive

Fi]i mai `mp\ca]i cu dumneavoastr\ cu cei din jurul dumneavoastr\, diminua]i starea de `ncordare [i `nver[unare, accentua]i [i cre[te]i sentimentele de iubire [i prietenie.

Orice form\ de medita]ie sau practic\ religioas\ v\ va ajuta s\ v\ autocunoa[te]i [i s\ exersa]i leg\tura ultranecesar\ cu Divinitatea, care v\ va desc\tu[a sentimentul de Iubire. Nu l\sa]i sentimentul de team\ sau angoasele, obsesiile, s\ v\ domine! Teama este necesar\ pentru evolu]ia noastr\ numai pn\ la un anumit nivel [i intensitate. Trebuie folosit\ cu modera]ie.

Ierta]i-v\ att pe dumneavoastr\, ct [i pe cei ce v-au f\cut sau v\ fac r\u.

~mbun\t\]i]i sim]itor canalele de comunicare cu cei din jurul dumneavoastr\, fi]i mai extroverti]i. ~nt\ri]i-v\ respectul [i iubirea de Sine prin alegeri morale, de calitate. Respectndu-v\ pe dumneavoastr\, `i ve]i respecta [i pe cei dragi. ~nt\rindu-v\ pe dumneavoastr\, `i ve]i ajuta mai mult pe cei din jurul dumneavoastr\.

Iubirea este cel mai puternic sentiment care apar\ [i protejeaz\

Teama este o unealt\ [i nu trebuie s\ devin\ un st\pn. Dac\ teama devine obsesiv\, dominatoare, este bine s\ o asculta]i, s\ indentifica]i cauza [i apoi s\ `nlocui]i Teama cu Iubirea. ~n al doilea rnd, men]inerea unei min]i agere conduce la capacit\]i superioare de memorare, iar gimnastica min]ii v\ va stimula prezen]a de Spirit [i concentrarea, v\ va ajuta s\ p\trunde]i [i s\ `n]elege]i esen]a fenomenelor. Privi]i mai atent, vizualiza]i mental informa]iile, crea]i conexiuni [i formule memotehnice de fixare, antrena]i-v\ mintea prin lectur\, dar nu o suprasolicita]i, evita]i extenuarea. ~n al treilea rnd, promova]i numai rela]iile parteneriale s\n\toase: Omul este o fiin]\ social\, drept pentru care rela]iile sociale `i sus]in [i chiar sporesc bun\starea fizic\ [i emo]ional\, reduc nivelul stresului. De aceea recomand\m: men]inerea unor rela]ii sociale `n cadrul grupului de cuno[tin]e sau petrecerea timpuli liber `n compania unor persoane dragi, care tr\iesc s\n\tos.

Privi]i `n interiorul dumneavoastr\, accepta]i-v\ a[a cum sunte]i, cu p\r]i bune [i rele, concentra]i-v\ pe abilit\]ile pe care le ave]i [i stabili]i astfel, `n mod realist, modalita]ile optime de `ndeplinire a obiectivelor dumneavoastr\. Motiva]i-v\ op]iunile prin dialogul cu Sinele dumneavoastr\, asculta]i de Sufletul dumneavoastr\ `n orice `ntreprinde]i, nu l\sa]i latura emo]ional\ sau pragmatic\ s\ domine decizile dumneavoastr\. Evita]i `nsingurarea, socializa]i ct mai mult [i cere]i sprijinul celor din jurul dumneavoastr\.

Cum putem lupta contra stresului?

Nu este u[or, dar se pot deprinde metode simple de reducere a stresului, ameliorarea r\spunsului nostru la stres, [i implicit mic[orarea repercusiunilor asupra st\rii noastre de s\n\tate. ~n primul rnd, trebuie identificat stresul. Simptomele stresului, dup\ cum am amintit mai sus , pot fi de natur\ fizic\, psihic\, sau mental\. Este necesar\ indentificarea leg\turilor dintre un simptom fizic sau mental [i cauza stresului. Pentru starea noastr\ de s\n\tate este recomandabil\ `ntotdeauna men]inerea unei atitudini pozitive. Optimi[tii prezint\ mai pu]ine simptome fizice sau emo]ionale, sunt mai energici, mai calmi [i mult mai ferici]i.

renun]a]i la cuno[tin]ele sau "prietenii" cu obiceiuri proaste.

adopta]i o atitudine plin\ de `n]elegere [i compasiune `n rela]iile cu ceilal]i. ~ncerca]i s\-i asculta]i, indentificndu-v\ cu sentimentele lor, [i oferi]i ajutorul celor ce-l cer. dac\ ave]i o rela]ie intim\, stabil\, petrece]i ct mai mult timp `mpreun\, f\r\ a v\ neglija prietenii. reducerea stresului cotidian se poate ob]ine [i prin `ngrijirea, de]inerea unui animal de companie, simpatic [i distractiv.
continuare `n pagina 16

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

15

Toamna se num\r\... factorii de stres

continuare din pagina 15

`ngrijirea bunicilor, ajutorul dat periodic `n gospod\ria lor aduc mult\ satisfac]ie [i iubire [i men]in un schimb afectiv [i de idei `ntre genera]ii. ~n al patrule rnd, reduce]i stresul prin minimalizarea impactului asupra dumneavoastr\ prin: metode simple de relaxare, la `ndemna oricui: de exemplu, v\ retrage]i `ntr-o camer\ semi-obscur\, v\ `ntinde]i la orizontal\ [i v\ concentra]i asupra unui moment de intens\ fericire pe care l-a]i tr\it [i pe care `l readuce]i mental `n prezent, retr\ind clipele de fericire.

fi]i consecven]i `n orice `ntreprinde]i [i finaliza]i ac]iunile dumneavoastr\. Evita]i `nceperea mai multor activit\]i simultane, diminund astfel un stres suplimentar. odihni]i-v\! Folosi]i muzica de relaxare.

da]i o importan]\ [i o aten]ie deosebit\ intimit\]ii. De cele mai multe ori o sear\ de tandre]e [i abandon `n doi poate constitui cel mai bun mijloc de alungare a stresului. ordona]i-v\ via]a [i spa]iul personal vital

masajul - reduce stresul, amelioreaz\ simptomele multor afec]iuni, stimuleaz\ imunitatea. plimb\rile `n aer liber, `n compania celor dragi, reduc considerabil stresul. face]i sport (volei, handbal, tenis, nata]ie, fotbal, baschet,etc).

reduce]i stresul la locul de munc\ prin `mbun\t\]irea rela]iilor colegiale [i parteneriale, redistribui]i sarcinile inutile sau stresante economisi]i resurse materiale pentru viitor (program de pensii private, investi]ii pe termen lung) `n rela]iile cu cei dragi, merge]i pe calea Sufletului (Sufletul `nseamn\ Iubire). Diminua]i planul emo]ional sau mental care pot degenera sentimente precum furia, ura, mnia, vinov\]ia, invidia, care nu pot dect d\una rela]iilor dumneavoastr\. ~n al cincilea rnd, folosi]i metode de `mbun\t\]ire a formei fizice, a echilibrului interior, prin:

vorbi]i despre problemele dumneavoastr\ cu un prieten intim, de suflet, deschide]i-v\ inima, comunicnd astfel sentimentele, favoriznd deta[area de unele probleme [i detensionarea unor situa]ii stresante.

Stresul poate fi comb\tut printr-o diet\ adecvat\

~n alc\tuirea acesteia pot fi introduse urm\toarele grupe de alimente cu poten]ial antistres: -fructe [i legume; -carne slab\ (pe[te, vit\, pui); -cereale integrale. Corpul omenesc este extrem de vulnerabil, datorit\ radicalilor liberi rezulta]i din metabolism. Atacul lor permanent asupra organismului a fost denumit stres oxidativ; `n urma acestuia pot fi accelerate procesele de `mb\trnire sau pot fi declan[ate boli cu impact devastator. Nu avem cum s\ elimin\m prezen]a radicalilor liberi din corpul nostru dar, printr-o alimenta]ie bogat\ `n antioxidan]i, precum [i prin con-

exerci]ii de Yoga, o veche practic\ indian\, combinat\ cu tehnici de medita]ie, cu efect benefic asupra reduceri stresului.

exerci]ii Tai Chi, vechi metode chineze[ti ce ajut\ la men]inerea echilibrului [i prevenirea `mb\trnirii. exerci]ii Chi-Gong, care cresc imunitatea [i concentrarea mental\

autohipnoza - metod\ ce combin\ tehnici de relaxare cu vizualizarea [i imagistica, care induc o stare de profund\ relaxare.

sumul de suplimente alimentare corespunz\toare, scade nocivitatea acestora pentru s\n\tatea noastr\. Din categoria fructelor amintim: citricele (grapefruit, portocale, mandarine, l\mi) fructe de p\dure (mure, coac\ze, afine, zmeur\, fragi), caise, prune, piersici, struguri, pere. Dintre legume amintim: ardei gras, varza de Bruxelles, sparanghel, sfecl\, castrave]i, vinete, usturoi, salat\ verde, spanac, [tevie, morcovi, conopid\, ]elin\, ceap\, dovleac [i nu `n ultimul rnd, recomand\m consumul de ro[ii, bogate `n licopen, cu puternic efect antioxidant. Organismul nostru are nevoie [i de proteine de origine animal\. Aminoacizii con]inu]i `n proteine sunt c\r\mizile corpului omenesc (intr\ `n compozi]ia celulelor [i a enzimelor). Dintre cei 20 de aminoacizi vitali pentru om, 9 aminoacizi esen]iali sunt ob]inu]i doar din alimenta]ie. Prin consumul regulat de pe[te, carne de pas\re, ou\, lapte, brnz\ [i iaurt asigur\m necesarul acestor aminoacizi esen]iali. Dintre vegetale, doar soia se poate mndri cu un con]inut complet de astfel de aminoacizi. Foarte important este consumul de pe[te, ulei de m\sline [i produse din soia, care aduc necesarul de Omega-3, cu rol deosebit `n reducerea inciden]ei bolilor cardiovasculare, cancerului. Conumnd regulat lapte [i deriva]i din lapte asigur\m necesarul de calciu, dar `n acela[i timp sc\dem riscul de cancer de colon. Surse importante de proteine, aminoacizi esen]iali [i acizi gra[i necesari organismului pot fi ob]inute din consumul de: pe[te oceanic (hering, macrou, sardina, ton, somon), biban, p\str\v, [al\u, [tiuc\, crap romnesc, vit\ matur\, piept de pas\re, curcan, brnz\ de capr\, lapte degresat, oleaginoase (nuci, arahide `n coaj\, nu cele conservate [i bogate `n aflatoxine) semin]e sau uleiuri din m\sline, floare soarelui, soia. De asemenea, consumul de cereale integrale (bogate `n fibre vegetale), produce sc\derea `n greutate, reduce valorile tensiunii arteriale [i scade riscul de boli cardiovasculare, combate constipa]ia, reduce riscul apari]iei hemoroizilor. Recomand\m consumul de orz, fasole neagr\, n\ut, ov\z, linte, paste, macaroane, pine din gru, multicereale, secar\, ov\z, graham. Zilnic este recomandabil s\ fie consuma]i minim 2 litri de lichide. Respecta]i programul de mas\, ad\uga]i `n cursul zilei [i 2 gust\ri. Mnca]i pur [i simplu, f\r\ a citi ziarul sau a viziona programele tv. Relaxa]i-v\ cnd mnca]i, mesteca]i bine alimentele,

16

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Toamna se num\r\... factorii de stres

con[tientiza]i actul alimenta]iei. Consuma]i cantit\]i moderate de alimente. Nu face]i excese alimentare. ULEI DE PE{TE - OMEGA3, EXTRACT GEMOTERAPIC DE ROZMARIN, TINCTUR| DE USTUROI - Intervin `n reglarea metabolismului colesterolului dereglat de stres. REDIGEST - Ap\r\ ficatul de efectele stresului, `mbun\t\]indu-i func]ia. COMPLET ANTIOXIDANT - Capacitate antioxidant\ sporit\ prin asocierea mai multor nutrien]i; cre[terea imunit\]ii. HOFIMUN - Previne [i trateaz\ efectele stresului infec]ios. FLAVOVIT C - Previne [i trateaz\ stresul oxidativ de la nivel celular. FITODIAB [i MOMORDICA - Diminueaz\ glicemia [i intervine `n reglarea metabolismului glucidic dereglat de stres. POTECTOR HEPATIC FORTE - Reduce stresul oxidativ la nivelul celulei hepatice, cre[te rezisten]a la stres. HOFIMUN FORTE - Cre[te capacitatea de ap\rare a organismului agresionat infec]ios. DEPURIN - Intervine `n reducerea stresului, a deregl\rilor metabolice prin cre[terea capacit\]i de detoxifiere [i drenaj al substan]elor toxice, metaboli]ilor. EXTRACT ULEIOS (MACERAT) DE LEV|N}IC| - Combate stresul emo]ional, are efect calmant, relaxant. SOMN U{OR - Efect lini[titor, relaxant, induce instalarea unui somn odihnitor. GEMODERIVAT DIN ML|DI}E DE ROZMARIN - Efect hepato-regenerator, combate anxietatea, depresia, `mbun\t\]e[te memoria. GEMODERIVAT DIN MUGURI DE NUC - Efect hepato-protector, regleaz\ disfunc]iile tiroidiene, drenor universal, diminueaz\ stresul cu manifest\ri psihice, manifest\ri digestive sau dermatologice GEMODERIVAT DIN ML|DI}E DE TEI ARGINTIU - Efect sedativ tranchilizant, combate distoniile neuro vegetative, nevrozele, st\rile anxioase, insomniile. GEMODERIVAT DIN SEMIN}E DE TUIA - Efect sedativ, calmant, anxiolitic; reechilibreaz\ tonusul neurovegetativ GEMODERIVAT DIN MUGURI DE SALCIE -Efect anxiolitic, sedativ, reglator, neurovegetativ ~n speran]a c\ acest articol va fi de folos celor mul]i, care zilnic se confrunt\ cu situa]ii [i multipli factori de stres, v\ dorim s\ reu[i]i s\ domina]i [i s\ `nvinge]i acest inamic de care totu[i avem nevoie [i care ne stimuleaz\. V\ urez mult\ s\n\tate [i s\ auzim de bine.
Dr. Teodor Sissea
Medic de consiliere - Centrul de Terapie Natural\ Alexandra - Breaza Asist. Florentina Burcea

~n lupta contra stresului nu pot lipsi suplimentele alimentare

Acestea sunt alia]i de n\dejde `n vltoarea vie]ii cotidiene, `n care suntem bombarda]i zilnic, din surse multiple, pe canale diferite, de tot felul de factori de stres. Dintre acestea, firma Hofigal recomand\ consumul regulat pentru urm\toarele produse, dup\ recomandarea medicului specialist apifitoterapeut: SPIRULINA - Aport de nutrien]i cu poten]ial antioxidant [i regenerator tisular. Cre[te capacitatea de ap\rare a organismului [i `mbun\t\]e[te reac]ia la stres. ULEIUL DE C|TIN| - Important efect antioxidant prin con]inutul mare `n beta caroten REGLACID [i FIAMARANT - Trateaz\ efectele stresului la nivel digestiv [i `n special la nivelul stomacului, efect calmant asupra mucoasei digestive. COENZIMA Q10 ~N ULEI DE C|TIN| Scade parametrii stresului oxidativ la nivel coronarian. Cre[te imunitatea organismului.

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

17

Nout\]i terapeutice
Vinurile medicinale sunt elixire cu efecte benefice asupra s\n\t\]ii [i a st\rii de spirit. Condi]ia de baz\ `ns\ `n utilizarea lor este aceea de a nu fi confundate cu vinul de mas\. Un studiu bazat pe manuscrise medicale arabe vechi, `n care se descriu vinurile medicinale folosite pentru tratamentul melancoliei, depresiei [i triste]ii, relev\ de pild\, c\ ele scad nervozitatea, `i fac pe oameni mai curajo[i [i genero[i. Cercet\ri recente au pus `n eviden]\ existen]a `n struguri [i apoi `n vinuri, a unor compu[i cu ac]iune terapeutic\ important\. De mare interes s-a bucurat analiza unor polifenoli din vin, `n special flavonoidele, trihidroxistilbenele [i acizii polifenolici, pentru beneficiile poten]iale pe care le pot aduce s\n\t\]ii umane. Una dintre propriet\]ile cele mai importante ale acestor substan]e este activitatea lor antioxidant\, care le face s\ atenueze dezvoltarea aterosclerozei, a bolilor inflamatorii [i a cancerului. O seam\ de cercet\ri au ar\tat c\ resveratrolul polifenolul prezent `n vinul ro[u [i struguri inhib\ carcinogeneza multistadial\, inducnd moartea apoptic\ a celulelor canceroase. Astfel, el inhib\ proliferarea celulelor canceroase din tumorile de prostat\ uman\, printr-un mecanism tipic de apoptoz\. De asemenea, se apreciaz\ c\ el este principiul activ din vinurile ro[ii care reduce riscul apari]iei bolilor cardiace. ~n plus, resveratrolul are propriet\]i antiinflamatoare, neuroprotectoare [i antivirale. Vinul alb, stimuleaz\ digestia; prin con]inutul s\u vinul alb ajut\ la evacuarea toxinelor din ficat. ~n bolile respiratorii, un pahar de vin alb stimuleaz\ respira]ia. ~n cazuri mai u[oare de grip\, r\ceal\, folosit ca adjuvant, prin propriet\]ile sale antibiotice spore[te capacitatea de ap\rare a organismului [i ajut\ la sc\derea febrei. Pentru bolnavii de inim\, chiar `n cantitate mic\, m\re[te debitul de snge `n vasele coronare, pentru hipertensivi, este un bun echilibrant, iar crizele de angin\ pectoral\ sunt mai pu]ine. Vinul sec are efect bun asupra organismului `n situa]iile de stres. Pentru diabetici, consumul moderat de vin alb provoac\ ameliorare. Alte studii arat\ c\ resveratrolul are ac]iune poten]ial\ de inhibare a infec]iei cu virusul HIV la om. Cercet\torii consider\ c\ aceste studii fac posibil\ dezvoltarea resveratrolului sau a deriva]ilor lui ca agen]i chimioterapici. ~n acest num\r continu\m s\ v\ prezent\m gama de vinuri medicinale aflate `n potofoliul de produc]ie [i desfacere al firmei HOFIGAL. 18 Octombrie 2007 z

VIN MEDICINAL CU CEAP|

Produsul VIN MEDICINAL CU CEAP| este un supliment alimentar predozat ob]inut prin macerarea bulbilor de ceap\ - Allii cepae bulbus - `n vin ro[u curat, ajuns la maturitate. Sinergismul creat `ntre principiile active existente confer\ produsului calitatea de aliment medicament cu rol de stimulent general, tonic cardiac, hepato - biliar [i renal, antitusiv, anticonstipant, antireumatismal. Este benefic `n tulbur\rile func]iilor pancreasului, previne reten]ia de ap\ `n ]esuturi, reduce tulbur\rile prostatei. Pentru uz extern, poate fi utilizat pentru catifelarea tenului [i dispari]ia co[urilor. Produsul VIN MEDICINAL CU CEAP| s-a ob]inut prin macerarea timp de 10 zile a bulbilor proaspe]i de ceap\ `n vin ro[u, de calitate, ajuns la maturitate [i `n miere de albine. Produsul VIN MEDICINAL CU CEAP| este recomandat `n astenie [i sistem imunitar sl\bit, tuse, afec]iuni cardiace, digestive [i reumatismale, boli infec]ioase [i st\ri febrile, constipa]ii, oboseal\, surmenaj fizic [i psihic, impoten]\. Pentru uz extern, este recomandat pentru tenuri deshidratate [i `mb\trnite, acnee. Doza recomandat\ este de 3 monodoze de 25 ml `ntre mesele principale. Produsul VIN MEDICINAL CU CEAP| se prezint\ ambalat `n monodoze de 25 ml, introduse cte 10 buc\]i `n cutii pliante de carton, sigilate [i etichetate, `nso]ite de recomand\rile de utilizare.

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Nout\]i terapeutice

VIN MEDICINAL CU BUSUIOC

Este un supliment alimentar predozat ob]inut prin macerarea busuiocului `n vin ro[u, curat, ajuns la maturitate [i `mbin\ propriet\]ile vinului cu propriet\]ile principiilor active existente `n busuioc. Basilici herba - Busuioc; tulpinile [i ramurile tinere acoperite cu frunze, terminate cu sau f\r\ inflorescen]\, provenite de la planta Ocimum basilicum L., familia Lamiaceae, con]ine ulei volatil (0,1 - 0,2%), format din linalol, metilcavicol sau estragol, cineol, camfor, - pinen, cinamat de metil, eugenol, acid oleanolic, - sitosterol, anetol, saponozide triterpenice, tanoizi. Principiile active din plant\ ac]ioneaz\ ca antiseptic intestinal, carminativ, stimuleaz\ digestia, galactogog, antiemetic, diuretic, antiinflamator renal [i intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. Planta este folosit\ `n colici intestinale, balon\ri intestinale, vom\, grip\, r\ceal\, bron[it\ acut\ [i cronic\, cefalee, ulcer gastric, infec]ii urinare, anorexie, diaree, colit\ de fermenta]ie.

Apa `n care se `nmoaie busuiocul cap\t\ propriet\]i speciale. Fitoncidele [i uleiul volatil dizolvate `n ap\, `i confer\ propriet\]i dezinfectante, recomfortante, igienice. Busuiocul este considerat `n tradi]ia cre[tin\ o plant\ sfnt\, care are propriet\]i de protec]ie subtil\ `n fa]a agresiunilor negative. Purific\ fiin]a la nivel emo]ional [i mental, favoriznd `nlocuirea tendin]elor inferioare, instinctuale, cu altele mai rafinate. Limpeze[te mintea [i sufletul, induce o stare de tonus general, de `ncredere `n sine, de claritate mental\. Faciliteaz\ concentrarea, interiorizarea, curajul. Uleiul de busuioc este uleiul volatil cu efecte tonice, revigorante, antidepresive [i stimulente dintre cele mai puternice. Sinergismul creat `ntre principiile active existente determin\ ca produsul VIN MEDICINAL CU BUSUIOC s\ aib\ propriet\]i de aliment - medicament care stimuleaz\ digestia, are ac]iune carminativ\, expectorant\, antiseptic\ intestinal\, calmant\. Produsul este recomandat `n colici intestinale, balon\ri, bron[it\ acut\ [i cronic\, st\ri de nelini[te, anxietate, oboseal\, insomnie, migrene, stres fizic [i intelectual.

