Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Programul de Guvernare

    Încărcat de

    Florin f.
    8 vizualizări30 pagini
    Programul de Guvernare 2023

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Programul de Guvernare 2023

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări30 pagini

    Programul de Guvernare

    Încărcat de

    Florin f.
    Programul de Guvernare 2023

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA |, Nr. 888/4.xI.2019 PROGRAM DE Proambul Situafia politicd difcila cu care Romania se confrunta astézi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care sa pregateasca reformele necesare pentru ‘modernizarea Romanie! tn spirit european, Obiectivele propuse urmaresc in principal: — organizarea si destaigurarea corecta a alegerilor politice programate in 2020 si reluarea dezbaterilor publice privind legile justitiei pentru corectarea lor In acord cu recomandarile institufilor europene; — restructurarea Guvernului si refacerea _capacitafi ‘administrative si a increderii cetéjenilor n insttuile statulu pri reagezarea structurilor de guvernare centrala si locala pe principille eficientei insttutionale si meritocrafiei administrative; —tranzitia de la modelul economic actual bazat pe cresterea ‘consumuli, fra asigurarea investitilor necesare sustenabiltafi cheltuialilor publice, la un model economic care sa stimuleze dezvoltarea economica bazata pe investi si pe cresterea, competitivitatit si productivitati, avand ca oblectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice, Din aceasta perspectiva, Partidul National Liberal va actiona jn urmatoarea perioada pentru introducerea unor masuri de corectare a derapajelor inregistrate fn guvernarea Partidului Social Democrat si pentru reorientarea polticilor publice caitre 0 abordare durabila in care cresterea economic sa creeze bundstare ‘In acelasi timp, 0 serie de probleme aparute tn diverse domenii (infrastructuré, educatie, sanatate, agricultura, mediu etc.) se adauga acestor teme, crednd un orizont de asteptare ANEXA Ne 2 GUVERNARE Gin partea cetajenilor, ceea ce reclama adoptarea unor masuri urgente pe termen scurt. Pe de ald parte, ovolutile goopolitice gi modificdile ce vor avea loc in structura Uniunil Europene au adus pe agenda Publica teme noi (Brexit, imigratie, schimbari climatice etc.), Pentru care societatea romaneascd cere pozitionairi din partea celor responsablli ‘Starea de fapt din economie Programul de guvernare cu care Partidul Social Democrat a céstigat alegerile generale a reprezentat cea mai mare vanzare de ‘luzii din istoria recent a Romaniei, Riscul stagnarii, cel investitional, al institutilor slabe si capacitatii administrative reduse, al competitivitatii industriale limitate sunt provocdiri mediate in contextul guvernarii care s-a incheiat, 1. Indicatorii macroeconomici Modelul economic promovat de PSD bazat pe stimularea artficialé a consumului, cu un exces In anul 2017, a dus la ‘scéderea productivtai, ipsa investiilor si temperaréa abrupt ‘a cresterii economice in 2018 si 2019. Cresterea_economica este prognozata de Comisia Europeana sa incetineasca la 4,0% anul acesta $i 3,7% in 2020, daca nu va aparea vreun so pe plan international (ipoteza unor conditii externe stable}, contrar prognozelor oficiale ale Guvernului de 5,5%—5.7%. Avansul PIB in fiecare trimestru din perioada 20182019 s-a menfinut a un nivel moderat, intre 4% si 5%, comparativ cu an 2017, cénd cererea de consum amplificase avansul economiei la 7,0%, consumul privat crescuse cu 10,0%, iar investitile abia cu 3,5%. Aurmat in 2018—2019 deteriorarea structuri cresteri ‘economice. Figura 1 — Structura cresterii economice in 2018-2019 50) @s0 40 eat 42 ou 8 e+e on | L 201872 209-73 2one-ta 2019-71 