Produsul VIN MEDICINAL CU BUSUIOC s-a ob]inut prin macerarea timp de 7 zile a tulpinilor [i ramurilor tinere acoperite cu frunze, terminate cu sau f\r\ inflorescen]\ de busuioc uscat `n vin ro[u, de calitate, ajuns la maturitate. Produsul se ambaleaz\ `n monodoze de 50 ml introduse cte 10 `n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, `nso]ite de recomand\rile de utilizare. Doza recomandat\ este de o monodoz\ de 50 ml dup\ mese.

VIN MEDICINAL CU HREAN

Este ob]inut prin macerarea r\d\cinii de hrean, `n vin alb curat, ajuns la maturitate. Acest produs `mbin\ propriet\]ile vinului cu propriet\]ile principiilor active existente `n r\d\cina de hrean. Hreanul, Armoracia lapathifolia, familia Brassicaceae, este o plant\ erbacee, cu valoare terapeutic\, cultivat\ pe toate continentele. Plinius cel B\trn `l considera o plant\ medicinal\. Flamandul Rembert Dodoens, medic [i naturalist al Rena[terii l-a inclus `n rndul plantelor medicinale, fiind ulterior trecut ca monografie `n unele farmacopei. Este cultivat de popoarele Europei Centrale de la `nceputul secolului al XVI-lea. R\d\cina de hrean con]ine protide (cca. 2%), zah\r (6%), s\ruri minerale de sodiu (5 mg%), potasiu (295 mg%), calciu (55 mg%), fosfor (35 mg%), fier (0,7 mg%), vitamina A (2g%), vitamina B1 (0,05 mg%), vitamina B2 (0,05 mg%), vi-

tamina C (100 mg%), glicozizi sulfura]i, mirozin\, cantit\]i mici de ulei volatil, acizi clorhidric, sulfuric, carbonic, silicic, substan]e antibiotice (fitoncide). Valoarea energetic\ este de 40 kcal/100 g substan]\ proasp\t\. R\d\cinile de hrean au utilizare terapeutic\ `n medicina uman\ cult\ [i tradi]ional\. Principiile active ac]ioneaz\ ca stimulent `n nutri]ie, stomahice, antiscorbutice, diuretice, expectorante, antispasmodice, colagoge, purgative, rubefiante [i vezicante. R\d\cina de hrean, Armoraciae radix sin. Cochleariae radix, proasp\t\ se recomand\ `n anemie, atonie digestiv\, inapeten]\, scorbut, scrofuloz\, astm, bron[ite cronice, litiaz\ urinar\, hidropizii, leucoree. Sinergismul creat `ntre principiile active existente confer\ produsului VIN MEDICINAL CU HREAN mai multe propriet\]i: stomahic, stimulent al digestiei, antiscorbutic, purgativ, diuretic, expectorant. Este un preparat cu propriet\]i tonice deosebite. Produsul este recomandat `n anemie feripriv\, lipsa poftei de mncare, digestie lent\, constipa]ie, fermenta]ie intestinal\,

insuficien]\ biliar\, bron[ite cronice, litiaz\ urinar\, dar numai `n tratamentul adul]ilor. Produsul VIN MEDICINAL CU HREAN se ambaleaz\ `n monodoze de 50 ml introduse cte 10 `n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, `nso]ite de recomand\rile de utilizare. Doza recomandat\ este de o monodoz\ de 50 ml de 3 ori pe zi, `nainte de fiecare mas\.
ing. Mariana V\tafu

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

19

Nout\]i terapeutice

ielea nou-n\scutului la termen este moale, catifelat\, roz-ro[ie, lipsit\ de pigment [i acoperit\ inegal de o pelicul\ plin\ de gr\sime.

Indiferent dac\ micu]ul are la na[tere un p\r des sau doar cteva firi[oare, `ngrijirea scalpului este o etap\ esen]ial\ a igienei corpului. ~n primele luni, p\rul bebelu[ilor nu necesit\ folosirea de [ampon. Se poate folosi acela[i [apon ca [i pentru restul corpului. ~ncepnd cu a treia lun\ de via]\, m\micile pot folosi cu `ncredere un [ampon special pentru copii. {amponul pentru copii nu are voie s\ irite ochii, trebuie s\ se aplice u[or, f\r\ riscul de a p\trunde `n ochi. Hofigal a creat o formul\ de [ampon aleas\ cu grij\ pentru a transforma lacrimile copilului `n zmbete. Cur\]\ delicat pielea sensibil\ [i p\rul fin al bebelu[ilor. Are un con]inut bogat `n extracte [i uleiuri naturale, miere de albine. Mierea este un umectant natural care atrage [i re]ine umiditatea. Are o mare valoare nutritiv\, este bogat\ `n vitaminele A, B [i C, microelemente, uleiuri volatile, factori antibiotici, aminoacizi, ap\, pigmen]i [i granule de polen. Efectele asupra pielii sunt pur [i simplu miraculoase. Mierea ajut\ la `nmuierea tenului, catifelarea pielii [i calmarea irita]iilor. Extractul de mu[e]el (Chamomilla recutita) introdus `n formul\ este bogat `n substan]e antiseptice ca bisabolol [i chemazulene, `n flavone cu ac]iune antiinflamatoare al\turi de vitamine, minerale, acizi organici, polizaharide, fitosteroli. ~n produsele pentru `ngrijirea p\rului are efecte tonice, relaxante [i confer\ acestuia o cromatic\ cu reflexe blonde.

{AMPONUL PENTRU COPII ALEXANDRA

Un confort optim pentru bebelu[i, dar [i pentru m\mici

Extractul de g\lbenele (Calendula officinalis) este bogat `n flavonoide, cartenoizi, vitamina C, substan]e proteice, substan]e amare, r\[ini, etc. Este folosit `n cosmetic\ la creme destinate `n special tenului sensibil [i la produsele pentru copii. Bioflavonoidele ac]ioneaz\ favorabil asupra vaselor sanguine, `n special a capilarelor, contribuind `n mod direct la reducera fragilit\]ii acestora. Are ac]iune tonic\, antiiritant\, cicatrizant\. Uleiul de lavand\ (Lavandula angustifolia) con]ine ca principal element biochimic, linaloolul. Datorit\ compozi]iei chimice are ac]iune relaxant\, reconfortant\, calmant\, cicatrizant\, antiinflamatoare. Stimuleaz\ cre[terea p\rului.

Despre salvie (Salvia officinalis) se spunea `n antichitate c\ este o plant\ sacr\ adus\ pe P\mnt chiar de c\tre Zei. Con]ine camfor, borneol, cineol, tanin, un principiu amar - picrosalvina, vitaminele B1, C [.a. Are propriet\]i coleretice, carminative, antiseptice, antisudorifice. Sp\larea p\rului are loc `n timpul b\ii generale, un moment de destindere pentru bebelu[ [i de eliminare a tensiunilor de peste zi. La `nceputul b\ii, pune]i cteva pic\turi de [ampon pe capul bebelu[ului [i efectua]i mi[c\ri circulare cu

palma pentru a face spum\. Dup\ cteva secunde sus]ine]i capul [i gtul copilului pe antebra], apoi pune]i-l `ncet `n ap\. Pentru uscarea p\rului, tampona]i u[or cu un prosop moale, far\ a freca scalpul. Folosind [amponul ALEXANDRA creat special pentru copilul dumneavoastr\, `i ve]i conferi acestuia un confort optim pentru pielea lui care este att de fin\, precum [i o senza]ie de mul]umire `mplinit\.
Ing. Georgeta Alexandru

20

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Nout\]i terapeutice

Minile, `n variate ocazii, constituie expresivitatea preocup\rilor pentru sine [i pentru frumos. Preocuparea pentru `ngrijirea minilor a existat `n toate timpurile. Pentru `ntre]inerea [i `ngrijirea lor este necesar s\ se apeleze la produsele cosmetice din plante, ca remediu complementar. O mn\ frumoas\ [i bine `ngrijit\ reprezint\ mereu un semn de elegan]\ [i distinc]ie. Fiecare femeie, (chiar [i b\rba]ii), trebuie s\ se `ngrijeasc\ de frumuse]ea minilor, a[a cum `[i `ngrije[te obrazul. Auzi peste tot despre ct de important\ este hidratarea pielii; `ns\, dac\ ai [ti c\ principalul motiv al form\rii ridurilor [i al deterior\rii tenului este deshidratarea, ai mai neglija acest aspect al `ngrijirii? Corpul uman este compus 70% din ap\... iar hidratarea este alimentarea organismului cu acest lichid miraculos. Pentru a nu `nseta organismul, trebuie s\ consum\m minim doi litri de ap\ pe zi sau cel pu]in [ase pahare pe timp de iarn\ (hidratare intern\) [i totodat\, pentru `ngrijirea pielii corpului (fa]\, mini, gt, picioare) este bine s\ folosim produse cosmetice hidratante naturale (hidratare extern\). Lipsa apei `n organism se reflect\ cel mai vizibil la nivelul epidermei. Pielea devine uscat\, dur\ [i se descuameaz\ chiar [i `n cazul unui ten gras. O fa]\ str\lucitoare [i o piele catifelat\ nu se pot ob]ine f\r\ o hidratare corespunz\toare Motivele pentru care se deshidrateaz\ pielea difer\. Unele ]in de mo[tenirea genetic\ [i de probleme de s\n\tate: disfunc]iile endocrinologice, tulbur\rile circulatorii sau consumul de lung\ durat\ al unor medicamente de sintez\. Multe din aceste probleme sunt cauzate de stilul de via]\: lipsa somnului, stresul, fumatul, consumul mare de alcool, alimenta]ia neadecvat\. De vin\ pentru pielea uscat\ este [i mediul `nconjur\tor, care ne expune la radicali liberi iar clima temperat\ din arealul Romniei ne supune unor temperaturi extreme: fie prea sc\zute, fie prea ridicate. Ambele sunt nocive pentru epiderma corpului uman.

O piedic\ reconfortant\ `mpotriva ridurilor [i `mb\trnirii

~n sezonul rece ne este destul de dificil s\ ne protej\m de frig. ~n general se recomand\ s\ ne `mbr\c\m foarte gros, `ns\ pielea fe]ei [i a extremit\]ilor r\mne expus\ indiferent de cte haine purt\m. Minile [i picioarele trebuie s\ aib\ parte de un tratament deosebit. Pentru exfolierea lor se poate folosi un scrub special, iar alternativa este ca imediat dup\ `mb\iere s\ le masezi cu m\lai sau t\r]e. Astfel, se `ndep\rteaz\ celulele moarte dup\ care se aplic\ o crem\ foarte gras\. ~n urma acestei proceduri, minile vor fi hidratate intens, iar senza]ia va fi sigur una de relaxare. ~ntr-o concluzie de final, putem afirma cu certitudine c\ folosirea frecvent\ a cremei pentru mini ALEXANDRA, `mpiedic\ ridarea [i `mb\trnirea prematur\ a minilor. Protejeaz\ epiderma `n cazul activita]ilor care necesit\ un contact `ndelungat cu ap\ [i detergen]i. Formeaz\ pe suprafa]a pielii un strat protector, m\nu[a invizibil\, care protejeaz\ pielea palmei `n cursul `ntregii zile. Este de ne`nlocuit [i vara [i iarna, pentru c\ `mpiedic\ uscarea pielii [i o protejeaz\ de factorii externi agresivi... Se aplic\ pe pielea umed\ cu masaj usor. ~n perioada de var\ se folose[te `nainte de `nceperea activit\]ilor practice. Crema con]ine ingrediente active de tipul: mu[e]el - care vindec\ [i regenereaz\, glicerina - catifeleaz\ [i hidrateaz\ pielea cr\pat\, redndu-i elasticitatea, protejnd minile zilnic `mpotriva ac]iunii nefaste a mediului `nconjur\tor. Este o crem\ de mini cu o textur\ bogat\, ce se absoarbe rapid. Catifeleaz\, regenereaz\ [i calmeaz\ pielea minilor uscate `ntr-un mod eficient [i delicat. ~mbun\t\]e[te elasticitatea pielii minilor [i `ngrije[te cuticulele. Chim. Daniela Raiciu

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

21

Din miracolele naturii

COMPOZI}IE CHIMIC|
Fructele con]in zaharuri (4,5 - 10,6 g%), acizi organici (1,1 - 2,3 g%), pectine (0,5 - 2,8 g%), proteine (1,2 g%), cenu[\ (0,7 g%), potasiu (127 mg%), fosfor (45 mg%), calciu (27,3 mg%), magneziu (24 mg%), mangan (15 mg%), sodiu (3,9 mg%), zinc (3 mg%), cupru (1 mg%), fier (0,6 mg%), acid carbonic (25 mg%), vitamina B1 (0,2 mg%) [i B2 (0,03 mg%), provitamina A, vitamina D [i P, substan]e tanante. (M. Bo]ea, Gh. B\descu, A. Botar, 1984). Frunzele con]in tanin (10%), substan]e de natur\ fla-vonic\, vitamina C (800 mg%), substan]e minerale.

Este un arbust stufos, cu l\stari trtori, comun `n toat\ ]ara, `ntlnit prin p\duri, lumini[uri de p\dure, tuf\ri[uri, coaste stncoase, frecvent [i abundent `n t\ieturile de p\dure din regiunea montan\, rar la dealuri. Se mai nume[te azmur\, m\lin\, mana jidovului, man\, man\ jidoveasc\, m\lin\, m\lini, melin, mur, mure, mure ro[ii, poame de runc, rug de munte, rug de zmeur\, rug jidovesc, rugul jidovului, scobicuri, scobicu[oare, smeur, zmeura alb\, zmeur\ bun\, smeurariu, smeure, smeuri, smeuri[, smin, sneur\, sneuri, [meurar, [meuri[, zmeuri[;

SCURT ISTORIC
Zmeurul este cunoscut din timpuri preistorice. Plinius cel B\trn i-a dat zmeurului numele de Rubus idaeus. A `nceput s\ fie cultivat `ncepnd cu secolul al XlV-lea. ~n Evul Mediu era cultivat prin gr\dini [i mai ales `n jurul m\n\stirilor, ca plant\ medicinal\. ~n secolul al XVI-lea se fac primele men]iuni despre utilizarea `n alimenta]ie a fructelor. Botanistul englez Turner men]ioneaz\ `n scrierile lui din anul 1548 c\ zmeurul se cultiva `n gr\dini. Primele soiuri sunt descrise de Parkinson, `n anul 1628. El are `n vedere deosebirea lor dup\ culoare. ~n anul 1664, Lippai Janos scrie `n Posnoi Kert c\ `n Ungaria, pe lng\ zmeurul s\lbatic, exist\ [i cel cultivat `n gr\dini, care are fructe mai mari. ~n anul 1665 John Rea `n Flora, Ceres and Pomona, `n anul 1757 Hitt, `n publica]ia Treatise of Fruittrees [i `n anul 1823 Brooksnow, `n lucrarea Hortycultural Repostri citeaz\ din ce `n ce mai multe soiuri, ar\tnd c\ fructele se foloseau mai ales pentru b\uturi [i medicamente. ~n secolul al XVIII-lea apar primele lucr\ri americane despre zmeur, unde sunt descrise mai multe soiuri cultivate `n America, printre care [i cele cu fructe negre, care au fost introduse `n cultur\ din anul 1850. ~n Europa, cele mai valoroase studii asupra zmeurului le face, `n secolul al XIX-lea, Theodor Reimers. Ast\zi, principalele ]\ri cultivatoare de zmeur sunt Germania, Ungaria, S.U.A., Polonia, care produc 17.000 - 21.000t / anual. ~n Romnia, o veche tradi]ie `n cultura zmeurului o au comunele Gornetu-Cuib [i M\gurele din jude]ul Prahova [i comuna Cop\ceni din jude]ul Ilfov.

PROPRIET|}I TERAPEUTICE
Pentru medicin\, frunzele zmeurului se recolteaz\ `nainte [i `n timpul `nfloririi prin strujirea foliolelor de pe pe]iolul principal. Se usuc\ la umbr\, `n strat sub]ire, `n `nc\peri bine aerate. Uscarea artificial\ se realizeaz\ la o temperatut\ de 40-50 C. Se p\streaz\ `n saci textili sau de hrtie. Fructele se culeg cnd ajung la maturitate. Folosit nu doar pentru fructele sale, zmeurul este o plant\ depurativ\, ale c\rei frunze se utilizeaz\ sub form\ de gargar\ sau, `mpreun\ cu alte plante, intr\ `n componen]a ceaiurilor aromate. Aportul

22

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii Fructul ca atare

Este recomandat `n mod special persoanelor care sufer\ de diabet [i reumatism.

Siropul de zmeur\
~mpreun\ cu cel de coac\ze se ob]ine un amestec care se poate dilua cu ap\, este foarte r\coritor [i benefic `n st\ri febrile [i infec]ioase, scarlatin\, inflama]ii urinare. Fructele de zmeur\ se spal\ foarte bine, se zdrobesc, apoi se storc, obtinndu-se un suc limpede. Peste acest suc se adauga miere - 3 pahare de miere la un pahar de suc - [i se amestec\ foarte bine dup\ care se las\ s\ se omogenizeze vreme de 7 zile. Se folose[te ca atare, administrat cu linguri]a pentru tratarea diferitelor afec]iuni prezentate mai sus sau diluat cu ap\, ca b\utur\ r\coritoare.

de vitamine este diversificat. Zmeura contribuie eficient la acoperirea necesit\]ilor nutritive ale organismului. Sucul de zmeur\ este una dintre cele mai apreciate bauturi racoritoare, care poate fi folosit [i ca remediu `n st\rile febrile. Zmeura face parte din categoria fructelor cu un con]inut sc\zut de zaharuri, fiind s\rac\ `n calorii. Din punct de vedere medical, frunzele de zmeur [i ramurile tinere au fost folosite, `nc\ de pe timpul dacilor, la tratarea diferitelor afec]iuni. Decoctul din frunze sau ramuri tinere se lua contra tusei, r\celii [i fierbin]elii, contra durerilor de cap, de stomac [i de inim\. Decoctul din r\murele se folosea `n cazul bolilor de rinichi. Frunza uscat\ vindec\ repede bubele vinete; se `nmoaie `n ap\ cald\ [i se aplic\ pe zona afectat\, dup\ care se bandajeaz\ cu strngere u[oar\. Fructele au ac]iune tonic\ general\ asupra organismului, favorizeaz\ digestia, normalizeaz\ tranzitul intestinal [i `mpiedic\ manifestarea diareei, retrage din umorile corpului toxinele [i favorizeaz\ eliminarea lor, ac]ioneaz\ asupra epiteliului renal, m\rind cantitatea de urin\ eliminat\, favorizeaz\ sudora]ia, elimin\ spasmele gastrointestinale, elimin\ senza]ia de `nc\lzire excesiv\. Sunt indicate `n astenie, afec]iuni cardiace, digestive, pulmonare, renale, urinare, colici renale, colit\ cronic\, congestie pulmonar\, diabet zaharat, dureri cardiace [i gastrice, enterit\, enterocolit\, angiocolit\, gastrit\ hiperacid\, hiperazotomie, hemoragie, inflama]ii ale c\ilor urinare, pielonefrit\, cistit\, prostatit\, reumatism, ulcer gastroduodenal, tuberculoz\, febr\, afec]iuni oculare, amigdalit\, bron[it\, cefalee, constipa]ie, eczeme, dismenoree, pirozis, r\gu[eal\, r\ceal\, scarlatin\, scorbut, st\ri febrile infec]ioase. Frunzele au ac]iune astringent\, digestiv\, diuretic\, sudorific\, dezinfectant\.

Cura cu zmeur\
Se consum\ `nainte de fiecare masa 200-300 g de fructe pe stomacul gol, vreme de 12 zile la rnd. Spre deosebire de cura cu fragi, este indicat\ [i persoanelor cu sensibilitate alergic\ [i digestiv\. Dup\ consumarea fructelor nu se m\nnc\ nimic minimum 4 ore, deoarece incetine[te pe moment procesele digestive [i chiar reduce considerabil foamea (de unde [i utilizarea sa `n tratamentul obezit\]ii). Asocierea cu zah\rul anuleaz\ efectul binef\c\tor al zmeurii `n diabet [i `n ulcer.

Ceaiul de zmeur\
Se culeg vrfurile tufelor de zmeur\ - fructe cu cteva frunzuli]e, f\cndu-se din ele mici buche]ele care se pun `n locuri foarte bine ventilate [i aerisite. Dup\ uscare, se m\run]esc [i se folosesc la ob]inerea unui ceai aromat [i cu proprie\]i vindec\toare excep]ionale: 1-2 linguri]e de plant\ m\run]it\ se pune `ntr-o can\ de ap\ clocotit\ [i se fierbe 1 minut la foc mic apoi se lasa 15 minute s\ se r\ceasc\ [i se filtreaz\. Se consum\ 2-4 c\ni pe zi.

INDICA}II TERAPEUTICE PENTRU UZ INTERN

`n afec]iuni diareice, enterocolit\, gastrit\ hiperacid\, ulcer gastric, ulcer gastroduodenal, pirosis: infuzie, din 1-2 linguri]e frunze uscate m\run]ite, peste care se toarn\ o can\ (200 ml) cu ap\ clocotit\. Se las\ acoperit\ 10-15 minute. Se strecoar\ [i se bea con]inutul a 2-3 c\ni pe zi `n dou\ reprize.

constipa]ie, m\rirea diurezei, sudora]ie, tratarea asteniei fizice, astenii nervoase, astenii psihice, reumatism [i gut\ se recomand\ consumul de fructe crude, suc, sirop din suc. pentru tratarea tusei, r\celilor, bron[itei este recomandat\ infuzia dintr-o linguri]\ de frunze uscate [i m\run]ite, peste care se toarn\ o can\ (250 ml) cu ap\ `n clocot. Se acoper\ pentru 10-15 minute, se strecoar\ [i se `ndulce[te cu miere.
continuare `n pagina 24

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

23

Din miracolele naturii

continuare din pagina 23

Se bea con]inutul a 2-3 c\ni pe zi. ~n unele regiuni ale ]\rii, aceast\ infuzie este utilizat\ [i pentru tratarea afec]iunilor de prostat\.