2o1s:12 si Constml vat SSE Consumul guvemamental = investi brute "Variatia stocurior mmm Export et (© Produsul intern brut ‘Sursa: INS, colcule PML Pe parcursul perioadel de guvernare PSD, oferta nu gi-a gésit corespondent in cererea interna sau externa, astfel incat ‘cresterea economia a fost alimentata de consumul privat si de acumularea stocurilor. Contributia exporturlor a fost inferioara ccelei a importurilor, iar exportul net negativ a condus in aceeasi ‘masura la franarea economiei, Semnaiele recente sunt la fel de ingrijoratoare, mai ales prin faptul c& nu exista stabilitate $1 ‘coerenté in structura cresterii economice. ‘Intr-adevar, activitatea economica a primit in trimestrul al l-1ea 0 gura de oxigen dinspre sectorul constructilor, deosebit de alert in dinamica. Dar influenta a fost una cu un grad de Volatiltate ridicat, ‘deja observandu-se in luna august tomperarea dinamicil Iucrarilor de constructi Ingrijorator in deteriorarea structuri crosterii economice este aparilia _altui element conjunctural, respectiv consumul ‘guvernamental a crui sursa a provenit din achizitile de bunur gi servici, contribuind la cresterea temporara a deficitulul public. Consumul guvernamental volati, inexistent in perioadele precedente, a adus neasteptat un plus la cresterea PIB de 41,9 puncte procentuale din avansul total de 4,4%. Din pacate, oferta, prin componenta sa de baz, respectiv industria, care ar fitrebuit s4 aiba o crestere solid si echilibrat’, se afla in cea mai slaba performanta din perioada posteriza, iar acest lucru se vede gi in comportamentul stocurilor, care au ajuns brusc la 0 contnbutie negaliva ingrijorstoare la cresterea ‘economica (-3,7 puncte procentuale). Astfel, plusul de investi din sectorul constructor, precum si consumul guvernamental easteptat au fost alimentate din stocuri gi din importur Investitle durabile, cole referitoare la achizitile de utilaje pentru productie si teparatile capitale, sau investitile in infrastructura nu se vor consolida in perioada urmatoare daca ‘nu se schimba abordarea politica actuala. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 888/4.XI.2019 Tabelul 1 — Evolutia in dinamica a diverselor activitat|investiionale si industriale Tndicator 128 [7228 | vas [7438 | 1119 | 72.19 | lutAug INVESTITI 36 | 06 | 60 | 08 | 46 | 187 Constructinol 3s | 39 | 445 | 87 [196 | a78 Utilaje simijloace de transport 6s | 32 | 46 | 156 | a7 | 79 INDUSTRIE as [35 [38 | 18 | 06 “49 Industria alimentaré 35 [46 | 24 | a2 | 07 OF ‘Articole de imbricéminte “ini | 0 [107 | 36 | 35 “127 ‘Articole de voiajsiincalysminte ~49 | 57 | 86 | 43 | 240 “164 Produse chimice zo | 29 | 29 | Sa | 32 a7. Industria metalurgicé 06 | os | 29 | 38 | 27 37 Industria produselor din metal a9 | 35 | 07 | 04 | 39 158 Masini, utilaj si echipamente 55 | 139 | 83 | 58 | 2a “50 Industria auto 94 [65 | 361 | 222 | 85 37, Alte mioace de transport 60 | 74 | 138 | 07 | 40 “18 Energie electricy si termic’ 039 | 26 | 24 | 12 | 27 Ta Sursa: INS, caleule PML, dinamil enuale Dupa ce in prima parte a anului industria dédea semne de slabiciune, iar cregterea ora Inspro nivelul statjonar raportata la, perioadele similare cin 2018, incepand din iunio a urmat 0 contractie severa, cu 6,2% peste asteptari. Acesta nu a fost un aspect conjunctural, deoarece tn august productia a scéizut cu 7% in tetmeni anuali, evidenfiind clar existenta unor probleme. structurale, Problemele structurale aparute in industrie sunt erodarea competitivitatii ca efect al modelului economic promovat de PSD, efectele Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 114/2018 supra sectorului energetic, presiunile mari pe costuri din ‘exagerarea cresteri salariului minim in activtatle producatoare dde bunuri de consum si importurile tot