`n bolile de rinichi [i ale c\ilor urinare este recomandat decoctul din 80 g tulpini tinere, t\iate buc\]ele, `n 500 ml ap\. Se fierbe cca. 20 minute. Se las\ s\ se r\ceasc\ pn\ la temperatura de c\ldu], dup\ care se strecoar\. Se beau seara 250 ml., iar restul diminea]a, pe stomacul gol.

arsuri gastrice [i ulcer gastro-duodenal - se face cura cu zmeura vreme de 12 zile, fructele fiind consumate simplu, far\ zahar sau miere. ~n perioada de toamn\ [i primavar\, se va bea regulat ceaiul de zmeur\, minim dou\ c\ni pe zi, frunzele sale avnd efecte cicatrizante si antiacide foarte bune. diabet - se fac cure `ndelungate cu fructe de zmeur\. Acestea stabilizeaz\ glicemia, stimuleaz\ pancreasul, stimuleaz\ diureza [i normalizeaz\ valorile colesterolului. Tratamentul este [i mai eficient dac\ se renun]\ la consumul de carne [i se m\nnc\ preponderent legume [i fructe.

prize. Tratamentul este valabil ca adjuvant, `n toate hemoragiile abundente.

la ciclu menstrual neregulat, dureros ori cu hemoragie abundent\ este recomandat ceaiul de frunze [i fructe de zmeur\, care face adevarate minuni. Au fost semnalate cazuri de tulbur\ri grave de ciclu menstrual care nu au r\spuns la nici o alt\ form\ de tratament. Astfel, prin aceast\ cur\, afec]iunile au fost stabilizate `n cteva s\pt\mni, cu un consum zilnic de 3-4 c\ni de ceai. Femeile care sufer\ de constipa]ie, nu vor consuma ceaiul ci pulberea m\run]it\ cu r[ni]a de cafea, consumnd zilnic patru linguri]e `n patru re-

afec]iuni pulmonare, sensibilitate la r\celi, r\gu[eal\ - se recomand\ consumul de sirop de zmeur\, 4-6 linguri zilnic. Acest sirop, precum [i ceaiul `ndulcit cu miere, este un remediu natural, salvator pentru persoanele care `[i solicit\ foarte mult coardele vocale (cnt\re]ii, conferen]iarii, avoca]ii, etc.). La copiii cu bron[it\ cronic\, cu amigdalite recidivante, o cur\ la munte, unde s\ consume zilnic zmeur\, are efecte benefice uimitoare. `n obezitate [i `ngr\[are, cura cu zmeur\, f\cut\ o perioad\ ct mai lung\ de timp, are efecte uimitor de puternice asupra normaliz\rii greut\]ii. Consumul unei cantit\]i mai mare de 200 de grame de zmeur\ la o mas\ taie pofta de mncare, reduce secre]iile gastrice [i "anesteziaz\ " senza]ia de foame [i chiar dorin]a de a mnca ceva dulce.

cistita, pielonefrita [i prostatita - la aceste afec]iuni, cura de zmeur\ catalizeaz\ vindecarea acestor boli, avnd rol de adjuvant att pentru tratamentul alopat, prin chimioterapie, ct [i pentru tratamentul complementar prin fitoterapie. Cura cu zmeur\ este un excelent mijloc de intre]inere [i de tratament `n boli cardiace, `n tulbur\ri de tranzit intestinal, `n afec]iuni oculare (vitaminele [i mineralele din compozi]ia sa `mbunat\]esc vederea), `n astenie, boli de piele, `n afec]iunile `nso]ite de febr\.

INDICA}II TERAPEUTICE PENTRU UZ EXTERN

Pentru tratarea bolilor de piele (eczeme, bube, irita]ii etc.) se folosesc cataplasme calde, cu zeam\ rezultat\ din fierberea frunzelor. La conjunctivit\, nevralgiile dentare, r\nile de orice fel, erup]iile tegumentare, se recomand\ infuzia din frunze uscate m\run]ite, peste care se toarn\ o can\ (250 ml.) cu ap\ clocotit\. Se acoper\ timp de 10-15 minute dup\ care se strecoar\. Cu infuzia ob]inut\ se spal\ ochii, `n cazul de conjunctivit\. Se face gargar\ [i se cl\te[te gura sau se ]ine lichidul `n gur\, (1-2 minute), `n caz de nevralgii dentare. Se aplic\ cataplasme sau se spal\ locul afectat `n cazul r\nilor [i erup]iilor tegumentare. Pentru acelea[i afec]iuni se poate folosi [i infuzia dintr-o linguri]\ amestec, `n p\r]i egale, de frunze uscate, m\run]ite, de zmeur [i mur de p\dure, peste care se toarn\ o can\ (250 ml) cu ap\ clocotit\. Se acoper\ timp de 15 minute, se strecoar\ [i se folose[te ca `n cazurile de mai sus.
Farm. Gabriela Vl\sceanu

BUDINC| DE GRIS CU ZMEUR|

250 g zmeur\, 3/4 pahar gris,1 1/2 pahare lapte, 4 linguri zah\r, 3 ou\, 2 linguri uni, 1 vrf cu]it sare, 1 buc\]ic\ baton de vanilie, 2 pahare ap\, 5 linguri zah\r, 1 linguri]\ f\in\, pu]in pesmet. Se pun pe foc `ntr-o crati]\ laptele, vanilia si 4 linguri zah\r. Cnd `ncepe s\ fiarb\, se adaug\ grisul `n ploaie, amestecnd continuu cu lingura. Se adaug\ sarea [i se las\ s\ fiarb\, apoi se ia de pe foc [i se bate cu lingura pn\ se r\core[te. Se adaug\ g\lbenu[urile, unul cte unul, untul `nc\lzit, se amestec\ bine, iar la urm\ se pun albu[urile b\tute spum\, amestecnd u[or. Se a[az\ `ntr-o form\ pres\rat\ cu pesmet [i se rumene[te la cuptor (Silvia Burbea, 1972). 24

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Din miracolele naturii

BUDINC| DE OREZ CU ZMEUR|
250 g zmeur\, 3/4 pahar orez, 3 ou\, 2 linguri unt, 3 linguri zah\r, 1 buc\]ic\ baton vanilie, un vrf de cu]it, sare. Pentru sos: 150 g zmeur\, 2 g\lbenu[uri, 3 1/2 linguri zah\r, 1pahar vin. Se alege orezul, se spal\ [i se fierbe. Se strecoar\, se spal\ cu ap\ rece [i se las\ `n strecur\toare s\ se scurg\ bine. Se pune `ntr-un castron [i se amestec\ cu fructele bine scurse de ap\, untul pu]in `nc\lzit, sarea, zah\rul, vanilia t\iat\ m\runt [i, la sfr[it, cu ou\le bine b\tute. Se coace `ntr-o form\ uns\ si pres\rat\ cu pesmet, la foc potrivit, pn\ se rumene[te. Se serve[te pres\rat\ cu zah\r vanilat sau cu sos de zmeur\. Sosul se prepar\ `n felul urm\tor: se freac\ g\lbenu[urile cu zah\rul, se adaug\ fructele cur\]ate [i trecute prin sit\ [i vinul pu]in `nc\lzit. Se pune la foc [i se amestec\ mereu pn\ `ncepe s\ se `ngroa[e. Sosul astfel preg\tit se adaug\ peste budinc\ (Silvia Burbea, 1972). fri[ca [i se amestec\. Se uda o form\ cu ap\, se toarn\ crema [i se d\ cteva ore la gheat\. Ca s\ o r\sturn\m, se introduce pentru o clip\ forma `n ap\ cald\. Se a[az\ deasupra zmeur\ stropit\ cu rom [i amestecat\ cu zah\r pisat (Sanda Marin, 1966).

DULCEA}| DE ZMEUR|
1 kg zmeur\, 1 kg zah\r, 1/2 linguri]\ sare de l\mie. Se alege zmeura de frunzuli]e [i caliciu. Se spal\ numai dac\ este nevoie, `ntr-o crati]\ de 3-4 l se pune un strat de zah\r, unul de fructe, peste care se presar\ un praf de sare de l\mie. Se continu\ a[a pn\ se pun toate fructele [i tot zah\rul, ultimul strat fiind de zah\r. S\ nu se uite sarea de l\mie, deoarece aceasta `nt\re[te fructele [i le men]ine culoarea. Se las\ la difuzie 4-6 ore. Se pune crati]\ `nti la foc mic, apoi la foc mai iute. Se amestec\ u[or cu lingura sau se scutur\ crati]a pentru a se aduna spuma. Aten]ie! Aceast\ dulcea]\ spumeaz\ intens; dac\ vasul nu este suficient de mare se pierde u[or siropul pe foc. Se `ncearc\ dulcea]a dac\ este gata, se ia de pe foc, se las\ s\ se r\coreasc\ [i se toarn\ `n borcane (C. Prvu, Elisabeta Obrocea, N. Piscan, 2000).

CHISEL DE ZMEUR|
1 pahar de zmeur\, 3/4 pahare zah\r, 2 linguri amidon (se folose[te amidon granule, produs alimentar). Zmeura se alege, se cur\]\, se spal\ [i se trece printr-o sit\, ob]inndu-se o past\. ~ntr-un vas se pun 2 1/2 pahare ap\ fierbinte [i zah\rul. Se d\ `n clocot, se adaug\ amidonul dizolvat `n pu]ina ap\ fierbinte, se amestec\, dup\ care se d\ din nou `n clocot, `n siropul fierbinte se pune pasta de fructe [i se amesteca bine. Se pune `n cupe ce se las\ la rece pn\ se gelific\ compozi]ia. (Silvia Burbea, 1972).

GELATIN| DE ZMEUR|
1 kg zmeur\, 500 g zah\r, 9 foi gelatin\, 1 l\mie. Se prepar\ un sirop potrivit de legat dintr-un litru ap\ [i zah\r. Se ia de pe foc [i se adaug\ fructele. Se las\ 2 ore acoperit, f\r\ s\ fiarb\. Se strecoar\, se amestec\ `mpreun\ cu zeama de l\mie [i cu gelatina `nmuiat\ `n ap\ rece [i dizolvat\ `n 9 linguri de ap\ fierbinte. Se strecoar\ [i se toarn\ `n ce[ti, dndu-se apoi la rece (Silvia Burbea, 1972).

CIDRU DE ZMEUR|
4 kg zmeur\ proasp\t culeas\, nu prea coapt\, 100 g zah\r, 2 l de ap\. Zmeura se zdrobe[te `mpreun\ cu zah\rul [i se op\re[te cu apa fiart\. Dup\ r\cire se adaug\ maiaua de fermen]i [i 1 g sare nutritiv\; `ntregul amestec se las\ sa stea o zi `ntrun vas astupat, pentru fermentare. Se preseaz\ compozi]ia, `n must se adaug\ treptat o solu]ie format\ din 1,1 kg zah\r cu 1 l ap\. Dup\ fermentare se pritoce[te cidrul, se las\ s\ se lini[teasc\ [i, dup\ limpezire, se trage `n sticle (Silvius Teodorescu, 1975).

GEM DE ZMEUR|
650 g zah\r, 600 g zmeur\, sare de l\mie. Zmeura se alege de frunzuli]e [i codi]e. Se spal\ numai dac\ este absolut nevoie, iar `n acest caz se scurge bine. Se pune `n crati]\ de fierbere zmeura alternativ cu zah\rul [i se las\ 2-3 ore la scurgere. Dac\ vrem s\ ob]inem [i o cantitate de sirop, scurgem o parte din zeama l\sat\ [i mai ad\ug\m circa 300 g zah\r. Se fierbe pe foc mic, atent pentru c\ spumeaz\ puternic [i se amestec\ `ncontinuu. Fierberea nu trebuie s\ fie prelungit\, pentru a nu afecta aroma [i a nu distruge pectina din fruct (C. Prvu, Elisabeta Obrocea, N. Piscan, 2000)

CREM| DE ZMEUR|
500 g zmeur\, 250 g zah\r, 6 foi de gelatin\, 400 g fri[c\ b\tut\. Se trece zmeura prin sit\ [i se amestec\ `mpreun\ cu zah\rul [i gelatina dizolvat\ cu pu]in\ ap\ clocotit\. Se adaug\

Masca anticuperoz\ cu zmeur\

Ingrediente : 2-3 linguri de zmeur\ pisat\ 1 lingur\ de lapte praf 3 pic\turi de ulei esen]ial de chiparos Sfaturi de utilizare: amesteca]i bine ingredientele. Pentru o eficacitate sporit\, v\ sf\tuim s\ da]i amestecul la rece (`n congelator) cca. 10 minute. Aplica]i apoi pe fa]\ [i l\sa]i s\ ac]ioneze timp de 20 de minute. Sp\la]i cu ap\ rece [i apoi tampona]i fa]a cu un tampon demachiant `mbibat cu ap\ floral\ de hamamelis. Zmeura tonific\ si regenereaz\, laptele hr\ne[te iar uleiul esen]ial de chiparos este vasocontractant, fiind recunoscut pentru reducerea efectelor cuperozei.

Masca cu zmeur\ pentru ten gras

Ingrediente : 2-3 linguri de zmeur\ pisat\ 1 lingur\ de f\in\ de gru 1 linguri]\ de zeam\ de l\mie 1 ou Sfaturi de utilizare: amesteca]i bine ingredientele dup\ care aplica]i compozi]ia pe fa]\. L\sa]i s\ ac]ioneze 20 de minute, apoi `ndeparta]i prin sp\lare cu ap\. Zmeura tonific\, oul furnizeaz\ vitamina E, l\mia purific\ iar f\ina de gru are un efect de `ntindere.

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

25

Terapii noi

Ce s\ alegem `n practica medical\: produsele alopate, fitoterapeutice sau remediile homeopate? (I)
Dilema oric\rui medic este alegerea tipului de tratament: alopat, homeopat sau fitoterapeutic. Ini]ial, `n primii ani de exercitare a profesiei medicale, op]iunea clasic\ este pentru tratamentul alopat deoarece absolven]ii facult\]ilor de medicin\ din ]ar\ au fost forma]i pentru acordarea acestui tip de tratament, uneori `n urma unui consult multidisciplinar.
z rezultatele unor tratamente homeopate sau fitoterapeutice anterioare z experien]a medicului `n aceste terapii alternative z disponibilitatea [i accesibilitatea ca pre] a acestor produse z ineficacitatea unor tratamente alopate anterioare (observate de practician sau/[i confirmate de pacient) z inciden]a din ce `n ce mai mare a reac]iilor adverse asociate tratamentelor alopate (este un factor determinant `n c\utarea [i op]iunea pentru aceste terapii alternative). Apreciem c\ dialogul cu pacientul este determinant pentru alegerea tipului de tratament. Este foarte important ca medicul s\ c[tige `ncrederea pacientului `nc\ de la `nceputul consulta]iei. ~ntreb\ri cu direc]ie exact\, de genul: "ce probleme v-au determinat s\ veni]i la mine?" sau "cu ce v-a[ putea fi de folos?". Aceste `ntreb\ri creaz\ o atmosfer\ propice pentru ini]ierea unui dialog constructiv cu pacientul. Este necesar ca medicul s\ lase pacientul s\-[i expun\ problemele de s\n\tate cu propriile cuvinte, f\r\ re]ineri, f\r\ a fi `ntrerupt. Dup\ ce pacientul termin\ expunerea este recomandabil ca medicul s\ pun\ `ntreb\ri "]int\", la obiect, referitoare la anumite aspecte specifice consulta]iei alopate (frecven]\ [i intensitatea, factorii declan[atori ai simp-

~n ultimii ani, `n cadrul comunit\]ii medicale, se observ\ un interes din ce `n ce mai mare pentru homeopatie [i apifitoterapie. De ce acest teren c[tigat de terapiile naturale `n dauna celor clasice ale medicinei alopate? Pentru c\, pn\ `n prezent, medicina modern\ nu a reu[it s\ rezolve (benefic pentru pacien]i) unele dintre necunoscutele tulbur\ri cauzate de stres sau cancer. Astfel, investiga]iile analitice la nivel molecular puse la dispozi]ia medicilor, biochimi[tilor, biologilor [i fizicienilor, nu au contribuit spectaculos la `mbun\t\]irea tratamentului alopat. ~n schimb, terapiile combinate consider\ organismul uman ca pe un `ntreg [i nu numai la nivelul s\u molecular, au condus la reconsiderarea modului actual de abordare [i cu rezultate benefice pentru oamenii suferinzi, tocmai prin aplicarea terapiilor naturale.

Aceast\ tendin]\ este sus]inut\ de programe de preg\tire continu\ postuniversitar\, organizate de Ministerul S\n\t\]ii, ca parte integrant\ a politicii de `mbun\t\]ire a indicatorilor st\rii de s\n\tate a popula]iei. Prin absolvirea acestor cursuri medicul ob]ine competen]\ `n homeopatie sau apifitoterapie. ~n acest context, medicul practician posed\ valen]e multiple de abordare a pacientului [i de individualizare a terapiei `n func]ie de urm\torii factori: z descrierea simptomatologiei (de c\tre bolnav) z identificarea unor simptome cheie care pot orienta medicul `n alegerea unui anumit tip de tratament z reac]iile adverse observate dup\ administrarea unor medicamente alopate z cultura [i gradul de informare a pacientului

26

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Terapii noi

tomelor, antecedentele personale, heredo-colaterale, am\nunte neclare privind istoricul bolii [i tratamentele alopate urmate anterior, precum [i rezultatul acestora `n timp). Deasemenea, pot fi adresate `ntreb\ri la obiect, specifice consulta]iei homeopate, referitoare la momentul de debut al simptomelor, modalit\]ile de ameliorare sau agravare al acestora, intervalul de repetabilitate, elucidarea modalit\]ilor mai importante (preferin]ele pentru cald sau rece, pentru vreme uscat\ sau cald\, pentru activitate sau repaus, preferin]a pentru un anotimp anume, pentru munte sau mare, pentru o anumit\ culoare). Se va insista asupra preferin]elor `n domeniul alimentar (preferin]e sau aversiuni pentru anumite alimente sau pentru gust acru, amar, s\rat sau dulce), preferin]e `n domeniul vestimentar (haine strmte, haine largi, culorile acestora etc), modalit\]ile [i pozi]iile preferate `n somn, tipul de transpira]ie, simpatii, antipatii sau alte modalit\]i necesare pentru a fi precizate `n contextul consulta]iei homeopate. Semnele ciuda-

te, rare, particulare, greu de explicat se pot constitui `n a[a numitele "simptome cheie" care pot servi la recunoa[terea unui remediu homeopat potrivit. Orice medic homeopat acord\ o importan]\ aparte acestor simptome cheie deoarece acestea sunt singurele modalit\]i clare prin care for]a vital\ a organismului, afectat\ de boal\, trage un semnal de alarm\ asupra dezechilibrului existent `n organism. Acest dezechilibru se manifest\ prin semne neobi[nuite, senza]ii [i simptome care reprezint\ limbajul corpului fizic aflat `n stare de boal\. De re]inut c\, `n momentul abord\rii unui om bolnav, trebuie luate `n considerare, pe lng\ acest limbaj al corpului fizic bolnav [i condi]iile de locuit, obiceiurile alimentare, ocupa]ionale, starea civil\, vrsta, gradul de preg\tire, comportamentul psihic [i cel sexual, precum [i tipul constitu]ional. Dup\ `ncheierea acestei etape a dialogului dintre pacient [i medic, se va trece la examinarea fizic\ a pacientului, acordndu-se o aten]ie deosebit\ anumi-

tor organe mai afectate de boal\. Deasemenea, sunt foarte utile [i rezultatele unor investiga]ii de laborator sau imagistic\ medical\, pentru completarea informa]iilor oferite de pacient. ~n urma `ncheierii acestui consult, medicul practician poate alege tratamentul clasic alopat, o terapie alternativ-complementar\ (tratament homeopat sau apifitoterapeutic) sau poate opta, `n anumite condi]ii, pentru combinarea acestora. Criteriile de alegere sunt suficient de clare: a. Dac\ pacientul, `n descrierea bolii eviden]iaz\ simptome cheie specifice homeopatiei, acestea orienteaz\ medicul c\tre alegerea remediilor homeopate `n baza principiului similitudinii (medicul homeopat identific\ suferin]a bolnavului cu un remediu care ar reproduce la om acelea[i simptome ca [i cele acuzate de bolnav). b. Dac\ pacientul, `n descrierea bolii nu eviden]iaz\ simptome cheie, fapt ce determin\ medicul s\ aleag\ un tratament bazat pe principul contrariilor,
continuare `n pagina 28

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

27

Terapii noi
continuare din pagina 27

atunci orientarea este pentru un tratament alopat sau/[i apifitoterapeutic. Criteriile de alegere `ntre acestea din urm\ au fost enun]ate la `nceputul lucr\rii. (Dr. Teodor Sissea, 2006.) Pentru clarificarea pozi]iei noastre, vom aminti urm\toarele defini]ii [i principii: Medicina alopat\ este medicin\ oficial\. Termenul de alopatie (inventat de `nsu[i Hahnemann `n scopul diferen]ierii medicinei din acea vreme de practicile [i metodele inventate de el), precizeaz\ faptul c\ acest tip de medicin\ se bazeaz\ pe Principiul Contrariilor, folosind remedii, medicamente care se opun simptomelor acuzate de bolnav (de exemplu antitusive, antiimflamatorii, antidepresive, antialgice, antibiotice, antispastice). De[i din punct de vedere genetic [i morfofunc]ional fiecare pacient este unicat, totu[i, medicina alopat\ accept\ tratamente identice administrate pacien]ilor suferinzi de aceea[i afec]iune, tratnd boala [i nu bolnavul.

De[i profilaxia `mboln\virilor constituie un obiectiv major [i prioritar al medicinei, `n practica medical\ alopat\, `n afar\ campaniilor de imunoprofilaxie `n cadrul popula]iei infantile [i a grupelor de salaria]i cu risc profesional crescut, acest obiectiv r\mne un deziderat. ~n practica medical\ alternativ\/complementar\ (apifitoterapie, homeopatie) profilaxia `mboln\virilor ocup\ locul pe care `l merit\ [i reprezint\ linia directoare a oric\rui medic practicant `nc\ de la primele simptome sau de la primele st\ri de disconfort fizic sau psihic ale pacien]ilor. Medicina homeopat\ este o metod\ terapeutic\ care se bazeaz\ pe Principiul Similitudinii, astfel `nct pacientului `i sunt recomandate remedii homeopate `n doze foarte mici (dilu]ie infinitezimal\) care la o persoan\ s\n\toas\ ar provoca simptome similare cu cele acuzate de bolnav, mai precis este ales acel remediu care are puterea deosebit\ de a produce doar o stare morbid\ "similar\". Consulta]ia homeopat\ prive[te [i abordeaz\ pacientul ]innd cont de caracteristicile fizi-

ce, psihice, culturale [i istorice `n care tr\ie[te. Tratamentul homeopat este individualizat `n func]ie de simptomele [i istoricul social, cultural, psihologic [i de constitu]ia pacientului, realizndu-se o veritabil\ abordare holistic\ a acestuia. Este nevoie de o adevarat\ art\ `n identificarea unui remediu homeopat care s\ prezinte caracteristici similare cu suferin]ele bolnavului. Plecnd de la principiul analogiei, al asem\n\rilor, s-a observat c\ aceste asem\n\ri pot fi privite `n mod u[or variat fie ca atare, global, a[a cum au rezultat ele din experimentele pe oameni s\n\to[i, fie par]ial, legat de formele specifice pe care le `mbrac\ patologia `n anumite situa]ii, `n manifest\ri acute, cronice, `n epidemii, intoxica]ii etc. (cnd tablourile clinice, ct ar fi ele de diferite, ca individualizare, au totu[i unele dominante asem\n\toare la to]i cei receptivi, dup\ cum [i receptivitatea unor indivizi are [i ea `ns\[i tr\s\turi similare, tipologice chiar, care trimit la solu]ii similare). Patologia similitudinilor duce la un concept cuprinz\tor, cel al homeopatologiei, care are o palet\

28

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Terapii noi
mai complex\, variabil\, c\reia `i corespunde o atitudine terapeutic\ tot variabil\, permi]nd s\ se recurg\, desigur cu rezultate incomplete, dincolo de homeopatia fundamental\, propriu zis\, la o serie de metode par]ial asem\n\toare ca punct de pornire (deci, `ncadrate tot `n demersul analogic care pot fi `ncadrate `n no]iunea mai lax\ de "homeoterapie"). Acest concept, al homeoterapiei, nu este deloc nou, am putea accepta c\ el a fost primul promotor al dictonului cunoscut `nc\ de pe vremea hippocratismului: "similia similibus curantur" ("ceva asem\n\tor vindec\ asem\n\torul") dicton corectat apoi de situa]iile practice care nu totdeauna ofereau validarea complet\ a acestuia, statornicindu-se pn\ `n zilele noastre actualul "similia similibus curentur" (ceva asem\n\tor poate vindeca) `n anumite situa]ii [i condi]ii. Deci, homeoterapeu]ii aplic\ [i accept\ [i alte terapeutici ce pleac\ de la "similitudine", ne referim la similitudini parcelare, iar homeopa]ii aplic\ [i accept\ numai tratamente care respect\ legile de baz\ ale homeopatiei (similitudine, individualizare global\, infinitezimalitate). Oricare ar fi situa]ia actual\ a drumului parcurs, timp de peste 200 de ani, de homeopatie, este clar c\ `ntre homeopatie [i alopatie ([coala conven]ional\) exist\ diferen]e care, `n concept [i `n fapt, nu le `ndep\rteaz\ una de alta, ci le al\tur\ `n mod obligator, ca p\r]i ale aceluia[i `ntreg. ~n timp ce alopatia studiaz\ fenomenele biologice `n mod analitic [i recurge la solu]ii terapeutice dictate de acest abord homeopatia, ]innd cont de neajunsurile acestei metode f\rmi]\toare - (chiar dac\ amelioreaz\ partea pe care o trateaz\, neglijeaz\ sau lezeaz\ celelalte p\r]ile ale lan]ului patologic) adopt\ o metodologie integratoare, sintetic\, `ncercnd s\ detecteze toate instrumentele dezacordate ale "orchestrei" biologice, `n cazul unui pacient. Se trece astfel, de la aprecierea local\, static\, sectar\, a procesului patologic, la cea general\, dinamic\, global\. (Prof. I. Teleianu, 2006) Medicina fitoterapeutic\ reprezint\ o metod\ de tratament care utilizeaz\ exclusiv produse ob]inute din plante, folosind planta `n `ntregime sau

numai anumite p\r]i ale acesteia (r\d\cina, frunze, flori, fructe sau semin]e). Aceste remedii fitoterapeutice sunt folosite [i administrate `n conformitate cu principiul contrariilor, la fel ca [i `n alopatie. De[i medicina fitoterapeutic\ este confundat\ adesea cu homeopatia, remediile fitoterapeutice sunt administrate `n doze ponderabile, neexistnd dilu]ii infinitezimale. Fitoterapia reprezint\ o metod\ de tratament bazat\ pe principiul contrariilor care datorit\ principiilor active ob]inute din plante se adreseaz\ organismului uman ca un tot unitar iar schemele de tratament sunt individualizate `n func]ie de particularit\]ile fiec\rui bolnav, adresndu-se bolnavului [i nicidecum bolii. Fitoterapia utilizeaz\ plante, extracte din plante sau totalul principiilor active din plante. Este o terapie care a trecut proba timpului, unele plante fiind folosite de milenii ca medicamente. Medicamentele de origine vegetal\ sunt mai bine tolerate de organism [i pot fi aplicate `n tratamente de durat\ sau `n bolile cronice. Ac]iunea medicamentelor vegetale este mai complex\ prin compozi]ia lor chimic\, se adreseaz\ mai multor organe, pre-

zint\ ac]iune sinergic\, iar unele substan]e prezente `n plante m\resc ac]iunea altora. Fitoterapia utilizeaz\ frecvent extracte apoase sau hidroalcoolice. Avantajul acestor extracte `l reprezint\ prezen]a unui complex de substan]e, printre care [i s\rurile de minerale ale unor oligoelemente cu importan]\ pentru organismul uman, s\ruri ce nu sunt prezente `n medicamentele de sintez\. Fitoterapia are un spectru foarte larg de aplicare, iar `n multe domenii ale terapeuticii nu se poate renun]a la aportul acesteia, spre exemplu `n bolile cardiovasculare (medicamentul Digoxin, preparat din planta Digitalis), `n bolile hepatice (medicamentul Silimarina, fiind ob]inut din planta Silybum), `n bolile tumorale, `n bolile digestive (unele laxative con]in planta Senna etc.). ~n cadrul fitoterapiei s-au dezvoltat ramuri distincte, precum aromaterapia, gemoterapia [i terapia floral\ Bach. Informa]ii despre toate aceste noi metode terapeutice ve]i afla `n num\rul urm\tor al revistei noastre. Farm. Gabriela Vl\sceanu

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

29

Reportaje speciale

CU PRODUSELE HOFIGAL
EXPEDI}IILE, PERFORMAN}ELE {I DISTINC}IILE Prof. UCA MARINESCU
1990 - Str\bate China [i ajunge p\n\ `n Tibet. 1991 - 1996 - C\l\tore[te `n India, Nepal [i Sikkim, descoper\ profunzimea filozofiei [i istoriei acestui spa]iu mistic. De asemenea, viziteaz\ ]\ri ale Europei [i fixeaz\ repere ale originii vie]ii [i culturii. 1996 - Traverseaz\ Canada de la est la vest [i ajunge pn\ `n regiunea Yukon la Oceanul Arctic, `n ultimele a[ez\ri ale eschimo[ilor. 1996 - Efectueaz\ trasee `n Alpi, Pirinei, Mun]ii Sco]iei, Mun]ii Caucaz. 1997 - 1998 - Parcuge drumul str\b\tut de expedi]ia Belgica, pentru a comemora "Centenarul Belgica", expedi]ie `n care omul de [tiin]\ romn Emil Racovita a participat acum un secol, traversnd Patagonia [i }ara de Foc [i ajungnd pn\ `n Antarctica. Uca Marinescu a marcat momentul centenarului prin inaugurarea a doua pl\ci comemorative din partea Academiei Romane, una la Sta]ia de Cercetare [tiin]ific\ "Almirante Brown" din Antarctica, iar cealalt\ la Centrul Antarctic din Punta Arenas - }ara de Foc. UCA MARINESCU ESTE PRIMA ROMNC| CE A AJUNS ~N ANTARCTICA, cea mai rece regiune a lumii. La `ntoarcere, Uca Marinescu a str\b\tut locuri ce stau m\rturie pentru existen]a unor vechi civiliza]ii Inca: Chile, Bolivia, Peru, Ecuador. Cu aceast\ ocazie `[i realizeaz\ visul de a ajunge [i `n Insula Pa[telui - Rapa Nui. 1999 - Traverseaz\ singur\ Africa de la sud la nord, str\b\tnd 11 ]\ri (Africa de Sud, Namibia, Botswana, Malawi, Zimbabwe, Tanzania, Kenya, Sudan, Etiopia, Egipt, Tunisia) [i descoper\ unicitatea "leag\nului civiliza]iei". 2000 - Parcurge vechile drumuri maritime europene `n c\utarea vikingilor. Uca exploreaz\ peninsula Kola, ]\rmul Marii Barentz, Arhipelagul Svalbard cu ale sale Longyearbyen, Ny Alesund, Barensburg [i insula Moffe. ~n timpul acestei expedi]ii viseaz\ la calota glaciar\. Pe drumul de `ntoarcere, ajunge `n fiordul Magdalena, iar apoi `[i continu\ drumul `n c\utarea vikingilor prin fiordurile Norvegiei. Traversnd oceanul, Uca Marinescu se opre[te `n insulele Shetland [i Faroe. ~n Islanda studiaz\ specificul insulei, `n timp ce `n Groenlanda - cea mai mare insul\ a planetei - exploreaz\ partea de sud `n c\utarea urmelor l\sate de vikingi. Cu aceast\ ocazie escaladeaz\ ghe]arii, st\pnii acestor locuri. 2000 - PRIME{TE DIN PARTEA PRE{EDINTELUI ROMNIEI DIPLOMA DE EXCELEN}|. 2000 - PRE{EDINTELE ROMNIEI O DECOREAZ| CU ORDINUL NA}IONAL "PENTRU MERIT" ~N GRAD DE CAVALER. 2001 - Noul mileniu `nseamn\ pentru explorator o nou\ serie de realiz\ri remarcabile: La 28 APRILIE ORELE 13:40 UCA MARINESCU AJUNGE LA POLUL NORD PE SCHIURI. Pentru a reu[i, a fost nevoie s\ str\bat\ 116 km pe schiuri, vreme de 13 zile,. plecnd din Siberia. Aceast\ expedi]ie interna]ional\ a fost compus\ din 11 membri. Punndu-[i la `ncercare propriile limite, Uca Marinescu reu[e[te s\ fie primul romn [i singura femeie din grup care ob]ine acest rezultat de excep]ie. Este greu de transpus `n cuvinte bucuria de a-[i vedea visele devenite realitate. Unul din cele mai emo]ionante momente a fost acela `n care a sim]it c\ldura soarelui [i i-a v\zut lumina reflectndu-se pe ghe]ari. Drumul spre cas\ i-a oferit [ansa de a studia tundra din peninsula Taimar, comunitatea Dolgana, cresc\torii de reni [i laboratorul de conservare a mamu]ilor `nghe]a]i din Hatanga, Siberia. 2001 - SFR{ITUL ANULUI {I AJUNUL CR|CIUNULUI - 24 DECEMBRIE ORELE 14:00 O G|SESC LA POLUL SUD DUP| 11 ZILE [I 120 km DE MERS PE SCHIURI LA O TEMPERATUR| DE -40 DE GRADE CELSIUS {I VISCOL. Este o expedi]ie interna]ional\ compus\ din doi americani, un german [i o sud-african\. Condi]iile atmosferice foarte dificile au obligat-o s\ petreac\ 8 zile `n cort. ~n cele din urm\, STEAGUL ROMNIEI a fost arborat [i la POLUL SUD. O nou\ performan]\ [i `nc\ o realizare pentru Romnia: UCA MARINESCU ESTE PRIMUL ROMN {I CEA DE-A TREIA FEMEIE DIN LUME {I PRIMA CA VRST|, CARE AJUNGE LA POLUL NORD {I POLUL SUD PE SCHIURI. 2002 - ESTE RECOMPENSAT| DE PRE{EDINTELE ROMNIEI CU DECORA}IA ORDINUL NA}IONAL "PENTRU MERIT" ~N GRAD DE OFI}ER. 2003 - PRIME{TE TITLUL DE "FEMEIA ANULUI" - Premiu special pentru anul 2002. 2003 - Pentru rezultate SPORTIVE DE EXCEP}IE {I RECORDURI MONDIALE prime[te TITLUL DE MAESTR| EMERIT| A SPORTULUL 2003 - Uca `[i trece `n cartea de vizit\ [i ultimul continent r\mas neexplorat - Australia - Oceania (Tasmania, Papua Noua Guinee, Noua Zeeland\), fiind primul romn cu aceast\ performan]\. Urc\ [i pe cele mai `nalte vrfuri ale continentului: - Mont Wilhelm, 4509 metri din Papua - Noua Guinee; - Kosciusko, 2234 metri din Australia; - Mont Ossa, 1600 metri, stnca - escalada; - Mont Cook, 3714 metri, tab\ra de baz\ [i ghe]arul Tasman. ~n v\ile din Papua Noua - Guinee ia contact cu triburile de papua[i, `n de[ertul australian cu popula]ia aborigen\, iar `n Noua Zeeland\ `nva]\ despre tradi]ia maorilor. Tasmania i se dezv\luie cu minunata [i uimitoarea flor\ [i faun\ [i cu particularit\]ile geografice ale vechiului continent Gondwana. 2004 - Atrac]ia zonelor polare pentru Uca Marinescu este acum Alaska [i comunit\]ile native din `ndep\rtata regiune nordic\ [i nord-vestic\: Barrow, Kobuk, Kiana, Kotzebue, Gambel, Little Diomide, Point Hope, Nome [i Arhipelagul Aleutinelor. De asemenea, ajunge `n masivul Denali - Mc Kinley [i `n masivul Wrangler - St. Elias, unde escaladeaz\ ghe]arii Kennicott [i Ruth. 2005 - Drumul cunoa[terii continu\. Timp de 50 de zile c\l\tore[te prin Mongolia, Republica Buriata [i Siberia. Cu jeep-ul, c\lare, pe jos, tr\ie[te `ntr-o ]ar\ unic\ al\turi de nomazi. Astfel, intr\ `n contact cu popula]iile native: mongoli, cazaci, tsatami, buria]i [i siberieni. Simte vraja [amanilor - o religie veche, a vn\torilor cu vulturi, a cresc\torilor de reni. Escaladeaz\ `n premier\ romneasc\, masivul Altai - Tavang Bogd vrfuri de peste 4000 de metri acoperi]i de ghe]ari ve[nici. 2006 - Muzica irlandez\ [i cultura cel]ilor o conduc pe Uca Marinescu `ntr-o nou\ c\l\torie, `n Irlanda, pe care o str\bate aproape pe jos. Caut\ familiile irlandeze care cultiv\ tradi]iile `n muzic\, `n obiceiuri [i p\streaz\ cu sfin]enie vestigiile r\mase din istoria tumultoas\ a ]\rii lor. Tot `n acest an viziteaz\ Marocul - cu renumitele ora[e Fes, Marakesh [i de[ertul Sahara. De asemenea, face ascensiuni `n mun]ii Atlas. Revine `n America de Sud pentru Peru [i Bolivia cu lacul Titicaca [i insulele Uros, insula Soarelui, desenele de la Nazca [i o scurt\ vizit\ `n jungla amazonian\. 2007 - Un vechi vis, acela de a vedea Aurora Boreal\ [i de a ajunge `n zona Polului Nord Magnetic se concretizeaz\ `n luna martie. Este `nc\ o PREZEN}| ROMNEASC|. ~N PREMIER| la temperaturi de -48 de grade C, Uca Marinescu `mpinge cutezan]a pn\ `n `ndep\rtata [i istorica zon\ de nord-est a Canadei (a exploratorilor arctici Nunavut-Iqualuit, Ellesmere, Resolute Bay, Eureka [i Grise Fiord). 2007 - Din nou `n Tibet, pe Muntele Sfnta Kailash [i regiunea Humla.

Profesor, explorator [i sportiv de performan]\

Pentru Uca Marinescu, profesor, explorator [i sportiv de performan]\, via]a `nseamn\ bucuria permanent\ de a explora [i de a descoperi. A explora `nseamn\ pentru ea a se descoperi pe sine. Pretutindeni pe unde a c\l\torit `n lume cea mai important\ revela]ie a constituit-o universul uman. Al\turi de c\utarea meticuloasa a matrixului spiritual de pe cele cinci continente, a simbolurilor [i arhetipurilor culturale ale civiliza]iilor din Antarctica pn\ `n Papua - Noua Guinee, de la Polul Sud pn\ `n Africa [i Nepal, din India [i Tibet pn\ `n Europa, din America de Nord pn\ `n America de Sud [i din Alaska pn\ `n Mongolia, Siberia [i Polul Nord, Uca a tr\it experien]a celui mai frumos dar al acestei planete - natura. Dar lec]ia cea mai important\ pe care a `nva]at-o de-a lungul c\l\toriilor sale - care se transform\, de fapt, `n mesajul pe care Maria Marinescu `l transmite tuturor celor rama[i acas\ - este dragostea puternic\ pentru natur\ [i oameni, credin]a nezdruncinat\ `n prietenie, unica arma `mpotriva violen]ei, urii, alien\rii [i distrugerii mediului `nconjur\tor. Uca revine mereu acas\, aducnd materiale documentare [i fotografii din c\l\toriile sale. Ele p\streaz\ nu numai imagini, dar [i emo]ii pe care ea dore[te s\ le `mp\rt\[easc\ semenilor ei.
Ar merita relevat faptul c\, asemenea tuturor marilor performeri ai Romniei, Doamna Uca Maria Marinescu este o excelent\ ambasadoare a ]\rii noastre, fiind primit\ cu toate onorurile pe meridianele globului. Invitat\ a Universit\]ii Windhoec (Namibia), Universitatea Bizerte (Tunisia), Universitatea Pune (India), Universitatea Fairbanks (Alaska), Centrul de Cercet\ri arctice din Tromso (Norvegia) [i Ny Alesund (Svalbard); Cet\]ean de Onoare al ora[elor Punta Arenas (Chile), Bizerte (Tunisia), White Horse (Canada Yukon); Uca Marinescu este membr\ a Societ\]ii Romane de Geografie, colaborator al Institutului de Cercet\ri Antropologice al Academiei Romne [i colaborator al Muzeului de {tiin]e ale Naturii "Grigore Antipa". De asemenea este membr\ a Asocia]iei Americane de Geografie. La toate aceste ac]iuni, Doamna Uca Maria Marinescu s-a bucurat de sus]inerea misiunilor diplomatice romne din ]\rile respective. Este greu de exprimat `n cuvinte bucuria viselor ei, devenite realitate. Aventura cunoa[terii [i descoperirii sinelui [i a lucrurilor din jur continu\!

30

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Reportaje speciale

PE URMELE LUI MARCO POLO

Pentru HOFIGAL, cu drag!

Orice c\l\torie `n Tibet `nseamn\ o c\l\torie a Cunoa[terii. Tibetul `nseamn\ o ]ar\ a `n\l]imilor, podi[ul Tibetan fiind la o altitudine medie de 4400 m. O ]ar\ unde religia budist\ este puternic\, o ]ar\ unde leg\tura omului cu natura prea vitreg\ este sacr\. Tradi]iile tibetane sunt puternice, fiind parc\ p\strate de cople[itoarea masivitate a mun]ilor. Marco Polo este cel care ne aduce date despre aceast\ ]ar\ pentru prima dat\, ]ara care ar putea cuprinde Anglia, Irlanda, Fran]a, Danemarca, Olanda [i Belgia. De atunci, din secolul al XIII-lea, Tibetul se las\ cunoscut, dar nimeni nu `l poate `n]elege [i cuprinde. Izvoarele filozofiei vie]ii lor sunt adnci `n timp [i spa]iu, pornind de la primul regat Bon [i pn\ la cuprinderea a aproape `ntregii Asii. ~n via]a simpl\ a tibetanilor, no]iunea de "a fi" estompeaz\ pe aceea de "a avea". Am `ntlnit oameni ferici]i [i senini. ~n modesta lor a[ezare, cu o cas\ din piatr\ sau la nomazi cortul, trebuie s\ `[i g\seasc\ de mncare din vegeta]ia care `i `nconjoar\ [i de la animalele pe care le p\storesc. Medicina preventiv\ pentru ei este mi[carea [i mersul pe jos. Zilnic zeci de kilo-

metri. Copiii merg pn\ la [colile guvernamentale cte 6-7 km. Aerul specific marilor `nal]imi `i feresc de viru[i [i le creaz\ o rezisten]\ aparte. Calitatea [i cantitatea alimentelor este esen]ial\, totul fiind proasp\t [i se m\nnc\ att ct au nevoie pentru efortul cotidian. Sunt vegetarieni [i rar m\nnc\ carne. Cu ocazia anumitor ceremonii, ritualuri, ale unor evenimente deosebite, se prepar\ mnc\ruri specifice, care au [i carne; `ns\ produsele lactate - lapte, unt, branz\ [i iaurt din lapte de capr\, vac\ [i `n special de iac sunt la baza alimenta]iei lor (`n special iaurtul [i brnza uscat\ sunt foarte bune). Mai consum\ fain\ de orz [i orez. Un alt element de baz\ este ceaiul. Tot timpul beau ceai, uneori amestecat cu lapte. Sunt mari consumatori dar [i produc\tori de ceai. Anual export\ `n jur de 6500 tone. Calitatea apei de munte contribuie [i ea la o stare de s\n\tate bun\ (este una din cele mai pure ape din lume). Este [i o ap\ sfnt\ (vezi apa lacului Manasaravat - 800 km. p\tra]i, care este p\zit\ de lan]uri muntoase foarte `nalte, care parc\ str\juiesc lumea inaccesibil\ podi[ului Tibetan. Se poate bea direct din lac). C\tina, m\ce[ul, p\p\dia, rogozul, tzambo, ciuru, zarzavaturile [i r\d\cinile sunt nelipsite din alimenta]ia lor. Deasemenea sunt folosite [i `n cazul trat\rii unor afec]iuni. Tibetanii au o constitu]ie robust\, viguroas\, sunt vnjo[i [i cu o rezisten]\ fizic\ [i psihic\ puternice. Se adreseaz\ `n cazul unor simtome de `mboln\vire celui mai `n vrst\ localnic, unui cunosc\tor de preparate din ierburi sau, acolo unde mai exist\, [amanilor. Diagnosticarea practic\ se face prin exa-

minarea pulsului, ochilor [i echilibrului t\lpilor. Remedile sunt de la caz la caz, simple sau complexe: concentrate de ierburi, masaj, reflexoterapie [i presopunctur\. Am vizitat dou\ centre de medicin\ tradi]ional\, cel din Lhasa [i cel de la Universitatea Sechen al c\lug\rilor budhi[ti din Kathmandu. Recomand adresele lor pentru un studiu comparativ asupra folosirii plantelor naturale `n medicin\ [i a realiz\rii unui schimb de experien]\. Pentru expedi]ia mea care a durat aproape o lun\, `n care am parcurs trasee `n zona Humla-una (din cele mai izolate [i s\lbatice zone din Nord-Vestul Tibetului pn\ la un pelerinaj pe muntele sfnt Kailash) am primit [i preparate pe baz\ de plante pentru altitudine (5400 m), pentru probleme digestive [i de efort. Am adus mostre din aceste produse pentru a fi studiate `n laboratoarele de specialitate din ]ar\. ~ns\, suportul meu de preven]ie [i tratament `n aceast\ expedi]ie au fost produsele naturale pe baz\ de plante ale firmei romne[ti Hof`gal. Necesarul preg\tirii ascensiunii, a efortului fizic [i sus]inerea alimenta]iei specific tibetane au fost acoperite de produsele: Redigest, Omega 3 - ulei de pe[te, Coenzima Q10 `n ulei de c\tin\, Protein For]\. ~n acest context, doresc s\ mul]umesc firmei Hofigal [i domnului Director General Dipl. Ing. {tefan Manea, care au sprijinit concret `nc\ o ac]iune de studiu [tiin]ific [i umanitar `n `ndep\rtatul [i mirificul Tibet. Cu dragoste [i considera]ie: Prof. UCA MARIA MARINESCU Explorator romn