mai competitive. Potrivit Institutului National de Statistica, n primele 8 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similara din 2018, productia industrialé (serie bruta) a fost mai mica cu 1,6%, din cauza scéderior inregistrate de industria extractiva (-2,4%), productia furnizarea de energie electrica si termicd, gaze, apa calda si fer condiionat (-2,2%) si industria prelucrétoare (-1,5%). In rognoza de primavara a Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza se estimase o crestere nerealisté a productci Industriale cu 5,2% pe anul 2079, corelat cu o crestere a PIB-ului cu 5.5%. Una dintre cauzele majore care a dus la deteriorarea structui cresteil economice este modelul economic PSD bazat pe stimularea excesiva @ consumului, care a provocat 0 ensionare a discrepantei dintre dinamica productivtafi si cresterea cdstigurilor salariale. Dimpotriva, acestea doua ar fi trebuit s8 fie corelate pentru a mentine dezvoltarea economic sustenabilé $i pentru a nu crea dezechilbre in vitor. Figura 2— Discrepanja intre cresterea productivitail gia salarillor brute gi nete a al at a @ a ek 7 ~~ es ey £ FF FE E EEE! SSPE EEE EEE F ——Dinamica reald a productivtati Dinamica real a salarului brut privat —Dinamica real a salariuli brut public Dinamica realy a salariului net mediv Sursa: Eurostat; INS, Calcule PNL prin deflatarea cu inflata; dinamicile sunt fn termeni anuali Pentru corectia structuri cresterii economice este nevole de © sstimulare echilibrata a principalelor componente ale cheltuiettor side revenirea ofertei primare (industria), alturi de consolidarea traiectoriei de crestere a servicilor, Pe termen ‘mediu, se impune implementarea unor politic liberale cares majoreze PI8-ul potential prin utlizarea eficienté a factorilor de productie, cresterea productivitatii si demararea investiilor durabile (infrastructura, reparati capitale, utilaje). MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA, Nr. 888/4.X1,2019) 2. Inflatia §i deficitele in zona dezechilibrelor Pe langa faptul ca a franat potentialul de dezvoltare a economiei, modelul economic PSD a generat inflatie si a amplificat anticipatile inflationiste, aga cum era de agteptat inca de acum doi ani Rata inflatiei a devenit pozitiva in 2017 si a depasit 4% In ianuarie 2018, sub influenta factorlor legal de oferté cumulat cu cei determinati de cererea excesiva. In plus, Tn octombrie 2017 $i ianuarie 2018 populatia a fost semnificativ afectata de ‘majorarile de tarife la energia electrica si termica, au urmat apo} ‘majorari succesive de preturi la gaze Tn perioada ianuario— aprile 2018 si o noua runda de majorari substanfale la energie electricé si gaze in luna august. Prefurile la combustibili au explodat gi olen perioada septembrie 2017—iunie 2018 pana ta crosteri anuale de 17.4% in unie 2018, Toate aceste majors ale preturilor de baza au lovit tocmai in populatia cu venituri reduse, care este dependenta de plata factuilor curente. Inflatia de 3,5% din septembrie 2019, in crostere fata de septembrie 2018, pune In continuare presiune pe cei cu venitur reduse. lar, daca ar fi s8 ne Intoarcem cu doi ani in urma, pretul mediu de consum la nivel najjonal a erescut cu 8,7%, ins, in structura, se observa majorari substantiale ale prefurilor unor Produse si servicii de baz, precum legumele (+27,9%), ‘combustibilii (+17,5%), gazele naturale (+10,7%), energia termi (+10,6%), energia electricd (+9,7%), apa gi servicile de salubritate (+10,0%) g.a.m.d, Figura 3— Inflajia gi cresterile importante de preturi 18.0 130 a0 3.0 20 lun-18 Sep-18 Dec-18 ‘mama Legume si conserve mam Combustibili mm Ap3, canal, salubritate Maras Jun-19 mm Carne si preparate = Energie electric8, termicd si gaze pe Rata infatie! Sep-19 ‘Sursa: INS, Caleule PNL ‘Trecand dincolo de cadrul macroeconomic general, ajungem la alte vulnerabilitati care, tn loc s& se tempereze, s-au amplificat, Este vorba de deficitul exter si cel bugetar. Accentuarea acestora in perspectiva apropiatd, destul de probabila, va pune o presiune suplimentara asupra cursului de schimb. Nivelul de echilibru pe termen lung pentru deficitul de cont curent este de 4% din PIB, insa datele pe primele 8 luni privind Figura 4 — Evolutia deficitului balanta de plati certified avansul acestuia spre 5% In 2019 in cazul Romaniel, dupa ce in anul precedent s-a pozitionat la 4,5% din PIB. De altfel, prognoza de primavaré 2019 a Comisiei Europene estimeazé ca deficitul extern se va adancl la 5,2%— 5,3% din PIB in 20192020, un punet de vedere mai realist $i justificat comparativ cu prognoza CNSP extram de optimist (3,3%~2,9%). de cont curent (% din PIB) in UE 2008 2009 2010 2011 Romania —Bulgario 2012 2018 2013 Polonia 2014 2015 —Ungarie 2016 2017 —ur-28 Sursa: Eurostat MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 888/4.X1.2019 Derapajul comercial s-a accentuat in 2018 si 2019, cand oferta a fost slabita de costurile ridicate, iar importurile au accelerat in defavoarea exporturilor. In 2019 a aparut si un impact extern nefavorabil asupra exporturilor romanesti ca urmare a deteriorarii cererii externe intracomunitare. Acest fenomen a fost unul previzibil, dar ignorat de PSD, care prin inconsecventa si impredictibiitatea decizilor guvernamentale a destabilizat _mediul economic si la descurajat in comportamentul investiional, Drept urmare, dezechilibrul exter a devenit o certtudine, cu o crestere a deficitului contului curent pana la 5% din PIB in 2019. Figura 5 — Evolutia comertului exterior de bunuri gi servicii 20 20.0% 9 an 20.0% 79 10.0% 30 2010 2011 2012 2913 2014 2015 2016 2017 2018 2019-| oo 20 3% 0.4% 0.6% 0.9% 2.1% st ie 6.5% 5.9% 21% 32% 3.6%) soon 80 230 Deficit bunuri si servicil “® Dinamica exporturilor (volum) ~ -20.0% Dinar ica importurilor (volum) ‘Sursa: INS, Cofcule PL Tn prezent, situafia exporturilor de bunuri este una Ingrijoratoare, a fel ca si a industriel, si se inrdutateste in ‘continuare, avand in vedere scaiderea acestora in termeni anual ‘cu 2,5% in august, dupa alle doua reducer’ succesive in iunie (5.5%) si ilie (-0,8%), reflectand deteriorarea competitivtati Interne $i cererea externa fagila In loc sa actioneze spre o temperare a deficitulul extern, Guvernul PSD a contribuit la adancirea acestuia, prin cresterea in paralel a defictului public. Astfel, defcitele gemene, public si extern, au evoluat ascendent, fiind in prezent in zona de rise maxim al depasitii pragurilor de 3% si 4%, considerate ca referinje pentru asigurarea echilibrelor pe termen lung. Figura 6 — Deficitul bugetar (cash) si cheltuelile cu investiil (% in PIB) 80 60 49 20 00 20 “40 60 80 2010 | [ea | 60 | 6a Deficit BGC |Cheltuili de investii 2012 '§ Cheltuieli de investii 2014 | 2015 2016 2018 ‘Sursa: MFP, Caleule PML Derapajul din 2016—2019 in perioada guvernari PSD este © consecinié a pune in aplicare a modelului economic bazat excesiv pe consum, cand. s-a pus accent po majorarea Nesustenabila a cheltuiollor curente In dauna color investijonale. Asifel, au fost alocate resurse insuficiente pentru ccheltuiclile de investi cu efect multiplicator in economie, marile proiecte de infrastructura au fost amanate, fondurile europene AU aU fost atrase, iar economia sa limitat potentialul de crestor, find in situaia sustinari din consum, Corecjia acestui dezechiibru va fi destul de dificil in anii ce vor urma dacé ne uitém la dimensiunea actualé a defcitulul structural, Inloc s& scada in perioadele do erestere economics, Penta avea pally do maneva vitor nat. unor gout exteme, acesta a fost majorat agresiv de la 0,19 in 2078 la 427% in 2016 $i 2.9%—~3,0% din PIB in 201720108 (estimari aie CE in Prognoza de primavara 2019), §1 mal ingrjorator, inle-un rtm rapsd, fara a tine cont de recomandarle Consul UE. Daca tendinta actuala va continua, fara o schimbare a modelului economic, este probabil ca deficitul structural si 3junga la 48% din PIB in 2020, potrvtprognazei de primavar a Comisiel Europene, ceea ce va supune tara la restrict din partea UE si va condtice lao ajustare negativa a ratingul. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA\, Nr. 888/4.XI.2019 Figura 7 — Veniturlefiscale, inclusiv contributi sociale; structura cheltuielilor BGC (%PIB) | ee oo be a 10.0 10.0 _ BP Peeeed, ee rceeease | gale a Him Asistent3 social’ Venitur scale & Contributi Sursa: MEP ~ Roménia se afla la un nivel redus al veniturlor fiscale (inclusiv din contributii sociale) tn raport cu media UE (40%), acestea ajungand in 2018 la 25,5% din PIB, de la 27,5% In urmna ‘cu trei ani, situandu-se chiar sub nivelul anulul 2009 (25,7%), cand tara noastra intrase deja Intr-o recesiune severa. in ‘aceasta situafie s-a ajuns prin aplicarea in sens invers a regulllor ‘mactoeconomice, adic veniturile fiscale in anil de crestere ‘economicd peste potential au scazut in PIB in loc s& creasca, in timp ce cheltuialile permanente s-au_majorat. Ponderea ccheltuielilor de personal a ajuns la 9,1% din PIB in anul 2018 si se estimeaza sa creasca la circa 10% din PIB in 2019. In aceste Condit, cheltuielile de investiti au fost sacrificate, find constranse sa se mentind sub 4% din PIB tn guvernarea PSD, cel mai redus nivel, fapt care nu s-a mal Intamplat In ultimil 14ani Sunt necesare schimbari radicale ale politic fscal-bugetare {in urmatori ani, dar intr-un mod gradual si predictibil, care s& permité atat cresterea veniturilor bugetare care sd sustina ‘majorarea veniturilor populatiel, fara erodarea puterii de ‘cumpérare prin inflajio, cat gi stimularea investiilor private din economie si demararea investitilor in infrastructura publica, inclusiv prin absorbtia eficienta a fondurilor UE. Obiective general Programul de guvernare al Partidului National Liberal pentru anul 2020 are ca obiectiv general pregatirea roformelor ecesare pentru intrarea Roméniei intr-0 noua etapa, a moderizani in spirit european a institutilor gi servicilor publice. Principalele directi' de actiune vor fi profesionalizarea administratioi publice, intirirea statului de drept si a democratic, combaterea coruptiel, cresterea calitatii educatiel,imbunatiirea servicillor de sandtate, dezvoltarea economic’ pe baze sanatoase, menfinerea orientarii euroatlantice In politica externa, Unul dintre obiectivele esentiale este reconstruirea increderi ccetafenilor in insttutle publice. Un audit al instituilor publice este obligatoriu, ca o premisd a modemizarii administratiel ublice gi a puneri functionarilor publici in slujba cetatenilor ‘Transparenta, integritatea, echitatea, profesionalismul eficienta sunt valorile pe care va fi reagezata administratia Publica. Sistomul bugetar nu va mai fi rezervat incompetentilor 5} pilelor, asa cum s-a intamplat in guvemarea PSD. Corectarea legilor din domeniul justtel este necesara pentru a se elimina modificarie toxice promovate de PSD din ultimil tel Cheltuieli de investti —Cheltuieli Bec ccaleule PNL ani. Justitia nu mai trebuie oprité la usa Parlamentului, prin modificari in favoarea poliicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie sd respecte cele mai inalte standarde europene, adica sa fie puse in acord cu avizele Comisiei de la Venetia, ‘ale Consililor Consultative ale Judecdtorilor si Procurorilor Europeni, precum si cu rapoartele Comisiei Europene si GRECO, dupa o consultare publica ampla cu Practicienii