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

31

Editorial
continuare din pagina 1

Cofeina (cafeaua) [i alcoolul determin\ pierderea magneziului [i eliminarea lui prin rinichi. Alimenta]ia bogat\ `n proteine impune suplimentarea magneziului, `n special la copiii `n formare, dar [i la cei ce ]in regimuri care produc distrugerea magneziului din organism, cu consecin]e deosebit de grave (modificarea oaselor, din]ilor etc) O importan]a deosebit\ o are magneziul [i `n activitate normal\ a vitaminelor din grupul B, deoarece este cofactor `n formarea tiaminopirofosfatului (intermediar `n ob]inerea tiaminei). Lipsa magneziului conduce la dereglarea ritmului cardiac (deci, aten]ie cei care consum\ digital\, ce reduce magneziul). Aten]ie [i la folosirea diureticelor din grupul Furosemidului, ce pot reduce nivelul magneziului, cu consecin]e delor u[oare. Normele indic\ o cantitate de magneziu optim\ la 4,5 mg / kg.corp, deci cca 280 mg/zi pentru femei [i 350 mg /zi pentru b\rba]i. Mamele care al\pteaz\ trebuie s\ consume suplimentar 60 mg magneziu pe zi. Pentru copiii de la 1 la 15 ani necesarul este mai mare dect pentru adul]i, deoarece la aceast\ vrst\ are loc formarea oaselor. Gravidele este bine s\ fie sub supraveghere medical\, deoarece este deosebit de important att pentru ele ct [i pentru viitorul copil. Insuficien]a magneziului provoac\ anemie (din cauza distrugerii celulelor ro[ii), deregl\ri ale ritmului cardiac, tahicardii, deregl\ri psihice, inclusiv st\ri anxioase, confuzie, depresie, dezorientare, halucina]ii, irascibilitate, nervozitate, simptome neurologice (dezechilibr\ri, ame]eli, crize), simptome musculare, inclusiv convulsii, tremur, dureri [i astenie, deregl\ri ale tensiunii arteriale, temperatur\ redus\ a corpului; membre reci. Iat\ un arsenal `ntreg de necazuri datorate lipsei magneziului sau dezechilibrului s\u `n raport cu calciul [i fosfor. De aceea putem spune c\ Mag Anghinar este un produs major, cu rol deosebit `n preven]ie, care nu ar trebui s\ ne lipseasc\ de la nici o mas\ important\.

a condus la erup]ii u[oare pe piele, accese de grea]\ [i vom\, sc\dere `n greutate [i reducere a nivelului de trigliceride, p\rul negru a c\p\tat o nuan]\ ro[cat\, iar cre[terea p\rului, unghiilor [i a b\rbii au `ncetinit. Manganul se g\se[te `n boabele integrale, fructe, legume verzi, ceai, ghimb\r, cui[oare. Func]iile manganului `n organism (`n special pentru metabolismul gr\similor, formarea oaselor [i ]esuturilor conjunctive, producerea energiei, sinteza colesterolului [i a nucleotidelor -ADN-, necesare oric\rei celule vii), fac s\ nu mai fie tratat numai ca substan]\ "deosebit de toxic\". Mai mult, manganul are [i o serie de interac]iuni, cea mai important\ fiind cu fierul. Caren]a de fier determin\ asimilarea manganului (cu risc de intoxicare), iar excesul de fier reduce asimilarea manganului. Prin alimenta]ie se asigur\ 2,8-3 mg / zi, fa]\ de un necesar de 2,5 -5 mg. De aceea se recomand\ a se completa pn\ la 5-10 mg / zi; de aici necesitatea consumului a 2-3 g spirulin\ / zi, care asigur\ necesarul de mangan. Lipsa manganului conduce la o fragilitate a oaselor, erup]ii, degenerarea organelor sexuale (ovare [i testicule). Consumul `n cantit\]ile recomandate face ca substan]a s\ nu fie toxic\ [i s\ previn\ o serie de neajunsuri majore (uneori, confundabile).

z\ `n organism. Atunci este prezent att `n snge ct [i `n lichidul articula]iilor, unde provoac\ dureri (guta). Molibdenul este inofensiv la cantit\]ile care se iau din hran\ [i chiar din suplimentele recomandate anterior. Pentru a combate guta, cre[te]i treptat consumul de vitamina C pn\ la 4 g / zi. De dorit este ca vitamina C s\ nu fie singur\ sau de sintez\. Prezen]a flavonelor o face mai accesibil\ [i activ\. Acesta a fost motivul cre\rii produsului Flavovit C 500 pentru adul]i [i Flavovit C 200 pentru copii.

POTASIUL
Element de baz\ `n orice celul\ vie. Se g\se[te `n orice produs proasp\t, caise uscate, pepeni galbeni, cartof, banane, lapte, unt, p\trunjel, amarant, topinambur. Cea mai mare cantitate se g\se[te `n interiorul celulei, dar este `ntr-un echilibru cu cel ce se g\se[te `n exteriorul celulei. Cantitatea mic\ din interiorul celulei are importan]\ deosebit\ `n transmiterea impulsurilor electrice nervoase, pentru asigurarea controlului asupra contrac]iilor musculare, inclusiv ale inimii [i men]inerea tensiuni arteriale `n limite normale. Eliminarea celei mai mari cantit\]i de potasiu este renal\. Cel mai frecvent dificit de potasiu este dat de supradoza diureticelor. Cofeina provoac\ pierderi mari de potasiu. Caren]a de magneziu determin\ caren]a de potasiu; de aceea se testeaz\ `nti caren]a de magneziu [i apoi cea de potasiu. ~n mod normal, potasiul se asigur\ prin alimente, dac\ nu se consum\ diuretice. Simptomele insuficien]ei: acnee, constipa]ie, reten]ie de s\ruri [i lichid, insomnie, crampe, sete, depresie, nervozitate, stare confuz\, intoleran]\ la zah\r, nivel `nalt de colesterol, puls accelerat. Administrarea suplimentar\ a potasiului nu provoac\ deficien]e dect `n caz de insuficien]\ renal\. Ingerarea alimentelor amintite reprezint\ un mod de reechilibrare.

MOLIBDENUL
Acest element influen]eaz\ metabolismul fierului `n ficat [i este factor enzimatic `ntr-un [ir de reac]ii foarte importante. Prezen]a lui previne guta, accelernd eliminarea acidului uric. Molibdenul poate provoca pierderi de cupru prin urin\. Se recomand\ zilnic 100 mg. Alimentele bogate `n molibden: germenii cerealelor (bob, ov\z, linte, orz), semin]e de floarea soarelui [i amarant. Insuficien]a se [tie c\ duce la gut\, iar acum se vorbe[te chiar [i de cancer [i ipoten]\ sexual\. Guta provoac\ `nro[irea [i tumefierea articula]iilor. Se `nregistreaz\ mai ales la b\rba]i supraponderali de vrst\ medie, dar [i la femei [i tineri. Dereglarea apare din cauza excesului de acid uric produs de metabolismul proteinelor. Organismul elimin\ acidul uric prin rinichi, `ns\ uneori, rinichiul nu-[i face datoria cum trebuie [i se acumulea-

MANGANUL
(perceput ca o substan]\ toxic\ pentru organism din 1837 pn\ `n 1970). Cercet\rile privind metabolismul vitaminei K au condus la ob]inerea unor produse f\r\ mangan. Caren]a lui `ns\

SELENIUL
Importan]a pentru om a fost descoperit\ `n 1979, cnd cercet\torii chinezi au descoperit c\ boala "cardiomiopatie" (sl\biciunea mu[chiului cordului) poate fi prevenit\ prin administrarea seleniului la copiii [i tineriii suferinzi. De aici `ncep

32

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Editorial
cercet\rile [i confirmarea rolului s\u de antioxidant, care ajut\ vitaminele E [i C s\ protejeze organismul uman de diferite boli generate de ac]iunea radicalilor liberi. Seleniul se g\se[te `n: produse marine, ficat, carne, cereale, semin]e, care depind `ns\ de existen]a seleniului `n sol. ~n organism, ca [i vitamina E, determin\ func]ionarea peptidei glutation, lupt\tor contra radicalilor liberi [i deci, antioxidant. Glutationul asigur\ func]ionarea sistemului imunitar (ne protejeaz\ de infec]ii, de cancer [i de alte tipuri de boli). Vitamina C are un rol deosebit la asigurarea metabolismului normal al seleniului, de aceea caren]a vitaminei C face dificil\ asimilarea seleniului. Insuficien]a seleniului conduce la nivel ridicat al colesterolului, infec]ii frecvente, reducerea func]iilor ficatului [i sterilizarea masculin\. Iat\ rolul deosebit al combina]iei spirulinei cu seleniul, `n produsul Se-Spirulina. Se pot preveni o serie de boli grave dac\ e luat cu regularitate. situa]ii cnd poate fi eliminat `n exces, anume cnd exist\: o transpira]ie abundent\ [i permanent\, activit\]i fizice excesive, febr\, diaree cronic\ sau accese `ndelungate de vom\ sau diaree. Administrarea permanent\ a diureticelor conduce la eliminarea apei din organism, `mpreun\ cu sodiul. Utilizarea s\rii (NaCl) poate contribui la eliminarea calciului din organism [i mai ales a magneziului, prin urin\, ceea ce conduce la deficitul acestora din organism, cu consecin]e deosebit de grave, dup\ cum am ar\tat. Cofeina, de[i un diuretic slab, contribuie la pierderea ionului de sodiu. Un regim f\r\ sare dar cu mult\ cafea conduce de asemenea la boli grave. Mereu se afirm\: "excesul de sare, zah\r [i alcool..", dar nu spune nimeni ce este acela "exces". Normele stabilesc cantitatea de 6 g / zi de ion de sodiu (cca. 10 g sare de buc\t\rie ) ca fiind suficient\ organismului (cantitatea ce poate fi luat\ din alimenta]ie, f\r\ adaosuri). ~n condi]ii de suprasolicitare fizic\, poate fi crescut\ doza cteva grame. Apa mineral\ este `ns\ o suficient\ surs\ de sodiu [i clor, pentru a nu se mai folosi sare. Simptomele insuficien]ei sunt: pierderea gustului, starea de grea]\ [i vom\, spasme stomacale, pierderi de echilibru, ame]eli, stare de confuzie, diminuarea memoriei, erup]ii cutanate, instabilitatea dispozi]iei, infec]ii frecvente, pierdere `n greutate, convulsii. Supradozarea conduce la re]inerea lichidelor, hipertensiune, irascibilitate, agresivitate, senza]ie de sete [i tendin]a de consum excesiv de lichide, mic]iuni frecvente, insuficien]\ cardiac\, judecat\ confuz\, pierderea poftei de mncare. Iat\ importan]a echilibrului consumului de sare [i mai ales, a raportului cu ionii de potasiu, magneziu, calciu [i fosfor. ducerea energiei, `n coagularea sngelui, `n sinteza colagenului implicat `n construc]ia osoas\, a ]esuturilor fibroase, pielii, p\rului, unghiilor; sulfatul este implicat `n sistemele enzimatice. Cercet\rile arat\ c\ efectul curativ al usturoiului se datoreaz\ cantit\]ii mari de sulf ce contribuie la formarea aminoacizilor cu sulf (cistin\, cistein\, metionin\ etc). Interesant este faptul c\ sulful nu interac]ioneaz\ cu celelalte micro sau macroelemente. Necesarul de sulf este de 500-1000 mg zilnic [i se g\se[te `n hrana zilnic\. Insuficien]a este pu]in resim]it\, dar `n ultimul timp medicina leag\ durerile articulare [i cre[terea trigliceridelor `n snge de lipsa de sulf.

VANADIUL
Cunoscnd toxicitatea vanadiului `nc\ din 1876, abia `n 1974 s-a demonstrat participarea sa la o serie de reac]ii chimice din organism, `n special reac]iile `n care apare energie (reac]ii exoterme). Particip\ la arderea gr\similor, a glucozei `n snge [i `n diferite sisteme enzimatice. ~n ultimul timp se dovede[te a avea un rol deosebit `n formarea oaselor [i a din]ilor. Surse alimentare: piperul negru, molu[tele, semin]ele de m\rar, p\trunjelul, soia, grul, m\slinele. Se pare c\ se asigur\ necesarul din alimenta]ia curent\. Supradozarea se pare c\ nu este toxic\ pentru om; numai experimentele pe animale au ar\tat pierderea poftei de mncare [i reducerea cre[terii. Mai sunt microelemente care sunt studiate `n ceea ce prive[te rolul lor `n organism.

SILICIUL
Importan]a lui a fost descoperit\ abia `n 1972. Rolul s\u principal const\ `n participarea la reac]iile chimice care unesc p\r]ile componente ale ]esuturilor fibroase ale organismului (colagenul [i elastina) f\cndu-le puternice [i elastice. Are un rol deosebit `n structurile osoase. A[a cum ar\tam mobdenul, magneziul, fluorul reduc capacitatea de asimilare. Se g\se[te `n boabele de gru, r\d\cinoase etc. Este `n plin\ cercetare.

SODIUL
Este ionul de baz\ al lichidelor extracelulare din organism, dup\ cum am ar\tat c\ potasiul este ionul din interiorul celular. Cantitatea de sodiu din organism determin\ volumul apei re]inute. Sodiul este ionul care ia parte la procesul de transport al substan]elor necesare organismului, `n [i din interiorul fiec\rei celule, particip\ la generarea impulsurilor nervoase [i la contrac]iile musculare. Rinichiul este organul care asigur\ cantitatea normal\ de sodiu `n snge [i `n mediile apoase ale organismului; el elimin\ ionul de sodiu consumat `n exces sau `l men]ine dac\ nu este suficient. ~n mod normal, nu poate exista caren]\ de sodiu, dar exist\

SULFUL
Perceput ca o pulbere galben\ al c\rui compus cu hidrogenul miroase a ou\ clocite. Sulful are o importan]\ deosebit\ pentru s\n\tate. Sursele principale, `n afar\ de ou (g\lbenu[ul este foarte bogat `n sulf) sunt usturoiul, ceapa, carnea, bobul, sparanghelul [i alte zarzavaturi. Compu[ii cu sulf au un rol important `n pro-

Ce este important de re]inut este faptul c\ insuficien]a [i calitatea alimentelor prelucrate au schimbat lumea. Urm\rind evolu]ia interven]iei omului `n procesul prelucr\rii alimentelor dealungul timpului, putem observa suferin]ele umane, bolile [i nenorocirile `nregistrate din cauza interven]iei - cel pu]in inoportune -, a omului `n propria hran\. ~ntre boal\ [i deficitul de vitamine sau s\ruri (micro [i macroelemente) exist\ o strns\ interdependen]\.

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

33

Pentru medicul practician

Electroforeza [i diagramele ei, investiga]ii de baz\ la `ndemna medicului practician (I)

PARTEA I a. Electroforeza [i imunoelectroforeza defini]ie b. Sngele total (plasm\/ ser) - definire [i diferen]ieri c. Constituien]ii sngelui d. Proteinele plasmatice - categorii [i func]ii PARTEA a II-a e. Interpretarea traseului electroforetic aplica]ii `n gemoterapie f. Traseul electroforetic `n condi]ii normale [i condi]ii patologice

Electroforeza se bazeaz\ pe proprietatea particulelor `nc\rcate electric de a migra spre polul pozitiv sau negativ, la trecerea unui curent electric. Aminoacizii, avnd gruparea amino [i carboxil `n molecula lor, au caracter amfoter. Supu[i ac]iunii unui curent electric, aminoacizii `n solu]ie vor migra spre unul din poli, iar direc]ia migr\rii va fi `n func]ie de pH-ul mediului. ~n mediu acid, aminoacizii se comport\ ca baze [i migreaz\ la catod (-), iar `n mediu alcalin, se comport\ ca acizii [i migreaz\ la anod (+). Aminoacizii, fiind componen]i ai proteinelor, vor imprima [i acestora acelea[i caractere. Exist\ o valoare a pH-ului la care migrarea nu are loc; acest punct s-a numit punct izoelectric. La valori de pH sub punctul izoelectric, aminoacidul va migra spre polul negativ, iar la valori situate deasupra punctului izoelectric, aminoacidul va migra spre polul pozitiv. Datorit\ acestor propriet\]i, proteinele ([i aminoacizii) pot fi separate electroforetic. Func]ie de mediul de migrare a moleculelor proteice, se pot aplica dou\ metode: z electroforeza liber\ (se desf\[oar\ `n interiorul unei faze lichide); z electroforeza de zon\ (folose[te o faz\ solid\ pentru migrarea particulei proteice, cum ar fi hrtia de filtru sau gel). ~n prezent, se poate efectua electroforeza pentru: snge, urin\, sucuri digestive (saliva [i sucul gastric), lichid cefalorahidian, lichide patologice de punc]ie. Imunoelectroforeza reprezint\ frac]ionarea electroforetic\ `n gel de agar a

34

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Pentru medicul practician

proteinelor serice, urmat\ de reac]ia antigen-anticorp cu ajutorul serului antiom. Antigenul - substan]\ care introdus\ `n organismul unui animal determin\ apari]ia `n corpul acestuia a unor proteine specifice numite anticorpi; `n contact cu ace[ti anticorpi, d\ na[tere la o reac]ie care poate fi pus\ `n eviden]\ (precipitare, aglutinare, liz\ etc). Anticorpii apar `n snge la cteva zile dup\ injectarea antigenului [i pot fi pu[i `n eviden]\ datorit\ capacit\]ii lor de a se uni cu antigenul corespunz\tor. Un animal care a produs anticorpi `n urma inject\rii repetate cu antigen, se consider\ imunizat, iar procedeul prin care se provoac\ formarea anticorpilor este denumit imunizare. * uneori, `n acela[i scop, se folosesc [i termenii: animal hiperimunizat sau hiperimun. * serul sanguin al animalelor imunizate este numit [i ser imun (hiperimun) sau antiser. Prepararea antiserului. Se realizeaz\ prin hiperimunizarea animalelor de laborator cu materialul antigenic care urmeaz\ a fi supus analizei. Alegerea animalelor este dictat\ de reactivitatea lor imunologic\ `n raport cu antigenul cercetat. Se poate folosi antiserul animalelor mici: iepuri, [obolani, cobai, p\s\ri. Pot fi folosite [i animalele mari, dac\ exist\ condi]ii de `ntre]inere. coagula, se ob]ine plasma, care reprezint\ componenta lichid\ a sngelui [i separat, prin sedimentare, elementele figurate. Coagularea poate fi `mpiedicat\ prin ad\ugarea de substan]e cu caracter anticoagulant, cum ar fi: heparin\, fluorur\ de sodiu, citrat de potasiu, oxalat de potasiu etc. Dac\ sngele este l\sat s\ coaguleze, se separ\ un lichid clar ce poarta numele de ser. Spre deosebire de ser, plasma con]ine `n plus fibrinogen [i factorii de coagulare. Sngele, `mpreun\ cu sistemul nervos asigur\ leg\tura cu toate organele, `ntr-o unitate. Astfel, orice modificare a compozi]iei sngelui semnaleaz\ o tulburare a st\rii fiziologice normale a organismului, deci o stare patologic\. hiper- sau hipogamaglobulinemia, alt tip de anormalitate a principalelor proteine serice [i semicalitative: identificarea gamapatiilor. Interpretare z cre[terea concentra]iei de imunoglobuline sau de alte proteine conduce la apari]ia unor arcuri de precipitare lungi [i groase care precipit\ `n apropierea godeului z sc\derea concentra]iei imunoglobulinelor sau a altor proteine conduce la apari]ia unor arcuri mai scurte [i mai `nguste care precipit\ la dep\rtare de godeu (fant\) z prezen]a unei gamopatii monoclonale precipit\ ca un arc deformat pe o mic\ por]iune, dnd o imagine. Pentru acest motiv, analiza `n laborator a sngelui are o deosebit\ semnifica]ie pentru diagnosticul bolii. Pentru analizele de laborator se pot folosi sngele total, plasma sau serul, func]ie de analizele solicitate de medicul clinician.

Constituien]ii sngelui
I. Constituien]i anorganici (clor, fosfor, rezerva alcalin\, fier, magneziu, zinc, cationul sodiu, cationul potasiu, cationul calciu) II. Constituien]i organici a. componen]i organici neazota]i (glucoza, lipide, trigliceride, acizi gra[i liberi, fosfolipide totale, lipoproteine) b. 1. componente organice azotate neproteice (ureea, acidul uric, creatina [i creatinina, hemoglobina, bilirubina) b. 2. componente organice azotate proteice (proteinele plasmatice, proteinele serice, fibrinogenul plasmatic, enzimele serice)

Metoda Sebia de determinare a proteinelor prin imunoelectroforez\

Kitul este destinat identific\rii gamapatiilor `n lichidele biologice umane, cu ajutorul antiserurilor monospecifice. Analiza se realizeaz\ `n paralel cu un ser de control uman, normal. Principiu: Imunoelectroforeza, dup\ Grabar [i Williams, este o procedur\ `n trei etape: 1. Electroforeza `n paralel a serului de control [i a serului pacientului. 2. Imunodifuzia cu ajutorul imunoserului monospecific [i polispecific. 3. Sp\larea [i colorarea frac]iilor precipitate. Difuziunea simultan\ a serului pacientului [i a serului normal, separate `n prealabil prin electroforez\ [i imunoser aplicat `ntre cele doua electroforeze, conduc la formarea unor arcuri de precipitare. Forma, lungimea [i pozi]ia arcurilor precipitate demonstreaz\ caracteristicile specifice fiec\rei proteine. Aceast\ tehnic\ permite diferen]ierea anormalit\]ilor semicantitative:

Sngele total (plasm\/ ser) - definire [i diferen]ieri

Sngele este un ]esut lichid format din plasm\, `n care se g\sesc `n suspensie elementele figurate: z eritrocite z leucocite z trombocite Cantitatea total\ de snge reprezint\ 7,5-8% din greutatea total\ a corpului uman. Structura sngelui este urm\toarea: I. Plasm\ (55%) z ap\: (46-47%) z reziduu (8-9%): substan]e anorganice [i substan]e organice II. Elemente figurate z eritrocite (femei: 4.200.0004.500.000/mm3, b\rba]i: 4.500.000 5.500.000/mm3) z leucocite (5.000-8,000/mm3) z trombocite (150.000-300.000/ mm3) Prin centrifugarea sngelui `nainte de a

Proteinele plasmatice func]ii [i categorii

Importan]a proteinelor plasmatice rezid\ din func]iile multiple pe care acestea le `ndeplinesc `n organism: z men]in volumul normal [i presiunea coloid osmotic\ a sngelui (albumina exercit\ 80% din presiunea osmotic\ a plasmei); z func]ia de transport se bazeaz\ pe proprietatea macromoleculelor proteice de a vehicula o serie de ioni, hormoni, vitamine, lipide, pigmen]i, medicamente, coloran]i;
continuare `n pagina 36

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

35

Pentru medicul practician

continuare din pagina 35

z proteinele serice particip\ la men]inerea echilibrului acido-bazic al sngelui prin sistemul tampon protein\ acid\/proteinat alcalin; z particip\ la procesele de ap\rare specific\ [i nespecific\ a organismului prin: imunoglobuline, properdin\, lizozim, transferin\, sistemul complement; z unele frac]iuni proteice intervin `n desf\[urarea normal\ a proceselor de coagulare, `n sinteza hormonilor, `n procesele de gluco - [i lipogeneza etc; z men]inerea tensiunii arteriale se face prin interven]ia proteinelor plasmatice cu propriet\]ile lor hidrofile ct [i prin participarea hipertensinogenului; z func]ia plastic\ este primordial\ mai ales la copil, unde procesele de sintez\ sunt de o mai mare intensitate dect la adul]i; z proteinele serice reprezint\ o rezerv\ proteic\ important\ `n situa]iile `n care aportul proteic scade. Func]iile multiple pe care le `ndeplinesc explic\ necesitatea unui aport adecvat, cantitativ [i calitativ, evaluat pentru un adult la minimum 1g proteine/kg corp pe zi, din care cel pu]in jum\tate trebuie s\ fie de origine animal\.

serumalbumine [i ]esuturi explic\ frecven]a varia]iilor cantitative ale frac]iunii albuminice `n diverse st\ri patologice.

Globulinele
z reprezint\ 2,5 - 3,5 g/100 ml [i procentual 35 - 45 % din totalul proteinelor plasmatice z sunt constituite dintr-un num\r de frac]iuni cu origine, structur\, metabolism [i roluri extrem de diferite. z Electroforeza clasic\ separ\ 4 frac]iuni globulinice principale: alfa1, alfa2, beta [i gamma. Cu ct metodele de separare sunt mai perfec]ionate, cu att se pot disocia `n mai multe subfrac]iuni. Astfel, prin imunoelectroforez\ se separ\ 30 de frac]iuni globulinice.

z alfa2-macroglobina, z haptoglobina, z ceruloplasmina z anumi]ti factori ai coagul\rii: (protrombina, proconvertina, globulina antihemofilic\ [i factorul fibrinostabilizant). a) Alfa2-macroglobina z cu o greutate molecular\ pn\ la 850000 daltoni, este inhibitor natural al proteazelor z valorile normale sunt: 1,5-4,2 g/l plasm\. z `n nefroza lipoid\ concentra]ia `n ser cre[te pn\ la 30 g/l z concentra]ia sa scade sub valorile normale `n artrita reumatoid\ b) Haptoglobinele z exist\ trei fenotipuri de haptoglobin\ ce se pot pune `n eviden]\ prin electroforez\ `n gel de amidon z valorile normale sunt cuprinse `ntre 0,5 - 3,5 g/l z sc\deri ale haptoglobinelor se `ntlnesc `n: boli hepatice, anemii hemolitice [i cre[teri `n inflama]ile acute, procese neoplazice, diabet zaharat etc. c) Ceruloplasmina z metaloglicoprotein\ cu greutate molecular\ 130000-160000 d. z molecula ceruloplasminei con]ine 0,32 % Cu din greutatea sa total\ z fiziologic intervine `n oxidarea Fe2+ la Fe3+, fiind implicat\ `n metabolismul transferinei. z cea mai important\ varia]ie patologic\ a sa este cunoscut\ `n boala Wilson sau degenerescen]a hepato-lenticular\ z cre[teri nespecifice ale concentra]iei acesteia se `ntlnesc `n procese inflamatorii [i maligne.

Alfa-globulinele
z reprezint\ aproximativ 0,77 g/100 ml ser z sunt constituite dintr-un grup extrem de heterogen de frac]iuni globulinice, care se sintetizeaz\ `n cea mai mare parte `n ficat z prin electroforez\ se separ\ cele doua frac]iuni: * alfa1 (0,3 g/100 ml ser) sau 4% * alfa2 (0,47 g/100 ml ser) sau 7%. Prin imunoelectroforez\ din frac]iunea alfa1 se mai separ\: a) Alfa1 - antitripsina, important\ deoarece este un inhibitor natural al proteazelor, inhibnd pe lnga tripsin\ [i chimotripsin\, kalikreina [i plasminele. b) Glucoproteina alfa-1-acid\ (orosomucoidul) - o glucoprotein\ cu mas\ molecular\ 44000 d. Se sintetizeaz\ `n hepatocite, dar mai ales `n cursul inflama]iilor (reactant de faz\ acut\). ~n hepatite [i insuficien]\ hepatic\ GP-alfa-1acid\ scade semnificativ. Cre[te `n tumori maligne [i inflama]ii. Valori normale: 60 80 mg/100 ml ser. c) Alfa-1-fetoproteina este o glucoprotein\ cu greutate molecular\ 65000 daltoni. Se formeaz\ `n hepatocite dar numai `n cursul vie]ii embrionare, dup\ na[tere practic dispare, `n caz de hepatom malign reapare `n circula]ie fiind considerat un marker tumoral important (vezi markeri tumorali). Prin imunoelectroforez\ s-au mai izolat anumi]i factori ai coagul\rii [i o lipoprotein\. Din frac]iunea alfa2 s-au izolat 10 subfrac]iuni, dintre care cele mai bine studiate sunt:

Principalele proteine plasmatice Albumina

z este componenta major\ a proteinelor plasmatice, reprezentnd procentual 55 - 60 % din totalul lor sau 3,4 - 4,5g/ 100 ml. z are o greutate molecular\ cuprins\ `ntre 65 000 - 69 000 daltoni z este sintetizat\ `n ficat `n propor]ie de 10 - 12 g pe zi z prezint\ cel mai lung lan] peptidic cunoscut, cu peste 580 aminoacizi, predominnd acidul glutamic, acidul aspartic, lizin\, valin\, leucin\. Aminoacidul terminal este acidul aspartic. z `ndepline[te dou\ func]ii principale `n plasm\: * asigur\ presiunea coloid osmotic\ a plasmei (`n propor]ie de 80 %) [i * transport\ o mare varietate de componente: ioni anorganici (Ca, Mg, Pb, Zn etc), unii hormoni, vitamine, coloran]i, bilirubin\. z serumalbuminele reprezint\ o surs\ mobil\ de aminoacizi [i de azot, utilizabil\ de diverse ]esuturi z schimbul permanent dintre

Beta-globulinele
z se g\sesc `n concentra]ie de aproximativ 0,9 g/100 ml ser sau 12% z sunt de asemenea extrem de neomogene, con]innd mai ales lipoproteine cu greutate molecular\ mare dar [i alte frac]iuni proteice, cum sunt: unii factori ai coagul\rii (proaccelerina), properdina, tranferina z frac]iunile beta-globulinice sunt sintetizate `n special `n ficat dar [i `n alte ]esuturi ca: intestin, splin\. Beta1-transferina (siderofilina) z este transportorul de Fe plasmatic z con]ine 0,13% Fe din greutatea sa [i are o greutate molecular\ aproximativ de 89000 daltoni.

36

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Pentru medicul practician

Imunoglobulinele G (IgG) reprezint\ aproximativ 50% din totalitatea moleculelor de Ig din organism. Sunt monomeri, [i sunt singurele Ig care, traversnd placenta, sunt prezente la noun\scut. Imunogiobulinele M (IgM) sunt caracteristice r\spunsului imun umoral primar [i formeaz\ o propor]ie important\ a receptorilor pentru antigen, prezen]i pe membrana limfocitelor B imunologic competente. Imunoglobulinele A (IgA) reprezint\ principalul component al ap\r\rii imune umorale locale, fiind bogat distribuite `n majoritatea lichidelor de secre]ie (saliv\, lapte, lacrimi, secre]ii digestive). Ele sunt activ sintetizate de imunocitele situate `n zona tractului digestiv [i respirator, precum [i a glandei mamare. Imunoglobulinele D (IgD) mai pu]in studiate, par s\ fie legate de glucide. Se pare c\ pot forma substratul molecular al unei activit\]i de anticorp. Cercet\ri mai recente au stabilit rolul lor ca receptori celulari pentru antigen la nivelul limfocitelor B. Imunoglobulinele E (IgE) reprezint\ suportul molecular al anafilaxiei. Cuplarea dintre antigen (alergen) [i molecula de IgE are drept consecin]\ o dezorganizare a structurilor moleculare ale membranei celulei bazofile, urmat\ de eliberarea `n mediu a granulelor bazofile care con]in un num\r important de specii moleculare cu puternic\ activitate biologic\: histamin\, serotonin\, bradikinin\ [i heparin\.

z este sintetizat\ `n ficat, probabil [i `n splin\, ganglioni limfatici [i ileon. z transferina se `ncarc\ cu Fe ionizat provenit din mucoasa intestinal\ sau din organele de depozitare ale Fe (ficat [i alte ]esuturi) z `n mod normal numai 1/3 din transferin\ este saturat\ cu Fe. Nivelul normal al sideremiei corespunde acestei `nc\rc\ri cu Fe a transferinei circulante. Beta-1-microglobulina z are o greutate molecular\ de 11000 d z este alc\tuit\ dintr-un singur lan] peptidic "u[or" z plasma normal\ con]ine cantit\]i mici de beta-1-microglobulin\ (1-2 mg/di), deoarece se elimina u[or prin urin\ z se elimin\ `n cantit\]i crescute `n inflama]ii, tumori maligne z `n cazuri de anurie cre[te `n ser.

`ntlnesc urm\toarele tipuri de lan]uri polipeptidice: a. Lan]uri u[oare sau L (de la light = u[or) - avnd o greutate molecular\ de cca 23 000 d. - sunt formate din 213 - 216 aminoacizi - reprezint\ baza material\ a proteinelor Bence-Jones. - ele sunt prezente la toate clasele de Ig. b. Lan]urile grele sau H (heavy = greu) - formate din minimum 440 aminoacizi - au o greutate molecular\ de cel pu]in 50 000 d. - sunt cele care imprim\ apartenen]a moleculei de Ig la o clas\ sau subclas\ - prin metode imunologice au fost identificate pn\ `n prezent 10 tipuri de lan]uri H care au fost denumite (1, 2, 3 [i 4), ( 1 si 2), (1 [i 2), [i . Diferen]ele antigenice dintre diferitele categorii de lan] H reflect\ diferen]e importante de structur\, care imprim\ la rndul lor propriet\]i fizico-chimice [i func]ionale caracteristice fiec\rei clase de Ig. Structura molecular\ a Ig cuprinde un num\r egal [i par de lan]uri polipeptidice H [i L. Monomerul de baz\ este format din dou\ lan]uri H [i dou\ lan]uri L, legate `ntre ele prin leg\turi noncovalente (electrostatice, for]e Van der Vaals, momente dipol) [i prin pun]i disulfurice covalente care se stabilesc la nivelul unor radicali cisteil. Lan]ul H este cel care stabile[te apartenen]a moleculei la o clas\ sau subclas\ de Ig. Astfel, `n func]ie de lan]ul H, imunoglobulinele pot fi: IgG (lan] ), IgM (lan] ), IgA (lan] ), IgD (lan] ), IgE (lan] ).

Gamma-globulinele
z au o concentra]ie seric\ de aproximativ 1,45 g/100 ml (18%) z sunt neomogene, con]innd mici cantit\]i de glico- [i lipoproteine [i mai ales, diverse tipuri de anticorpi desemna]i `n prezent sub denumirea de imunoglobuline (Ig). z la rndul lor imunoglobulineie sunt heterogene, dat fiind num\rul mare de antigene care pot solicita un r\spuns imunologic din partea organismului. ~n realitate, diversitatea molecular\ a imunoglobulinelor dep\[e[te zona gamma, ele prezentnd o varia]ie a vitezei de migrare `n cmpul electric care determin\ dispunerea lor pe o arie larg\ a traseelor electroforetice, din zona alfa, pn\ `n zona gamma. z `n structura imunoglobulinelor se

Fibrinogenul
z frac]iune omogen\, cu rol fundamental `n coagulare z este o glicoprotein\ cu greutate molecular\ mare (340 000 d) z din cauza dimensiunilor moleculare mari fibrinogenul trece `n condi]ii fiziologice doar `n cantit\]i minime prin peretele capilar `n lichidele intersti]iale. z `n schimb, `n focarul inflamator fibrinogenul trece cu u[urin]\, consecutiv alter\rii permeabilit\]ii capilare z este sintetizat `n celulele reticuiohistiocitare din ficat [i m\duva oaselor `ntr-un ritm extrem de rapid (de 50 de ori mai rapid dect albuminele) z concentra]ia plasmatic\ a fibrinogenului variaz\ `ntre 3-5 g/1000 ml plasm\. (Continuare `n num\rul urm\tor)
Farm. Gabriela Vl\sceanu

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

37

Eveniment

PARTICIPAREA HOFIGAL LA CONFERIN}E {I TRGURI INTERNA}IONALE

~n perioada 12-16 august 2007 a avut loc `n Quebec, Canada, a III-a Conferin]a Interna]ional\ a C\tinei, ISA 2007. La aceast\ manifestare de referin]\ pentru speciali[tii `n domeniul c\tinei Hofigal a sponsorizat participarea unui student al Facult\]ii de Farmacie - U.M.F. "Carol Davila" Bucure[ti. ~n paralel, au fost supuse aten]iei participan]ilor - to]i speciali[ti `n domeniul c\tinei - 6 lucr\ri, `nscrise la sec]iunea "Postere" [i anume: 1. "The Characterization of Seabuckthorn Fruits, Leaves and Copses in terms of Serotonin and Microelements" Brad I., Vl\sceanu Gabriela, Manea {tefan, Brad I.L.,Tama[ Viorica 2. "Aspects of Utilization Seabuckthorn (Hippophae Rhamnoides) in the Feeding of Lambs for Fattening and Treatment of Different Diseases" Brad I., Vl\sceanu Gabriela, Manea {tefan, Brad I.L 3. "Variation of Sea Buckthorn (Hippophae rhamnoides L.) active substances content with geographic region and harvesting time" Brad I., Brad I.L., Ra]i I. 4. "Usage of lipidic extract from dried sea buckthorn fruit (Hippophae rhamnoides L.) in burns and wounds of the members" Brad I., Vl\sceanu Gabriela, Brad I.L 5. "Investigations Regarding the Cicatrizing Action of the Gels with Tamarix Gallica compared with Hippophae Rhamnoides" Mihele Denisa, Raiciu Daniela, Manea {tefan, Pop Anca 6. "Research Regarding the Gemoderivatives of Tamarix Gallica on the gastric secretory activity and motility on rats" Mihele Denisa, Manea {tefan, Pop Anca, Raiciu Daniela

Capitala Greciei, Atena, a g\zduit `n perioada 22-30 septembrie al 45-lea Trg Interna]ional de Cadouri. Firma Hofigal a expus produsele sale specifice la standurile rezervate sec]iunii Bijuterii, accesorii de mod\, cosmetice.

~n perioada 29-30 septembrie, `n Belgia, `n Pia]a Saint-Lambert din Bruxelles, a fost organizat un inedit Festival de Art\ Rural\ Romneasc\. Organizatorii acestei manifest\ri au fost Centrul Cultural Romn din Bruxelles, iar din partea gazdelor Centrul Wolu-Culture. Printre mesagerii produc\torilor romni s-a aflat [i compania Hofigal. Reprezentat\ de Ing. Cristina Manea [i Farm. Carmen Popescu, cu un stand special, Hofigal, prin gama divers\ a produselor sale naturale, s-a bucurat de aprecierile [i interesul a numero[i vizitatori.

38

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Eveniment

HOFIGAL `n }ara Soarelui R\sare

La Hotelul Palace Hilton din Bucure[ti, `n 22 octombrie a.c., cu prilejul unei ceremonii speciale, Hofigal Export-Import S.A. a primit PREMIUL INTERNA}IONAL "LIDER ~N PRESTIGIU {I CALITATE 2007", acordat de Editura Actualidad - Revista de turism, industrie [i comer] Madrid, Spania. Acest premiu, recunoscut la nivel interna]ional, a fost creat `n anul 1995 pentru a-i scoate `n eviden]\ pe cei mai buni oameni de afaceri.

La 1 septembrie 2007 s-a deschis `n ora[ul ITO (60 km de Tokio), HOFIGAL ROMANIAN NATURAL BEAUTY CENTER. ITO este o cochet\ sta]iune balneoclimateric\ curtat\ de mii de turi[ti anual, datorit\ climei [i reliefului propice relax\rii `ntr-o societate att de agitat\ cum este cea a Japoniei. HOFIGAL ROMANIAN NATURAL BEAUTY CENTER, situat `ntr-o zon\ central\ a ora[ului s-a f\cut repede remarcat att prin `nf\]i[area lui aparte ct [i prin promourile afi[ate, ce au st`rnit repede curiozitatea afroditelor asiatice. Dotat cu cabinete de cosmetic\ facial\ dar [i cu s\li de cosmetic\ corporal\, mica oaz\ romneasc\ a primit pn\ acum (`n 45 de zile de func]ionare) peste 250 de persoane dormice s\ descopere miracolul plantelor din flora romneasc\ prin produse HOFIGAL, dup\ cum ne-a dezv\luit Directorul Centrului D-na IULIANA DOROBAN}U. Ceea ce trebuie subliniat este faptul c\ acest centru folose[te exclusiv produse HOFIGAL, din care enumer\m ulei de masaj, Spirulin crem\, gama Hofigal Viodana monodoze, iar atmosfera este condimentat\ de uleiuri volatile esen]iale, marca HOFIGAL. ~n s\lile de a[teptare sunt proiectate pe ecranele TV imagini ale companiei HOFIGAL, imagini din Romnia, precum [i ale Centrului de s\n\tate "ALEXANDRA" apar]innd com-

paniei HOFIGAL (din Breaza), care deja a strnit interesul pentru sejururi `n Romnia. Diplomele [i medaliile, precum [i brevetele de inven]ie ale produselor cosmetice HOFIGAL sunt vizualizate la o cea[c\ de ceai HOFIGAL `n... fine por]elanuri japoneze. Parafrazndu-l pe cunoscutul astronaut N. Armstrong, "...un pas mic pentru om, dar un pas uria[ pentru omenire", HOFIGAL se poate mndri c\ miracolul produselor sale a cucerit un loc de onoare `n piramida produselor de calitate [i... `n "}ara Soarelui R\sare". "Cavalerul HOFIGAL" a cucerit enigmatica frumuse]e japonez\, dar nu se va opri aici, va aduce lumin\ [i va da str\lucire soarelui nipon [i frumuse]ea s\n\t\]ii fizice prin suplimentele alimentare. Tu c\l\torule romn, dac\ treci prin indep\rtatul plai al niponilor si `]i este dor de cas\, d\ o fug\ pn\ la ITO, la HOFIGAL ROMANIAN NATURAL BEAUTY CENTER, s\-]i desfe]i auzul cu limba str\mo[easc\, revigoreaz\-]i trupul cu un ceai HOFIGAL, bucur\-]i sufletul cu arome romne[ti, relaxeaz\-te printr-un masaj cu cremele HOFIGAL sau mai simplu: "D| CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI"!
Dr. Sorin Marina[