din domeni. ‘Sunt necesare masuri urgente pentru a asigura 0 educatie de calitate, desfasurata in siguranta. Toate institutlle de invatmaint trebuie sa reprezinte medii sigure pentru elevi gi profesor. Atingerea standardelor igienico-sanitare i de siguranta la incendiu, paza permanentd i suficient sunt obiactive imediate. Romania trebuie s8 devind o tara in care se construlesc spitale, cetatenii au acces la servicil medicale de calitate, iar cei care au grijé de sanatatea noastra se simt motivali si bine rasplatit. Grija fafa de pacient trebuie sa iasé din zona declaratilor de intentie, prin masuri concrete care sa vizeze inversarea piramidei servicilor de snatate, prin consolidarea medicinei primare si ambulatori si asigurarea sustenabilitafi sistemului de medicina de urgenta. PNL are in vedere elaborarea unei strategii coerente de administrare responsabila a resurselor naturale. Trebuie declarat razboi defrisarilorilegalo, lar protectia padurilortrebuie. 84 devina o prioritate, Decizille economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecinfe nefaste poate avea o gandire economica axatd pe beneficii pe termen scurt, Masurile luate de PSD au provocat cresterea inflate, a ratel dobanzilor, a cursului Valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial gia celui de cont curent. Cresterea economicd din ultimii ani s-a bazat pe cresterea ‘consumului, in timp ce contributia investifilor a fost aproape inexistenta. Au fost negljate complet investiile In infrastructura de transport, coli gi spitale, slabind competitvitatea si increderea in ‘economia romaneasca. Trebuie stimulata ‘competitvitatea in economia romaneasc’ prin interconectarea, invataméntului superior, a cercetari-dezvoltarii cu sectorul industrial $i IT&C. Avem in vedere masuri pentru imbunétatirea colectarii veriturilor la buget si o administrare fiscala eficienta prin Informatizare si digitalizare, proces in care depolitizarea $i MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 888/4.X1.2019 modernizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala vor juca un rol esential Trebuie s& refacem increderea dintre stat gi mediul de ‘afacer. Acestlucru este posibil doar prin dialogul cu mediul de afacer,ignorat de Guvernul PSD. Romania are nevoie de poltici responsabile, care si raspunda interesului national, pentru -si valorifica resursele de gaze naturale si petrol, precum si capacitaitle de productie de energie din surse multiple. Marea Neagra constituie 0 zona de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburidentificate in zona maritima oft-shore. Este necesar exploatarea porimetrelor in conditi in care s& cAstige atat Romania, cat g operator privali. Daca vrem sa ‘adugim aceste rezerve la producfia intema aciualé, trebuie s& renun{am atatla lazincie populist, cat sia negocierea Iipité de transparenta ‘in agricuturd este esential sa iogim din cercul vicios prin care exportam materi prime, deci implicit gi subvenfi, si importam produse cu valoare adaugata rdicat Trebuie sustinut! atat producdtori mici si millocii (pentru a asigura nevoile pietelor locale), cat si mari fermieri (pentru a ramane conectati la piefele nationale si regionale). Dorim s& conumém produse romanesti, dar acest deziderattrebuie atins Prin masuri adecvate economic de pial Infrastructura de transport are un potential imens de stimulare a cresteri bunastati sical vehi tuturor romanilor. Integrarea efectva a Romaniol in Spatiul european de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrala a dezvoltri economice a zonelor tavecinate Sinu vor réméne simple lini trasate pe hart, ca pana acum, Grosterea ratei de absorbiie si ullizarea eficienta a fondutlor UE vor deveni priori, astfel ine&t Romania gi cetafeni sai vor beneficia pe