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

39

Parteneriat

Olimpici cura]i la Beijing 2008

Am prezentat `n numerele anterioare pe larg, parteneriatul semnat `ntre societatea Hofigal S.A. [i Comitetul Olimpic [i Sportiv Romn (C.O.S.R.) Actualmente, loturile olimpice beneficiaz\ de produsele HOFIGAL [i, cu mndrie, putem afirma c\ suntem unica companie romneasc\ produc\toare de suplimente alimentare naturale care beneficiaz\ de aprecierea forului olimpic romn recunoscut de Comitetul Olimpic Interna]ional (CIO). Ca suplimentele ce poart\ marca Hofigal s\ poat\ fi administrate loturilor olimpice, drumul a fost complicat, avnd nevoie de certificarea laboratoarelor A.N.A.D. Demn de luat `n considera]ie este faptul c\ laboratoarele de analiz\ A.N.A.D. recunoscute pe plan extern sunt considerate pe bun\ dreptate cele mai performante laboratoare antidoping din Europa. Eforturile depuse de colectivul A.N.A.D. condus de d-na prof. dr. Graziela V`j`ial\, Pre[edinte A.N.A.D. au f\cut ca aceast\ agen]ie s\ devin\ vrful de aisberg al luptei antidoping mondial. Speciali[tii din cadrul Laboratorului de Control Doping au analizat un num\r de 71 suplimente nutritive , dintre care: 57 suplimente nutritive au fost necontaminate, con]inutul inscrip]ionat pe etichet\ fiind corect; 1 supliment nutritiv a fost contaminat cu boldenon [i nandrolon; 3 suplimente nutritive au fost contaminate cu 4 - androsten - 3,17- diona; 4 suplimente nutritive au fost contaminate cu precursori hormonali; 5 suplimente nutritive, dup\ administrare, `n func]ie de doza [i durata tratamentului, pot conduce la rezultate pozitive pentru efedrin\ (dou\ dintre ele) [i pentru testosteron, celelalte trei. Din cele 57 produse necontaminate testate de A.N.A.D., Hofigal se poate mndri cu [ase produse acreditate, urmnd a mai intra `n linia de testare `nc\ 18 noi produse. Pentru a `n]elege mai bine importan]a leg\tur\ a sportului de performan]\ cu suplimentele alimentare o s\ facem o succint\ prezentare a rolului lor `n via]a sportivilor de performan]\. Ast\zi suplimentele sunt utilizate pe scar\ larg\ att `n sport dar [i `n afara sportului. Suplimentele nutritive au ap\rut [i ca o alternativ\ pentru sus]inerea efortului fizic `n condi]iile unui control doping din ce `n ce mai riguros, dar ele sunt utilizate [i de noi to]i, pentru a putea sus]ine ritmul trepidant impus de societatea modern\ [i stresul `n care ne desf\[ur\m activitatea. Astfel, cred c\ mul]i dinte dumneavoastr\ vor realiza c\ au recurs deja la anumite produse, cum ar fi antioxidantele, coenzima Q10, spirulina [i, nu `n ultimul rnd, produsele bazate pe ingrediente naturale apicole, iar [irul a eviden]iat la 7 dintre ele prezen]a altor substan]e dect cele indicate pe etichet\. Geyer [i colaboratorii s\i clasific\ suplimentele nutritive care pot conduce la un rezultat pozitiv `n controlul doping `n trei grupe: 1. Suplimente nutritive din plante MA HUANG [i GUARANA a c\ror utilizare conduce la rezultate pozitive pentru efedrin\ [i pseudoefedrin\. 2. Suplimente nutritive care con]in steroizi anabolici androgeni [i / sau precursori hormonali cu inscrip]ionare pe etichet\. Din aceast\ categorie amintim dihidroandrosteronul (D.H.E.A.) , 4-norandrostendiona, 4- [i 5-norandrostendioli. Aceste produse sunt incluse pe lista doping la clasa agen]i androgeni. Utilizarea D.H.E.A. induce cre[terea secre]iei de hormon luteinizant (L.H.) , care la rndul s\u stimuleaz\ secre]ia de testosteron endogen, putnd conduce implicit la valori crescute ale raportului testosterone / epitestosteron. ~n acela[i timp, norandrostendiona [i norandrostendiolii induc un rezultat pozitiv pe nandrolon. 3. Suplimente nutritive contaminate cu precursori hormonali [i / sau steroizi anabolici androgeni far\ ca ace[tia s\ fie declara]i `n prospect. Din aceast\ grup\ amintim: Guarana, Acetil - carnitin\, Creatin\, Chrysin,Tribulus Terrestris etc. Lipsa implement\rii G.M.P.-ului `n industria suplimentelor nutritive face posibil ca unele [arje dintr-un supliment s\ fie contaminate cu 19-norsteroizi. Din acest motiv, buletinul de analize pentru un produs trebuie eliberat cu specificarea num\rului de lot. ~n cadrul studiului comandat de Comitetul Olimpic Interna]ional `n perioada octombrie 2000 - noiembrie 2001, s-au analizat un num\r de 634 suplimente nutritive provenind din 13 ]\ri [i de la 125 companii. Parteneriatul HOFIGAL - A.N.A.D. [i Campania olimpic\ BEIJING 2008, [ansa sportivilor "cura]i" vor fi semnate `n luna decembrie 2007, concomitent cu lansarea campaniei de promovare sus amintite. Cu prilejul acestei campanii va fi lansat site-ul www.sportcurat.ro unde vor putea fi g\site toate informa]iile aferente. La lansarea campaniei vor participa peste 150 de personalit\]i din lumea sportului (antrenori, sportivi, patroni [i manageri din sport), precum [i reprezentan]i ai Pre[edin]iei, Parlamentului, Guvernului Romniei. La nivel interna]ional vor participa reprezentan]i str\ini ai sportului de performan]\ mondial de la diferite discipline de pe cinci continente ale Planetei. Prin aceast\ colaborare se va adnci implicarea companiei HOFIGAL `n cadrul olimpismului romnesc [i a `ntregii structuri a sportului de performan]\ na]ional [i mondial.
Dr. Sorin Marina[

exemplelor ar putea continua. Ct de mult s-a extins folosirea suplimentelor nutritive [i `n rndul popula]iei care nu practic\ sportul se poate observa din volumul vnz\rilor care, `n S.U.A., s-a ridicat de la 8,3 miliarde `n anul 1994 la mai mult de 14 miliarde `n anul 1999. Desigur, v\ `ntreba]i ce leg\tur\ au suplimentele nutritive cu dopajul? Povestea a `nceput acum c]iva ani, cnd `ntmpl\tor laboratorul de control doping din Paris a decelat mici cantit\]i de metaboli]i ai nandrolonului `n urina unor sportivi profesioni[ti (printre care [i a medaliatului olimpic la judo), precum [i a ctorva juc\tori de fotbal francezi. Num\rul cazurilor de nandrolon a crescut `n mod constant `n ultimii ani, culminnd cu anul 2000, numit pe bun\ dreptate "anul nandrolonului", cnd atle]i celebri, printre care Linfort Christie [i Marlene Ottey, au fost confrunta]i cu teste pozitive de nandrolon. ~n ultimii ani, gama suplimentelor nutritive contaminate cu precursori hormonali s-a l\rgit. Astfel, s-a raportat prezen]a a 19 norandrostendionei `ntr-un produs cu aminoacizi ramifica]i [i chiar `n carnitin\, creatin\ [i tablete de fier sau zinc. Sunt [i produse care se comercializeaz\ ca suplimente nutritive, cum ar fi dihidroepiandrosteronul (D.H.E.A.), norandrostendiona [i norandrostendiolul, care, pur [i simplu sunt `nscrise pe Lista Interzis\ `ncepnd cu anul 1996, la agen]i anabolici. Men]ion\m c\ norandrostendiona [i norandrostendiolul sunt precursori hormonali sau prohormoni, adic\ se formeaz\ `n organism pe parcursul procesului de biosintez\ al nortestosteronului. Utilizarea lor v\ duce la un test pozitiv pe nandrolon. Din p\cate, aceste preparate sunt disponibile f\r\ restric]ii `n S.U.A. [i pe internet [i nu sunt supuse unor controale riguroase de calitate, precum cele impuse medicamentelor. Producerea lor nu trebuie s\ se conformeze reglement\rilor Food Drug Administration [i nici nu trebuie s\ satisfac\ standardele de calitate. Studiile efectuate de un grup de oameni de [tiin]\ americani au eviden]iat c\ nu `ntotdeauna aceste preparate con]in ceea ce este inscrip]ionat pe etichet\. Un studiu recent, efectuat `n Elve]ia, pe 17 preparate cu precursori hormonali achizi]ionate pe internet

40

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Restituiri BRUSTURELE
R\d\cina de brusture se usuc\ la umbr\, apoi poate fi u[or m\cinat\. Din ea se pot face ceaiuri, decocturi sau tincturi. z 1-2 linguri]e de ceai din r\d\cin\ m\cinat\ (respectiv, plant\ m\cinat\) se face o infuzie simpl\ [i se consum\ 1-2 pahare pe zi (ceaiul trebuie r\cit 10-15 min). Tratarea afec]iunilor hepatobiliare necesit\ o cantitate mai mare: 2-3 linguri]e de plante m\cinate, care se fierb pn\ se pierde o treime din apa ad\ugat\ (200 ml150 ml) respectivul decoct se strecoar\, se `mparte `n 2-3 por]i; se bea diminea]a sau seara, pentru a putea fi utilizat mai bine [i rezultatele sunt extraordinare. z Brusturele poate fii utilizat ca depurativ, coleretic, hipogliceriant foarte puternic (se face o infuzie din 2-3 linguri]e de plant\ cu 200 ml de ap\); se `mparte `n 2 [i se bea `n por]ii egale, diminea]a [i seara. z Brusturele este utilizat `n tratamentul maladiilor renale [i cutanate. z Tinctura de brusture inhib\ activitatea tumoral\ (10-20 pic de tinctur\ de brusture de 2-3 ori pe zi inhib\ activit\]iile tumorale). Aceast\ tinctur\ poate fii folosit\ paralel cu tratamentul recomandat de medic, f\r\ s\ perturba]i activitatea terapeutic\. Diabet zaharat Se face o infuzie dintr-o lingur\ de r\d\cin\ m\run]it\ peste care se toarn\ o can\ cu ap\ de 250 ml; acest ceai se `ndulce[te cu o lingur\ nu de zah\r, ci de miere sau poate fi folosit ne`ndulcit z 30 g de r\d\cin\ proasp\t\ se infuzeaz\; se strecoar\ r\d\cina respectiv\ [i se stoarce, apoi se pune `n alcool de 95 [i se adaug\ miere (putem pune, dac\ avem, [i un baton de vanilie); acest amestec combate att exterior ct [i interior furunculii. Herpesul z 30 g plant\ la 100 ml de alcool de 90 sau sucul de la plant\ cu 100 ml de alcool (acest\ tinctur\ are o concentra]ie mai mare de alcool, de peste 65, de aceea se consum\ de regul\ cu 50 ml de ap\); 30 de pic. se administreaz\ de 2-3 ori pe zi. z [i tinctura ca atare se folose[te local pentru combaterea Herpesului

Numero[i cititori ne-au solicitat s\ red\m `n paginile revistei noastre parte din recomand\rile fitoterapeutice prezentate de dl. {tefan Manea `n emisiuni televizate sau radiofonice. ~n acest num\r am selectat pentru dumnevoastr\ referiri ale domniei sale cu privire la propiet\]ile curative ale unor plante din flora regiunii noastre geografice.

BUSUIOCUL
z o linguri]\ din pulbere de frunze cu semin]e aproape de maturitate, la o can\ de ap\ `n clocot; se fierbe 10-15 min, se strecoar\ [i se beau 3 c\ni pe zi. z Balon\ri, o infuzie de 2 linguri]e de busuioc maturizat, `n ap\ [i se bea c\ldu]. z Ulcerul gastric: cu s\mn]\ de busuioc; o lingur\ de s\mn]\ se pune `n r[ni]a de cafea [i se macin\, apoi se prepar\ ca o cafea [i ve]i vindeca ulcerul gastric. z Aftele (bubi]ele care apar la marginea gurii sau chiar `n gur\) se pot vindeca cu o galgar\ f\cut\ din decoct de s\mn]\ de busuioc , de 3-4-5 ori pe zi. z Timpan - infuzie clasic\ din busuioc, adus\ la temperatura camerei; se pun 5-10 pic. dar se ia [i pe cale normal\, ca un ceai (ajut\ la cur\]area membranei). ATEN}IE! s\ fie cur\]at\ urechea cu be]e cu vat\; nu trebuie s\ fie urechea umed\ (umezeala pe timpan are o multitudine de neajunsuri ) Recomand Busuioc + Brusture pentru combaterea tuturor virozelor

MORCOVUL
z Frunzele de morcov sunt unele dintre cele mai echilibrate p\r]i de plant\ (pentru sugari, pentru oamenii `n vrst\, utilizarea frunzelor de morcov este mai bun\

dect morcovul ca atare). z frunzele se usuc\ la umbr\, pe un strat foarte sub]ire [i se pun `n s\cule] de pnz\. Nu se pun `n plastic. AT E N } I E ! Nici o plant\ medicinal\ nu se pune `n pungi de plastic. Aceast\ frunz\ uscat\ bine, m\cinat\, se prepar\ dup\ metoda clasic\ de decoct. z la 1 lingur\ de frunze mari se adaug\ 150-200 ml de ap\, se d\ `n clocot [i chiar se fierbe 2 min. Dup\ aceea se acoper\, se las\ s\ stea la r\cit, se strecoar\ [i se bea `n func]ie de vrst\: z sugari: 3-4 linguri]e pe zi z copii: 2-4 ani - 3 lingurite de 3-4 ori pe zi z copii: 5-6 ani - 6 linguri pe zi z copii mai mari: toat\ cantitatea odat\. NOUTATE! combate procesul de `mb\trnire La 150-300 g de morcov mncat (`n salate sau crud), se spune c\ via]a va fii prelungit\ cu 5-6 ani, iar confortul la b\trni va fi cu totul altul. Diareea la nou n\scu]i: se fac supe din morcov (la 500 g t\iat felii se adaug\ 750 ml ap\, se fierbe 30 min, se paseaz\ absolut totul pn\ se face o past\; se d\ ca o mnc\ric\ la copii, att ct pot s\ m\nnce). z la copii mai mari [i la oameni `n vrst\ aceast\ past\ care se prepar\ pentru copii mici d\ rezultate foarte bune, pentru c\ reface flora intestinal\.

42

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Restituiri
Articula]ii z cu o salat\ de morcovi, m\r [i praz, ve]i avea rezultate antisclerotice incredibile. Morcovul asociat cu frunz\ de p\trunjel este o adev\rat\ surs\ de vitaminizare a organismului (reprezint\ una din cele mai bune surse de vitamina C, betacaroten; betacarotenul protejaz\ la rndul lui vitamina A, vitamina K; organismul poate s\ func]ioneze foarte bine dac\ se iau aceste alimente `mpreun\. z tratarea bron[itelor (cronice, astmului cronic, a r\gu[eli, a tusei) z se beau 1-2 c\ni pe zi (se prepar\ ca orice ceai). z boli de inim\ (cu ct se m\nnc\ ceap\ mai mult\, cu att bolile cardiace sunt la un nivel mai sc\zut) z 60-80 g de ceap\ mncat\ la 2 mese pe zi, `n cure de 10 zile pe lun\, duc la dispari]ia multor afec]iuni cardiace `n timp z viermi intestinali (recomand suc de ceap\ proasp\t\) z o jum\tate de pahar de suc de ceap\ la o cea[c\ de lapte dulce cald, proasp\t, `ndulcit cu miere; se iau 3 linguri]e diminea]a [i 3 seara.

DUD
Dudul con]ine un complex enzimatic deosebit (mai ales frunza de dud), cu o serie de substan]e absolut necesare organismului uman `n combaterea diabetului. Gemoderivatul monodoz\ din frunza de dud are propriet\]i cu totul deosebite. z o fiol\ de gemoderivat, se pune `ntro jum\tate de pahar de ap\ [i se bea cu `nghi]ituri mici; circa 3 luni de zile m\sura]i-v\ cu regularitate glicemia [i ve]i vedea incredibilele rezultatele ob]inute.

ARDEIUL

ROZMARINUL
z reduce colesterolul: se regleaz\ foarte u[or cu derivat gemoterapic de rozmarin, care se g\se[te la monodoze de 2 ml [i se administreaz\ `ntr-o jum\tate de pahar de ap\, o dat\ pe zi. z contra alcoolismului z la 1 lingur\ de ardei iute m\cinat bine se pune o lingur\ de o]et, se trece prin tifon [i se consum\ 30-40 pic. de 2-3 ori pe zi. z combate gndacii [i plo[ni]ele: se ard aproximativ 7-8 ardei iu]i pe o tav\ pe aragaz; dispar dac\ opera]ia se repet\ la 4-5 zile (dac\ au r\mas forme rezistente vor sim]i acest miros, de[i omul nu `l percepe - `nc\ min. 3-4 luni [i nu v\ vor mai invada casa). z ATEN}IE! Nu pute]i nici voi s\ sta]i `n mediul `n care a]i ars ace[ti ardei; 4-5 ore se pleac\ de acas\. Amnezia z 1 fiol\ diminea]a, `ntr-o jum\tate de pahar de ap\: ve]i constata repede c\ v\ p\stra]i memoria, v\ p\stra]i suple]ea intelectual\, pute]i s\ citi]i [i nu v\ mai amenin]\ acea boal\ nenorocit\ amnezic\. z pentru [oferi ATEN}IE - o fiol\ luat\ diminea]\ va face ca toat\ ziua activitatea voastr\ vizual\ s\ fie perfect\, s\ pute]i distinge detalii, s\ pute]i fii atent la volan. z o fiol\ dizolvat\ `ntr-un pahar cu ap\ b\ut\ ct se poate de `ncet zilnic v\ asigur\: z c o l e s t e ro l u l reglat z `ntrzierea efectului de `mb\trnire z p\strarea memoriei z formarea memoriei z eliminarea riscului de cancer esofagian La b\rba]i, `n andropauz\, combate, ameliorez\ congestia prostatei. ATEN}IE! Dac\ se ia din timp, amn\ intrarea `n andropauz\, iar intrarea se va face cu un alt ritm [i pe alte nivele; combaterea impoten]ei este dovedit\ clar [i de c\tre foarte multe studii care monitorizeaz\ aceast\ problem\ deosebit\. z [i femeile beneficiaz\ de acest produs: restabile[te acolo unde este cazul tonusul, libidoul [i reduce iritabilitatea pe care o prezint\ femeile `nainte de a intra `n menopauz\. ATEN}IE! La femeile la care ciclul se prelunge[te `n mod nejustificat, prezen]a unui astfel de derivat `n organismul dumneavoastr\ va face adev\rate minuni.

MURUL
z este o plant\ cu propriet\]i de excep]ie [i ca urmare, are `ntrebuin]\ri deosebite. z are o activitate antibiotic\ de excep]ie; pot fi tratate cu ajutorul gemoderivatului de mur, cu o simpl\ cl\tire a gurii, toate tipurilor de leziuni ale cavit\]i bucale, ulcera]iilor respective (fie c\ v-a]i ars, fie c\ au ap\rut din anumite cauze). Rezultate deosebite `n faringitele, gingivite, nevralgii dentare la copii, mai ales la copiii c\rora le ies din]i. z este un diuretic deosebit, chiar la o singur\ monodoz\ zilnic\, 4-5 zile consecutiv. z Hemoragiile vaginale: gemoderivatul se aduce `ntr-o jum\tate de pahar de ap\ [i se introduce cu ajutorul unei pompe sau cu irigatorul clasic `n vagin, cu scopul de a r\mne timp de o jum\tate de or\ o or\, ac]ionnd local; `n acela[i timp se poate administra o monodoz\ [i pe cale bucal\. Gemoterapia cu mur se recomand\ `n: z senescen]\ z insuficien]\ respiratorie z bolile ale gtului z bron[ite z enfizeme z Osteoporoza [i osteoartroza: la peste 60 de ani nu exist\ nici un fel de medicament care s\ regleze acest\ boal\, nu numai s\ amelioreze. Murul este unul din aceste remedii miraculoase care se folose[te `n toate formele de coxartroza. ~mpreun\ cu pinul se folose[te [i `n nefrite, `n hipotensiunea arterial\ rebel\.

CEAPA
z tratarea prostatei: -100 g de ceap\ se zdrobesc sau se taie m\runt, dup\ care se pune alcool de 100; se las\ la macerat `n `ntuneric, `ntr-un vas `nchis [i acoperit, timp de 10 zile; se filtreaz\, se ia o lingur\ `nainte de masa de prnz [i una `nainte de culcare, seara. z curele respective dureaz\ 10 zile pe lun\ [i se repet\ cam 3 - 4 luni, dup\ care se ia o pauz\ de 1-2 luni [i se reia. Procesul de inflamare a prostatei nu are un egal de toxicitate. z tratarea litiazei biliare cu ulei macerat de ceap\ z peste ceapa t\iat\ (100 g) se pun 100 ml de ulei de floarea soarelui, se las\ la macerat 10-12 zile, dup\ care se consum\ 2-3 linguri]e pe zi.

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

43

R\spundem Cititorilor
"~n urm\ cu circa trei ani, am fost diagnosticat\ cu coxartroz\ bilateral\ mai accentuat\ pe partea dreapt\. Durerile apar mai ales la frig, umezeal\ [i stat mult timp `n picioare. V\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament natural". P.T., 48 ani, Trgu Frumos.
Coxartroza este o afec]iune cronic\, de natur\ degenerativ\, care se define[te prin deteriorarea, transformarea, modificarea, tocirea cartilagiului intraarticular. Modificarea rapoartelor [i suprafe]elor de contact din cadrul articula]iei [oldului duce la apari]ia durerilor mai accentuate `n cursul dimine]ii la sculare sau la schimbarea vremii (frig, umezeal\, anotimp ploios rece). Cu timpul se adaug\ reducerea mobilit\]ii articula]iei [oldului, apari]ia anchilozei [i a deform\rilor interaarticulare. Cauzele afec]iunii sunt fie de origine metabolic\ (prin acumulare de reziduri metabolice, prin excesul de alimente bogate `n oxala]i, ura]i, `ncetinirea procesului metabolic de eliminarea a toxinelor din organism, cre[terea [i acumularea `n ]esuturi a radicali liberi, constipa]ia, etc), de cauza endocrin\ (disfunc]ii hormonale, obezitate) sau pot fi incrimina]i unii factori fizici, mecanici (traumatisme, accidente, fenomene de `mb\trnire a ]esuturilor, fenomene de degenerescen]\ a ]esutului cartilaginos etc). Pentru afec]iunea dumneavoastr\ v\ recomand `n completarea tratamentului alopat, urm\toarele produse Hofigal: Condartroz - comprimate 850mg (care con]in 250mg glucozamin sulfat, 300mg extract de c\tin\ [i 150mg condroitin sulfat )6 comprimate (2+2+2) / zi, administrate dup\ mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Complet antioxidant Hofigal -3 comprimate pe zi (1+1+1), administrate dup\ mesele principale, 20 de zile pe lun\ (dup\ 20 de zile de tratament face]i 10 zile de pauz\, apoi continua]i), timp de 3 luni. Coenzima Q-10 forte -3 capsule pe zi (1+1+1), administrate `nainte cu 30 minute de mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni. Ulei de c\tin\ - 3 capsule pe zi (1+1+ 1), administrate `nainte cu 30 de minute de mesele principale. Redigest - 6 capsule / zi (2+2+2), administrate cu 30 de minute `nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de coac\z negru - o monodoz\ diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte

Tratament natural
de masa de diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de pin - o monodoz\ diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de prnz, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de vi]\ de vie - o monodoz\ diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de sear\, zilnic timp de 3 luni. Spirulina - capsule de 500 mg, 4 capsule pe zi (2+2+0), administrate cu 30 minute `nainte de masa de diminea]\ [i de prnz, zilnic, timp de 3 luni. Ca tratament local, v\ recomand masaj cu un amestec format din 2-3 ml de Supliform gel, 2 pic\turi de Tinctur\ de arnic\. Cu acest amestec se face masaj la nivelul articula]iei dureroase. Dup\ masaj, zona trebuie acoperit\ [i `nf\[urat\ cu o ]es\tur\ groas\, cel pu]in 30 de minute, pn\ trece senza]ia de c\ldur\ local\. Obiectivele acestui tratament sunt urm\toarele: Aport optim de vitamine, minerale, aminoacizi esen]iali [i neesen]iali, necesari organismului pentru diverse linii metabolice (Complet antioxidant Hofigal, Ulei de c\tin\, Redigest, Coenzima Q-10 forte, Spirulin\) Detoxifierea organismului, `mbun\t\]irea metabolismului celular, `mbun\t\]irea proceselor auto-oxidative la nivel celular (Coenzima Q-10 forte, Redigest, Complet antioxidant Hofigal, Spirulin\). individualizat, v\ rog s\ m\ contacta]i la telefon 021 / 3340026 `n fiecare luni [i joi, de la 8-14. Mult\ s\n\tate! Dr. Teodor Sissea zzz

~n anul 2003 am fost diagnosticat cu gut\. De atunci nu mai am lini[te.Suferin]ele cele mai mari nu sunt dect la degetul mare de la picior. Am vrut mai multe tratamente [i r\spunsuri, dar nu au dat rezultate. V\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament naturist. Gh.M., 45 ani, Teleorman
Guta este o boal\ de nutri]ie caracterizat\ printr-o disfunc]ie metabolic\ manifestat\ prin hiperuricemie (exces de acid uric `n snge) [i depunerea cristalelor de acid uric la nivelul articula]iilor mici. Cauzele acestei anomalii biologice sunt multiple (cre[terea purinosintezei, exces de aport extrinsec de acizi nucleici, insuficien]\ excretorie urinar\ a acidului uric, catabolism protidic crescut). Cauzele enzimatice ale acestei difunc]ii metabolice pot fi deficitul de hipoxantinguanin-fosfori-bazil transferaz\ (H.G.P.R.T.) sau deficitul de glucoz\ fosfodehidrogenaz\ (GGPD). Afec]iunea poate fi mo[tenit\ sau dobndit\ `n cursul vie]ii. Guta este mai frecvent `ntlnit\ la sexul masculin, mai ales la b\rba]ii cu vrste cuprinse `ntre 30 [i 50 de ani [i mai rar `ntlnit la sexul feminin (doar 5%), mai ales dup\ instalarea menopauzei. Clinic, se caracterizeaz\ prin durere intens\ localizat\ la nivelul articula]iei metatarsofalangiene a falangelui, dureri cu debut brusc, care apar de regul\ noaptea. Alte localiz\ri pot fi gleznele, genunchii, coloana cervical\. Uneori, criza gutoas\ este precedat\ de a[azise semne premonitorii (cefalee, iritabilitate, senza]ie de grea]\) [i dup\ instalare, dureaz\ `ntre 3 [i 7 zile. Bolnavul simte agrav\ri sau cre[teri ale intensit\]ii durerii articulare, `n special noaptea. Local, pielea este mai cald\, tumefiat\, prezint\ edeme [i dilata]ie venoas\ periferic\. Accesul gutos poate fi provocat de excese alimentare (carne, organe de animale), `n

z z z z z z

Activitate antinflamatorie general\ (Spirulin\, Coenzima Q-10 forte, Ulei de c\tin\, Gemoderivat de coac\z negru [i Gemoderivat de vi]\ de vie) [i local\ (Condartroz, Supliform gel, Tinctur\ de arnic\, Tinctur\ de urzic\).