deplin de avantajelestatutului de stat membru UE. ‘Aderarea la Zona Euro, cat mai curand posibil, in baza unor Ciiteritemeinice sia unui calendar stabil n mod realist, este un as esential pentru dezvoltarea economica a Roméniel. Aderarea rapida a Romaniei la Spatiul Schengen este un alt obiectiv esenfial. Este vital ca toll cetéfeni sa se poata deplasa liber si 88 poata munci oriunde in spajiul comunitar. ‘Avem ca obiectiv incheierea angajamentelor asumate de Roménia tn cadrul Mecanismului de Cooperare gi Verificare (MCV) in domeniul juste’ si luptei impotriva coruptie. Insa, Incheierea MCV trebuie sa se fac pe baza unor progrese reale Jin ceea ce priveste independenta $i eficienta sistemulul de justitie romanese. Politica extern trebuie sa aiba drept siextinderea in continuare a Parteneriatului strategic cu Statele Unite, precum si cregterea rolului si efortului Romaniei In Uniunea Europeans, respectiv in NATO. Obiective specif Obiective care intéresc democratia, statul de drept, ordinea $i siguranta publica + Organizarea si desfasurarea corecté a _alegerilor prezidentiale in noiembrie 2019, a alegerllor locale gi a alegerlor parlamentare din 2020 + Revizuirea legislatei din domeniul juste! pentru a elimina interventile nocive din ulimii tre ani si pentru ca aceste acto normative s& fie puse in acord cu avizele Comisiei dela Venetia si cu rapoartele Comisiei Europene si GRECO, print-o Consuitare publica a institulilor din domeniu, a asociatilor de rofl sia societaicivile + Revizuirea legisla privind regimul elberdrlor conditonate (recursul compensatoriu) si ntariea capacitatiinsttutilor de ordine gi siguranté publicé pentru prevenirea si combaterea infractionaitati Obiective care fintesc eficientizarea Guvernului si a administrafiei publice + Restructurarea Guvernului prin reducerea numarului de ministere la 16 si regruparea activitatilor guvernamentale, desfagurate de agentii guvemamentale sau de alte autortati ale administrafiei publice centrale aflate in subordinea Guvernului, ‘in cadrul noii structuri guvernamentale * Cresterea eficientei administratiei publice prin refacerea capacitatii administrative a insttuilor statului si prin respectarea obligatorie_a_principilor fundamentale de transparenta, integritate, profesionalism, dedicare In serviciul misiunil publice Si prin eliminarea arbitrarului politic In numirile in funcile publice + Demararea unui amplu proces de audit al institufilor din sfera administratiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice si pentru modernizare si digitalizarea servicilor publice Obiective ale principalelor directi 31 bugetare + Finalizarea executiei bugetare pentru anul 2019 adoptarea unei rectificari bugetare care sa limiteze depasirea {intei de deficit bugetar de 3% din PIB si care si asigure Tesursele bugetare necesare functionaril tuturor insttulilor publice gi unitatiior administrativ-teritoriale + Defintivarea proiectului Logi bugetului de stat sia proiectului Legit bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul incadréri in jinta de deficit bugetar de 3% din PIB + Revizuirea legislaliei din domeniul fiscal gi economic pentru corectarea masurilor adoptate fn ultimii ani cu impact negativ Pentru economie: energie, telecomunicati, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supraaccizel la carburanti, taxarea part-time, split TVA etc. + Imbunatatirea performantei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanta corporativa, listarea pe piata de capital a unui pachet de actiuni la companiile unde statul este actionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucuresti), concentrarea investiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructura energetic’ (BRUA, ‘gazoductul asi — Ungheni — Chisinau) ¢ sprjnirea dezvottari 5G a sectorului de telecomunicati + Cresterea si accelerarea absorbiiel fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investi’ in infrastructura, sanatate si educatie i pregatirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeand pentru cadrul financiar european multianual 2021—2027 Obiective principale de investifii publice + Finalizarea procedurilor si declangarea lucrarilor de constructie pentru autostrada Sibiu—Pitesti, autostrada de ccentura a Capitalei si drumul expres Pitesti—Craiova + Demararea procedurilor pentru construirea autostrézii ‘Targu Mures—lasi—Ungheni cu fondurl europene si finalizarea procedurilor pentru construirea autostrazii Comamic—Bragov in Parteneriat public-privat + Finalizarea procedurilor si inceperea constructiei pentru spitalele regionale de la lagi, Craiova gi Cluj cu fondurl europene + Corelarea programelor de investi pentru dezvoltarea ‘comunitatilor locale cu programele de finantare din fonduri Rerambursabile europene In cadrul exercifiulul financiar ‘multianual 20212027 ‘Masuri urgente: + Adoptarea Ordonantei de urgenta privind restructurarea Guvernului + Asigurarea conaiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidentiale din 10 noiembrie gi 24 noiembrie + Nominelizarea candidatului pentru functia de comisar ‘european din partea Romaniei + Rectificarea Legii bugetului de stat si a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru 2019 activita le politici economice MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA\, Nr. 888/4,XI.2019 + Elaborarea proiectelor Legii bugetulul de stat si a Legil bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2020, * Organizarea examenului de rezidentiet pentru absolventii facultiilor de medicina + Pregatirea infrastructurii de transport gi a sectorului energetic pentru perioada de iama + Avizarea proiectului de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu si consolidarea serviciului de probajlune pentru monitorizarea condamnatiloreliberati conditionat + Initierea procedurilor pentru desemnarea titularlor la conducerea parchetelor + Prorogarea intraril In vigoare a prevederiior referitoare la pensionarea magistratilor de la 1 ianuarie 2020 + Desecretizarea documentelor din Ministerul Afacerilor Inteme (MAl) necesare in ancheta privind Dosarul 10 august + Adoptarea masurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene si pentru solutionarea situatilor care fac obiectul procedutilor de infringement Politici sectoriale |. Justitie Justitia este un serviciu public esential, care are misiunea fundamentala de a recunoaste si proteja efectiv drepturile si libertafile cetatenesti prin infaptuirea actului de justitie. Politicile publice ale Guvemnului Partidului Nalional Liberal] in domeniuljusttie se intemeiaza pe atasamentul absolut fata de principiul conform céruia drepturile si libertajile catatenesti sunt sacrosancte, garantate de Constitute, pactele si tratatele internationale privind drepturile omului la care Romania este parte, Tratatul Uniunii Europene, Carta drepturlor si liberttilor| {tundamentale a UE si Conventia europeana a drepturilor Jomului (CED). Context Independenta justitiei si profesionalizarea continua a actulul de justi, destasurate in conditi logistice pe deplin adecvate, de catre magistrati din ce In ce mai specializati impartial, drepti responsabil si raspunzétori pentru calitatea, corectitudinea si integrtatea actului de justifie la toate nivelurile gi in toate procedurile, sunt condifii obligatorii pentru garantarea si respectarea drepturilor $i libertafilor cetatenes $ Interesului public al statului de a furniza justitiabilior, cetajeni si ppersoane juridice, prin intermadiul puter judecdtoresti,o justitie.

    S-ar putea să vă placă și