Activitate remineralizant\ (Condartroz, Spirulin\, Gemoderivat muguri de pin, Complet antioxidant Hofigal). Refacerea cartilagiilor articulare (Condartroz, Gemoderivat de muguri de vi]\ de vie, Gemoderivat muguri de pin, Ulei de c\tin\).

Men]inerea mobilit\]ii articula]ilor [i combaterea tendin]ei de deformare a articula]iilor (Condartroz, Gemoderivat muguri de vi]\ de vie, Gemoderivat muguri de pin, Gemoderivat muguri de coac\z negru). Pentru rela]ii suplimentare, indica]ii privind un regim igeno-dieretic corespunz\tor,

44

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

R\spundem Cititorilor

pentru coxartroz\ [i gut\

special `n cazul deficien]elor enzimatice mai sus-amintite. Poate fi cauzat de administrarea unor diuretice, antiinflamatoare, corticoizi [i se poate declan[a `n urma unor banale infec]ii intercurente sau dup\ interven]ii de mic\ chirurgie, la subiec]ii predispu[i la gut\. Complica]ii ale gutei sunt tofii guto[i, care corespund unor depozite de acid uric localizate la nivelul tendoanelor [i cartilagiilor unor articula]ii mici ale extremit\]ilor sau la nivelul pavilionului urechii, la nivelul tendonului lui Achile. Evolu]ia acestor tofi guto[i merge spre ramolisment, cu ulcerare a pielii [i scurgerea unei substan]e cremoase care con]ine urat de sodiu. Alt\ complica]ie este artropatia gutoas\, care corespunde localiz\rii unui tof gutos `n interiorul unui cartilagiu sau os, articula]ie afectat\ ini]ial de o criz\ gutoas\. Se dezvolt\ ulterior, `n timp, o anchiloz\ `nso]it\ de durere (declan[at\ de mobilizarea articula]iei respective) [i de fenomene inflamatorii locale. Evolu]ia este spre apari]ia [i permanentizarea impoten]ei func]ionale a articula]iei respective. Alte complica]ii pot fi cele renale, manifestate prin litiaz\ uric\ (formarea de calculi de acid uric cu localizare renal\). Evolu]ia poate fi spre pielonefrit\, nefropatie intestinal\. Tratamentul alopat recomandat trebuie `nso]it de un regim alimentar strict. Nu `ntmpl\tor am insistat asupra descrierii acestei afec]iuni, deoarece inciden]a ei este `n continu\ cre[tere `n Romnia. Depistarea precoce [i tratamentul sus]inut, dublat continuu de o diet\ riguroas\, pot `mpiedica apari]ia complica]iilor, `n paralel cu tratamentul alopat. V\ recomand asocierea urm\toarelor produse naturale: Condartroz - comprimate 850mg (care con]in 250mg glucozamin sulfat, 300mg extract de c\tin\ [i 150mg condroitin sulfat), 6 comprimate (2+2+2) / zi administrat dup\ mesele principale, zilnic, timp de 3 luni (apoi continu\m cu restul tratamentului). Spirulin\ - capsule de 500mg, 4-6 capsule pe zi (2+2+2), administrate cu 30 minute `nainte de mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni. Ultimele 2 capsule vor fi administrate `naintea orei 19.00. Fiamarat - 4 comprimate pe zi (1+2+1), 20 de zile pe lun\, timp de 3 luni Coenzima Q-10 forte (30mg) -2 capsule pe zi (1+0+1), administate cu 30 de minute `nainte, mesele de diminea]\ [i sear\, zilnic, timp de 3 luni. Ulei de c\tin\ (flacon de 100ml)-90 de pic\turi pe zi (30+30+30), administrnd cte 30 de pic\turi `n pu]in\ ap\, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de coac\z negru - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de frasin - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de prnz, zilnic timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de ulm - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ [i b\ut\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de sear\, zilnic, timp de 3 luni. Aceast\ asociere de gemoderivate de muguri de coac\z negru, muguri de frasin [i muguri de ulm este indicat\ `n special bolnavilor de gut\ care prezint\ [i obezitate, hipercolesterolemie, boli dermatologice (eczime,herpes, seboree etc.) Pentru bolnavii de gut\ afla]i `n plin acces dureros recomand urm\toarea asociere de 3 gemoderivate (`n paralel cu celelalte produse fitoterapeutice): Gemoderivat muguri de coac\z negru - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de diminea]\, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de mesteac\n pufos - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de prnz, zilnic, timp de 3 luni. Gemoderivat muguri de frasin - o monodoz\ pe zi, diluat\ `n 50 ml ap\ plat\ [i b\ut\ cu 4-5 `nghi]ituri mici, cu 15 minute `nainte de masa de sear\, timp de 3 luni. De asemenea, `n plin\ criz\ dureroas\ recomand [i administrarea simultant\ de: Echinacea - 6 capsule pe zi (2+2+2), administrate dup\ mesele principale, 20 de zile pe lun\, timp de 2 luni. Obiectivele acestui tratament sunt urm\toarele: guri de frasin, Gemoderivat muguri de coac\z negru [i Condartroz). Drenarea ]esuturilor infiltrate cu exces de reziduuri metabolice (prin administrarea de Gemoderivat de mesteac\n pufos, Fiamarant). Refacerea cartilagiilor [i articula]iilor, asigurarea `mbun\t\]irii, mobilit\]ii acestora (prin administrarea de Condartroz, Gemoderivate muguri de coac\z negru, muguri de frasin, muguri de mesteac\n pufos [i Fiamarant). Asigurarea unui drenaj hepato-renal optim (Gemoderivate de muguri de mesteac\n pufos, muguri de frasin). Acest tratament poate fi men]inut timp de 3 luni [i repetat dup\ o pauz\ de o lun\. ~n ceea ce prive[te regimul alimentar, va fi hipocaloric (mai ales `n cazul asocierii excesului ponderal) [i hipouricemiant. Astfel, vor fi interzise cu des\vr[ire alcoolul, consumul de organe de animale m\run]ite (rinichi, ficat, creier, momi]e), mezeluri (salam, tob\, pateu) din carne [i organe de porc, oaie, vit\, vnat. De asemenea, va fi interzis consumul de spanac, [tevie, maz\re, fasole [i linte. Alimentele excitante, condimentate, ciocolata, cafeaua [i ceaiul rusesc vor fi evitate cu des\vr[ire. ~n schimb, sfecla, fasolea verde, tomatele, p\trunjelul, morcovii, anghinarea, strugurii, caisele, vi[inele, cire[ile, merele, prunele, perele, afinele, coac\zele negre pot fi consumate `n orice cantitate. {i o ultim\ precizare: `n pauza de o lun\, ]inut\ `ntre curele de 3 luni de tratament, se pot administra `n scop depurativ, de detoxifiere a organismului: Tinctur\ de p\p\die -90 de pic\turi pe zi (30+30+30), diluate de fiecare dat\ `n pahar de ap\ plat\ [i b\ute `nainte de mesele principale, timp de 30 de zile, sau Tinctur\ de fructe de soc -2 linguri pe zi, diluate fiecare `n cte pahar de ap\ plat\ [i b\ute `nainte de mese, timp de 30 de zile. De asemenea, asocierea gemoderivatelor poate varia `n func]ie de simptomatologia asociat\ fiec\rui bolnav de gut\. Pentru informa]ii suplimentare, v\ rog s\ m\ contacta]i la telefon 021/3340026 `n fiecare luni sau joi, `ntre orele 8-14. V\ doresc mult\ s\n\tate [i s-auzim numai de bine! Dr. Teodor Sissea Asist. Florentina Burcea

z z z

z z

Aportul optim de vitamine, oligoelemente, aminoacizi esen]iali [i neesen]iali, alte principii active necesare ini]ierii [i men]inerii unor linii metabolice, sintezei de enzime [i hormoni (prin administrarea de Spirulin\, Fiamarant, Ulei de c\tin\, Coenzima Q-10 forte).

Combaterea fenomenelor inflamatorii acute locale (prin administrarea de Echinacea, Coenzima Q-10 forte, Gemoderivat muguri de mesteac\n pufos, Gemoderivat mu-

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

45

Re]ete culinare naturale de sezon

SALAT| DE CONOPID| CU IAURT {I USTUROI
Ingrediente: z 1 conopid\ mare (f\r\ pete); z 2-3 iaurturi Cremoso (au consisten]a unei smntni dar mai pu]ine calorii); z 3-4 c\]ei de usturoi; z 2 leg\turi de m\rar; z sare [i piper dup\ gust. Preparare: 1. Conopida sp\lat\ [i cur\]at\ se rupe `n buche]ele [i se fierbe 10-15 min. 2. Se scurge de zeam\ [i se las\ s\ se r\ceasc\. 3. ~ntr-un castron se pun iaurtul, usturoiul pisat, sare, piper [i m\rar tocat m\runt. 4. Se amestec\ toate, apoi se adaug\ conopida. 5. Se serve[te dup\ ce a stat m\car 2-3 ore la frigider. Timp de preparare: 25 min. Complexitate: redus\

ARDEI COP}I CU SOS DE RO{II

post) Re]et\ vegetarian\ (de ria tradi]ional\ din Bulga

PLU}I ARDEI UM Re]et\ vegetarian\

: Ingrediente z 2 cepe; z 2 morcovi; l\; z 1 ]elin\; vegeta natura z 2 linguri de ; z 500 g orez in\ de mei; f\ ri gu lin 2 z z 1 kg ardei. Preparare: morcovii [i ac\ m\runt, 1. Ceapa se to in r\z\toare. pr ap\ cu ]elina se dau ate `n pu]in\ 2. Se c\lesc to . l\ vegeta natura lion sau 2 ro[ii decobu 3. Se adaug\ e un sos. ca s\ formez [i se jite [i se fierb \ al sp se e, aleg gumele 4. Orezul se le la g\ se adau ntru a scurge, apoi pe cnd mereu fierte, ameste fundul vasului. de zi]iei se nu se prinde isten]a compo 5. Pentru cons mei [i se amestec\ de adaug\ f\in\ izare. en og om g\ sare [i pentru foc [i se adau 6. Se ia de pe m\runt. t\ verdea]\ toca mpozi]ie se umplu co se pun 7. Cu aceast\ cur\]a]i), care ]i, la p\ (s ii de ar n. lio bu \ cu la fiert `n ap t pune [i ]ie se mai po z ~n compozi alte legume. min. parare: 60 Timp de pre : medie te Complexita

Ingrediente: z 10-12 ardei gras; ii cu pulp\ cu z 1 litru de suc de ro[ le [i smli]e pie ar do t sco tot (se burii); e [i piper z 1 ce[cu]\ de ulei, sar st; dup\ gu z 2 c\]ei de usturoi; (facultativ). z 1linguri]\ de zah\r Preparare: t\. 1. Se coc ardeii pe pli [i se a[eaz\ li]e pie de a]\ 2. Se cur crati]\. r-o `nt sau `ntr-un castron iul, se ule e ing `nc se t ara 3. Sep . peste care se c\le[te pu]in usturoiul las\ s\ Se ii. toarn\ sucul de ro[ te. nu mi 15 fiarb\ e [i piper. 4. Se potrive[te de sar a acre se pune pre t sun iile ro[ c\ Da 5. \r. zah de o linguri]\ fierbinte peste 6. Sosul se r\stoarn\ un capac. cu r\ pe aco se [i ei ard apoi se dau c\ eas r\c se s\ 7. Se las\ la frigider. i, ca salat\, la z Se servesc foarte rec [ni]el. sau \ tur frip orice fel de cu pine. tiv eri ap z Se pot servi [i ca e: 45 min. Timp de preparar us\ red Complexitate:

Ingrediente : z 10 ardei pe ntru copt (ard ei gra[i galbeni, ro[i i, verzi); z 1 borcan sa u 1 cutie de ciuperci `ntregi; z 2 ardei capi a mari; z 1 leg\tur\ p\trunjel; z 2 linguri o] et z 1 lingur\ ul de mere; ei z 1 praf de sa de m\sline; re z 3-4 c\]ei de ; usturoi (pentr care nu au pr u cei obleme cu st omacul). Preparare: 1. Coci ardeii, `i 2. Speli ciuper cure]i [i `i tai f[ii. cile [i le tai fe groase. lii mai 3. Amesteci ar deiul cu ciup ercile [i potrive[ti sa lata dup\ gu st cu sare, o]et [i uleiul de m\sline (m gur\ de ulei, ax. 1 linnu mai mult) . 4. Toci usturo iul m\runt [i amesteci salata. 5. La sfr[it adaugi p\trun jelul tocat m\runt.

SALAT| D E A COP}I CU C RDEI IUPERCI

Ingrediente : z 2 kg cartof i fier]i `n coaj \; z 1 pachet de soia granule, ceap\; bulion, z 500 g ciup erci; z sare, boia de ardei dulc e, dup\ gust; z Maionez\ light sau de pufule]i. Preparare: SALAT| DE CRUDIT|}I 1. Cartofii fie r]i se cur\]\ [i se taie pe lung. CU STAFIDE 2. Se scobesc `n r\mn\ un pe a[a fel `nct s\ Ingrediente: rete destul de pentru a nu gros, se rupe. z morcovi - 500 g; 3. Umplutura se face din so z varz\ dulce - 800 g; ule, care se fie ia granrb `n ap\ cu z stafide - 100 g; vegeta natural\ [i pu ]in\ sare (cu z ulei - 50 g; ct supa `n care fierbe soia este mai z zah\r - 30 g; att soia va bu fi mai gustoas\ n\, cu z o]et - 40 ml; 4. Dup\ ce a ). fiert, soia se z sare - dup\ gust. scoa spumiera, se scurge [i se am te cu cu estec\ bulion, ceap Preparare: (t\iate buc\]e \ tocat\ [i ciupercile 1. Morcovii se cur\]\ [i se dau pe le [i fierte cu natural\). vegeta r\z\toare. 5. Amestecu l se pune `n 2. Varza dulce se toac\ m\runt. jum\t\]ile de cartof. 3. Stafidele se ]in cteva ore `n ap\, 6. La cartofii scobi]i se ad apoi se taie `n dou\. uce maioneza de 4. Se amestec\ morcovii cu varza [i pufule]i. z Dac\ pasta stafidele [i se potrive[te gustul cu este foarte m oale toarn\ peste zah\r, sare, ulei [i o]et. cartofi, iar da , se c\ este mai consiste nt\ tou [i se a[ea se pune pe un plaTimp de preparare: 10 min. z\ cartofii pe z Se presar\ ste ea. Complexitate: redus\ deas verde tocat [i upra p\trunjel m \s line. Timp de pre p Complexita arare: 30 min. te: redus\

CARTOFI U MPLU}I

Biolog Georgeta Negru & Farm. Gabriela Vl\sceanu

46

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Pagina cititorului / Apari]ii editoriale

Pagina cititorului
De la dumneavoastr\, cititorii revistei noastre, primim la redac]ie numeroase scrisori. Multe dintre ele, evident, ne solicit\ informa]ii cu privire la posibilitatea vindec\rii unor suferin]e cu ajutorul produselor naturale realizate de HOFIGAL. R\spunsurile la acestea sunt date de c\tre medicii no[tri de specialitate `n rubrica "R\spundem cititorilor". Multe alte scrisori con]in opinii [i aprecieri la adresa sumarului [i con]inutului revistei. V\ mul]umim [i a[tept\m `n continuare mesaje de la dumneavoastr\. Pentru a avea un dialog concret am `nfiin]at o nou\ rubric\, care se nume[te "Pagina cititorului". Aici vom prezenta `n numerele care urmeaz\ o selec]ie din opiniile, aprecierile [i sfaturile dumneavoastr\. ~n acest num\r red\m textul unei scrisori al c\rei con]inut ne onoreaz\ [i ne stimuleaz\ `n acela[i timp.

DE CE REVISTA HOFIGAL?
A fost (nu odat\ ca niciodat\) suficient ca s\ r\sfoiesc accidental aceast\ revist\ ca s\ consider c\ se poate [i a[a ceva. Dup\ 1990, ne "r\sf\]\m" `n publica]ii `n care foarte mul]i alfabetiza]i se "produc", iar ce este mai grav, se erijeaz\ chiar `n mari speciali[ti nu numai pe un domeniu. ~n acest fel, suntem "agresa]i" cu informa]ie medical\ de specialitate `n cotidiene [i periodice unde vedem semn\turi ale unor speciali[ti consacra]i `n domeniu, dar [i ale unora care sunt "produc]ii" mediocre ale universit\]ilor romne[ti. Vedem cum func]ioneaz\ implacabil ingredientul - blond\, eventual cu prezen]\ fizic\ de top, accesibil\, f\r\ inhibi]ii cnd dore[te s\ ajung\ `n "lumea bun\", `n pagin\ sau pe ecran - care ne bulverseaz\ cu ne[tiin]a prin articole, interviuri, etc., [i care ne d\ lec]ii cum s\ ac]ion\m pentru a remedia diverse afec]iuni. Consider, ca o concluzie fa]\ de cele scrise mai sus, ca [i din aceast\ activitate "scriitoriceasc\" sc\pat\ de sub control suntem foarte bolnavi [i pe cale s\ ne autodistrugem cu mult\ non[alan]\. "Hofigal" - prin tematic\, profunzime, erudi]ie, profesionalism dar [i accesibilitate semantic\, ne introduce `n lumea miracolelor naturii. Motto-ul "Natura nu minte niciodat\" este ales magistral, `ns\ apare involuntar - instantaneu `ntrebarea: "Dar noi oamenii?" De cnd studiez (nu citesc) aceast\ revist\ gra]ie unui foarte bun prieten de familie, am o viziune optimist\ asupra vie]ii [i am `nceput ca, `mpreun\ cu familia, s\ redescop\r prin farmacia "Hofigal" `ntoarcerea la natur\. Deja elabor\m `n familie formele de `ntre]inere `n func]ie de produsele pe care le oferi]i, inventariem terenul casei ca s\ "producem" ce este oportun [i necesar organismului direct din arbust, studiem ultimile apari]ii editoriale cu referire la farmacia naturii [i, nu `n final, facem determin\ri, ce-i drept empirice, cu privire la modific\rile pozitive ale organismului nostru. ~ntr-un editorial, domnul Ing. chim. {tefan MANEA eviden]ia ceea ce a devenit legea lui Pfeiffer, [i anume: "dac\ exist\ un medicament care s\ vindece, poate s\ existe [i un nutrient care s\ realizeze acela[i lucru". De aici am plecat c\tre redac]ia revistei "Hofigal" cu urm\toarea `ntrebare: - Bine cunoscnd pricipiile lui Hipocrate de vindecare a bolilor, respectiv "contraria contraris" [i "simulia similibus", cum sunt "reunite" aceste principii `n gemoterapie? Adriana Purc\rea

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

47

Adrese utile

U N I TAT E
CLEOFARM 1 Colentina CLEOFARM 2 Crnga[i FARMACON Farmaciile HYM - Malcoci SEDIUL HOFIGAL TERAFARM VICTORIA Hof Natural Plant SPIRUS|N|TATEA Ploie[ti SPIRUS|N|TATEA Breaza COMPLEX Terapie Natural\ "Alexandra" CENTRU Medical "HofiMed" LIDA NATURAL FARMACON

ADRESA
{os. Colentina nr. 76, s2 Calea Crnga[i nr. 87, s6 Str. Col]ei nr. 7, s3 Str. Malcoci nr. 2B, s5 Intrarea Serelor nr. 2, s4 Bd. Lacul Tei nr. 65, s2 Bd. N. Titulescu nr. 3, s1 Str. Tineretului, bl. 206, parter, Giurgiu Str. Grigore Cantacuzino nr. 185, bl. 150A Str. Libert\]ii nr. 82, Breaza, Prahova Str. Libert\]ii nr. 82, Breaza, Prahova Sos. Colentina nr. 76, bl. 111, parter, s2 Constan]a, str. Ci[melei 19, bl. 3, sc.B, ap. 23 Constan]a, str. Mihai Viteazu nr. 51

T E L E F O N / FA X
021-240.28.53; fax: 021-241.15.41 021-220.02.87; fax: 021-220.01.93 021-314.15.45; fax: 021-315.93.11 021-424.22.69/ 021-424.22.70 021-334.51.35/ 021-334.00.26; fax: 021-334.59.05 021-221.18.94; fax: 021-212.18.93 021-311.70.43; fax: 021-312.45.30 0246-221.246 0244-51.90.24; fax: 0244-40.75.44 0244-34.32.22; fax: 0244-34.30.94 0244-34.29.75/ 0244-34.32.96; fax: 0244-34.30.94 021-240.73.40/ 031-808.89.98/ 021-241.15.41 0341-805.257 0241-515.427

MOBIL
0730.087.692 0730.087.686 0730.087.685 0730.087.687 0730.087.673 0730.087.693 0730.087.684 0730.087.698

0730.087.694

0721.750.903 0745.855.536

~n aceste unit\]i se acord\ consiliere gratuit\, iar `n unele dintre ele produsele Hofigal pot fi cump\rate f\r\ adaos comercial
Revista HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate este editat\ de Funda]ia HERON / ISSN: 1842 - 3310
Redac]ie: e-mail: heron_mike2005@yahoo.com / heron_flg2005@yahoo.com Tel: 0721.820.776, 0721.405.788
Tiraj: 20.000 de exemplare

48

Octombrie 2007 z

HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate