Revista Hofigal

R
www.hofigal.ro | Num\rul 5 | Aprilie 2007 | Se distribuie gratuit
Din sumar
Tradi]ie [i credin]\
2
Reportaj de Pa[ti
4
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X
Saturi terapeutice:
Spirulina
Acizii gra[i Omega 3 Coenzima Q10 11 6
Spectrul terapeutic al vinurilor medicinale cu marca Hofigal 12 S\n\tate [i frumuse]e

14
13
Din miracolele naturii
- Busuiocul
15
16
17
Terapii de prim\var\:
Inima [i arterele
Virozele respiratorii Astenia de prim\var\

18
23
Editorial
de Dr. Ing. Dipl. {tefan Manea

24
25
Eveniment - Recenzie
26
Gemoderivate
28
27
Puncte de difuzare
29
Adrese utile Farmacii [i centre terapeutice
R\spundem cititorilor Talon pentru comenzi la domiciliu

30
32
31
icroTop
E ditorial
ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

structurii [i integrit\]ii acestora. Rolul s\u de cofactor enzimatic nu se mai pune la `ndoial\; interac]iunile cu vitamina D, calciu, magneziu [i fosfor sunt `nc\ teme de cercetare major\ pentru s\n\tatea noastr\. S\ nu uit\m c\ la `nceputul secolului trecut era considerat unul dintre elementele toxice, nedorite. Nici ast\zi nu sunt cunoscute efectele deficitului de bor, dar este cert c\ acest deficit `ncetine[te cre[terea. Excesul provoac\ grea]\, vom\, diaree, erup]ii cutanate sau alte st\ri alergice. ~n ap\, doze mai mari de 150 mg/l de bor pot provoca intoxica]ii, de aceea borul a devenit parametru de calitate a apei. CALCIUL. ~ntr-o ierarhie cantitativ\ a componentelor minerale `n organismul uman, calciul se situeaz\ pe locul I, cu aproximativ 10001200g (organismul uman ajuns la maturitate). Principalele surse de calciu sunt: laptele (pn\ la 55% din necesarul organismului), legumele, frunzele (`n general cele verzi), nucile, varza, ridichiile, lintea. O surs\ deosebit\ o constituie oasele de pe[te, surs\ pe care viitorul o va aborda altfel. Func]iile calciului `n organism sunt diverse: de la men]inerea scheletului osos (unde se afl\ 99%), la concentra]ia `n snge, unde asigur\ un echilibru permanent. Acel 1% r\mas are rol deosebit `n procesul de coagulare, `n procesul de transmitere a fluxurilor nervoase, `n contrac]ia fibrelor musculare, `n activarea unor sisteme enzimatice, precum [i `n secre]ia unor hormoni. Scheletul nu trebuie privit drept ceva static, fiind `ntr-o continu\ transformare. Formarea masei osoas\ se realizeaz\ pan\ la 25 ani. ~ntre 4050 ani distrugerea oaselor poate fi determinat\ de lipsa echilibrului `ntre formare [i distrugere (att din punct de vedere cantitativ ct [i calitativ: modific\rile structurale). Predispozi]ia la osteoporoz\ este dat\ de raportul de s\ruri mono, di [i trifosforice din structur\. Asimilarea calciului din tractul gastro-intestinal este determinat\ de prezen]a vitaminei D. Stresul (eviden]iat [i cuantificat `n ultimul timp), se dovede[te a fi un factor de reducere a capacit\]ii de asimilare. Asimilarea calciului impune o anumit\ aciditate gastric\. Lipsa acidului clorhidric (dat\ de unele medicamente ce duc la oprirea pompei de hidrogen), face ca dezechilibrul s\ genereze probleme grave, cum ar fi fragilitatea oaselor. Proteinele din alimenta]ie au [i ele un rol important, deoarece 15% din calciul introdus oral se asimileaz\ cu ajutorul lor. Aten]ie! Cafeaua m\re[te eliminarea calciului prin rinichi. Medicamente precum: hidrocortizonul, anticonvulsivantele sau tiroidiene reduc asimilarea calciului. Raportul de Ca/Mg este factor de asimilare sau eliminare a calciului. Fierul poate conduce la asimilarea calciului, dup\ cum calciul nu se poate asimila far\ fosfor. Femeile gravide trebuiesc monitorizate pentru a li se asigura necesarul de 1200 mg Ca (fa]\ de 800 mg `n mod normal), altfel fiind expuse la osteoporoz\ post natal\. De remarcat ca formele de asimilare cele mai bune sunt cele organice: gluconatul sau lactatul. Sunt plante ce con]in cantit\]i foarte mari de Ca: amarantul, topinamburul, anghinarea (Mag Anghinar). Simptomele caren]ei de Ca sunt: agita]ie, nervozitate, iritabilitate, fragilitatea unghiilor, eczeme, insomnie, tensiune arterial\ ridicat\, parastezii locale ale membrelor, convulsii, st\ri confuze, depresii, puls accelerat, stoparea cre[terii, afec]iuni ale gingiilor, distrugerea din]ilor. Excesul de calciu poate conduce la pierderea poftei de mncare, afectarea temporar\ a coardelor vocale, pierderea echilibrului, dezvoltarea psihozelor, depresii, iritabilitate. Dozele mai mari de 2g pot provoca hiperparatireoza. Raportul Ca/Mg/P este determinat de alimenta]ie.
(continuare \n paginile 24-25)
Ing. chim. {tefan Manea

Director General HOFIGAL
~n num\rul trecut am vorbit despre vitamine, rolul [i contribu]ia lor `n men]inerea s\n\t\]ii. Am vorbit atunci despre vitaminele NATURALE. Este o mare deosebire `ntre vitaminele naturale [i cele de sintez\. `ntr-un numar viitor, am s\ ar\t acest adev\r `n mod detaliat. Doresc s\ spun c\ vitaminele, ca [i aminoacizii, far\ enzime [i coenzime, al\turi de microelemente, fac un tot unitar `n alimenta]ia omului; lipsa oric\reia dintre acestea poate produce deregl\ri `n fluxul reac]iilor chimice la nivel celular (unde se [tie c\ au loc peste 30.000 reac]ii chimice pe minut). Iat\ acum rolul macro [i microelementelor `n organismul uman (`ntr-o ordine alfabetic\, pentru c\ pn\ `n prezent, nu exist\ un alt criteriu de clasificare). BORUL a fost descoperit `n 1910. ~n 1913 se descoper\ rolul lui `n cre[terea plantelor. Dup\ foarte pu]in timp a devenit un microelement de importan]\ vital\ pentru om. Ast\zi se [tie c\ are un rol deosebit `n formarea oaselor [i men]inerea
1
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T radi]ie [i credin]\
Sfnta S\rb\toare a ~nvierii Domnului `n tradi]ia romnilor

Potrivit vechilor datini, S`rb`toarea Pa[telui marcheaz` miracolul \nvierii Domnului, iar actele de purificare din S`pt`mna luminat` readuc echilibrul [i armonia \n via]a fiec`ruia. Timpul deschis de Duminica Floriilor, \nchis de Duminica Tomii [i intersectat de noaptea |nvierii reprezint` un scenariu ritual de \nnoire anual` a omului [i a naturii. Tot ceea ce ]ine de cur`]enia din cas` [i din gospod`rie trebuie terminat pn` miercuri, pentru c` \n ziua de joi tensiunea spiritual` atinge punctul culminant. Joia Mare reprezint` Moartea Mntuitorului [i \n aceast` zi nu se lucreaz` [i nu se fr`mnt` pine. Se vopsesc ou`, se sacrific` mielul sau alte animale pentru masa de Pa[ti [i se cinstesc str`mo[ii. La sate exist` practica aprinderii focurilor \n cur]i si cimitire. \n Joia Mare, oamenii merg la cimitir [i \ngrijesc mormintele. Se spune c` spiritele str`bunilor se \ntorc \n familia de unde au plecat [i r`mn pn` \n Duminica Mare sau pn` la Rusalii, cnd vor lua din nou calea lumii de dincolo. Vinerea mare sau Vinerea seac` este momentul postului absolut, toare duce relele [i p`catele omului. Dup` |nviere, \n Bucovina, Moldova, Muntenia [i mai pu]in \n Transilvania, ca s` poat` primi Pa[tele, cei care n-au fost la biseric` trebuie s` se purifice, sp`lnduse ritualic \n apa \n care s-au pus un ou ro[u, un ou alb [i o moned` de argint. |n acest fel se \mprumut` de la ou ro[a]a care \nseamn` vitalitate. Muntenii [i oltenii pun ou`le \n apa dintr-un castron mai mare [i se spal` pe fa]`, iar bucovinenii obi[nuiesc s` se frece cu oul pe obraji. Banul se pune pentru spor, bel[ug [i str`lucire, iar oul, pentru rodnicie [i fertilitate. Abia dup` acest moment ritualic familia se poate a[eza la mas`. |n Transilvania [i Bucovina este datina ca a doua zi de Pa[te feciorii s` mearg` s` le ude pe fete iar copilele, pe bìe]i. Fiecare fecior ia o sticl` cu ap` ne\nceput` sau cu parfum [i merge pe la casele unde se afl` fete mari [i le stopesc. Fetele, dup` ce au fost udate, invit` pe cei ce le-au udat la mas`, \i cinstesc [i dac` sunt mai apropia]i, le ofer` cadouri [i cte un ou. Vechile datini mai spun c` ]`ranul romn, odat` \ntors de la Slujba |nvierii, nu intr` direct \n cas` ci se duce la grajdul vitelor. Aici, pune de trei ori leg`tura cu pasc` sfin]it` pe capul fiec`rei vite, iar dac` sunt mai multe, numai pe capul unora dintre ele. Ie[ind din grajd, se duce la locul unde sunt lega]i cinii [i le d` cte o bucat` de pasc` [i anafur`, \n credin]a c` nu vor turba [i \i dezleag`. Apoi intr` \n cas`, unde fiecare membru al familiei va lua din anafura sfiin]it`, spunnd Hristos a \nviat! [i i se r`spunde Adev`rat a \nviat!. Sfr[ind de mncat [i de bùt, \[i fac semnul crucii [i mai mul]umesc \nc` o dat` Domnului pentru tot.
negru. Semnific` purificare [i totala pio[enie fa]` de Dumnezeu. |n Smb`ta \nvierii, toat` lumea se \mbìaz`, se cur`]` trupe[te [i suflete[te. |n Transilvania [i \n Banat, dac` vremea \ng`duie, cre[tini obi[nuiesc s` se scalde \ntr-un ru de trei ori. Un ritual care semnific` cur`]irea simbolic`, pentru c` numai apa curg`-
Mihai Chirea
2
T radi]ie [i credin]\
Simbolismul S\rb\torilor Pascale exprim\ un adev\r milenar. Din timpuri str\vechi oul a `nsemnat pentru om `nceputul [i sfr[itul. ~n ou s-au `ntruchipat, cu ocazia Genezei, a Facerii Lumii, att `nmugurirea vie]ii, taina z\mislirii, ct [i misterul trecerii `n lumea de dincolo de viu, `n nefiin]\. ~n datina credin]ei noastre, oul vopsit sau `ncondeiat `[i transfer\ semnifica]iile `n domeniul religiei cre[tine, ca un simbol al `nvierii [i rodirii.
De ce `ns\ ou\le ro[ii?

Acestea amintesc de imensul [i pilduitorul sacrificiu pe care l-a f`cut Iisus Hristos pentru oameni. Cnd s-a apropiat de trupul Lui r`stignit pe cruce, Maica Domnului purta la bra] un co[ cu ou`, pe care a picurat sngele Mntuitorului. De atunci, cre[tinii vopsesc ou`le \n ro[u \n Joia Mare din Postul Pa[telui, urmnd ca a doua zi, Vinerea, s` ]in` post negru [i s` mearg` la biseric` (toate treburile casei - cur`]enie, bucatele tradi]ionale fiind terminate).
Acum tr\im alte vremuri!

Ne r`mn ancorate \n memoria afectiv` zilele pascale, cu mult \nainte ca ele s` vin` ca un potop de bel[ug sau de speran]a unui posibil bel[ug (func]ie de posibilit`]ile cardului, depozitului bancar, portofelului jerpelit, salariului prlit de bugetar sau pensiei liliputane a juc`riilor stricate, mul]ii b`trni ai tranzi]iei).
Ce-ar trebui s` re]in` spiritul nostru pentru aceast` mare [i frumoas` s`rb`toare?
Re\nviem ca fiin]e ra]ionale [i emo]ionale [i nu doar \n pragul re\nvierii naturii, a Sfintelor Pa[ti. De fapt, ar trebui s` re\nviem mereu, pe m`sur` ce zilele pe care le trìm reprezint` reperele noastre irepetabile dar pline de semnifica]ii, prin for]a modelatoare a memoriei, a \nv`]`turii (ce este bine [i ce nu este bine s` facem), cu gndul la ceea ce e f`cut bine [i mai pu]in bine sau ru[inos de rù... Re\nviem mereu, ca fii ai Creatorului [i prin jertfa suprem` a lui Iisus Hristos. Ct timp suntem \n]elep]i, drep]i \n judecat` [i one[ti (m`car cu noi \n[ine, atunci cnd \ncerc`m s` ne autoevalu`m realiz`rile, e[ecurile, victoriile c[tigate [i r`zboaiele pierdute)? Am cam uitat ce semnifica]ie sacr`
are purificarea spiritual` prin durere. Omul tranzi]iei actuale gone[te nùc spre bucurie, pl`cere, rs, farse, jocuri [i fuge ca dracul de t`mie atunci cnd trebuie s` \ndure ceva. Dar... ne este dat s` \ndur`m (pn` la un anumit punct), pentru a avea acel impuls plin de densitate c`tre adev`rata bucurie, \mplinire [i speran]`. Nimeni nu sufer` ve[nic, dect dac` este construit strmb suflete[te [i nu dispune de dioptriile spirituale \ndreptate c`tre sursele de iluminare reale. Acum se petrece trivial, de dragul opulen]ei, al concuren]ei pentru mese ct mai bogate, \n loca]ii tr`snite, cu costuma]ii [i accesorii stridente. O.K.! [i Bravos na]iune, dac` recunoa[tem, ca bilan], c` am r`mas un popor civilizat, care \[i cinste[te tradi]ia [i [i-o \nnobileaz`, cu tot ceea ce \i poate ajusta starea de s`n`tate biologic`, mental`, social`.
verseaz` mereu aceea[i existen]`. {i nimeni, chiar nimeni, nu este iertat de team`, e[ecuri, ne\mpliniri, incertitudini. Cu excep]ia f`pturilor c`rora le lipse[te orice vibra]ie emo]ional`. Acestea nu pot re\nvia, fiind moarte din punct de vedere spiritual... deci, vrednice de plns! Ce ne-ar trebui acum, \n ajunul acestor frumoase s`rb`tori cre[tine[ti, pentru a le trì din plin (spiritual mai ales)? Ni se deschid mereu, ct timp respir`m [i gndim, por]i pline de taine, tenta]ii, capcane, clipe de jar, de co[mar sau de extaz, [i \mplinire sau mul]umire. Tot noi decidem care este poteca pe care o alegem pentru astfel de alternative.
S` fie, oare, aceasta, o mic` sau o mare tain` a fericirii? O [ans` a oric`ruia dintre noi?
Cu gndul la sufletul r`stignit \n durere al lui Iisus, este de presupus c` simbolul mesaj peste veacuri poate fi [i acesta: Iart`-i, Doamne, c` nu [tiu ce fac!. Fiul cel iubit a spus, astfel tot ceea ce ar trebui s` \n]elegem. Omul cel s`n`tos, (mai ales la minte), va [ti \ntotdeauna care este r`spunsul la problemele lui, pentru a fi fericit.
Este bine s\ ne preocupe [i grija pentru cel de lng\ noi?

Cu gndul la jertfa suprem` a lui Iisus, uit`m c` doar prin acest exemplu de altruism El a parcurs nemurirea. Putem uita de propriile noastre dureri, pe care le credem uria[e [i unice. {i nu este a[a! Dac` am [ti s` ne aplec`m aten]ia c`tre cei din jur, am realiza c` marea familie a lumii tra-
S\rb\tori `mplinite!
Psih. Maria {erban
N out\]i terapeutice
A[a cum v-am prezentat [i `n numerele anterioare ale revistei noastre, sub denumirea de aromaterapie se `n]elege folosirea uleiurilor volatile (esen]iale) `n scop curativ, preventiv sau `n ameliorarea diferitelor maladii infec]ioase, psihice, metabolice, endocrine sau de alt\ natur\. Aromaterapia aduce beneficii imense farmacoterapiei, `n sensul c\ permite ameliorarea multor boli cu mijloace mai blnde dect cele pe care le ofer\ chimia de sintez\ (cu condi]ia s\ fie bine alese, `n sensul aprecierii eficien]ei terapeutice). Uleiurile esen]iale sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, datorit\ propriet\]ilor lor complexe, care le fac utile pentru arome alimentare, produse terapeutice [i cosmetice. Sub denumirea de uleiuri volatile sau uleiuri eterice (datorit\ volatilit\]ii lor mari, similare cu eterul), au fost ulterior folosite sub denumirea [tiin]ific\ de uleiuri esen]iale. Sunt folosite la un spectru foarte larg de afec]iuni [i tratamente. Firma Hofigal a conceput [i realizat `n premier\ o gam\ de uleiuri volatile (de lev\n]ic\, rozmarin, busuioc, eucalipt, cimbru, portocale, fenicul, ienup\r [i salvie), toate `n miere de albine, cu indica]ii specifice, de la aparatul respirator la afec]iuni ale tubului digestiv etc. ~n acest num\r al revistei noastre v\ prezent\m ultimele produse din gama acestor uleiuri, respectiv uleiurile volatile (esen]iale) din: fenicul, ienup\r [i salvie, `n miere de albine.
Gama de produse aromaterapice realizate de

Ulei volatil (esen]ial) de fenicul `n miere
rodus de firma Hofigal prin tehnologii moderne, ecologice, uleiul esen]ial de fenicul \n miere este un remediu aromaterapic cu administrare oral`. Ob]inut din fructele plantei Foeniculum vulgare (lat.) din familia Umbeliferae, uleiul de fenicul con]ine hidrocarburi terpenice (,-pinen, p-cimen) al`turi de deriva]i oxigena]i (anetol, aldehid` anizic`, acid anisic, camfor, linalol, acetat de bornil [i de metil, izoeugenol). Utilizat \n aromaterapie, uleiul esen]ial de fenicul prezint` ac]iune stimulatoare a sistemului nervos central [i are propriet`]i depurative, digestive [i diuretice . Cercet`ri recente studiaz` efectele inhal`rii de ulei esen]ial de fenicul asupra tensiunii arteriale [i a nivelelor catecholaminelor din plasm`, dovedind c` activitatea simpatic` este modificat` favorabil. Con]ine molecule mici, cu propriet`]i de solubilizare, precum: alcooli, eteri, aldehide, esteri aromatici, hidrocarburi terpenice. Intrnd \n circuitul sangvin, uleiul de fenicul antreneaz` metaboli]ii nedori]i (acid lactic, uric), favorizndu-le eliminarea. Pe lng` aceste propriet`]i se men]ioneaz` [i activitatea anti-microbian`, antifungic`, antitusiv`, antiinflamatoare, anticoleretic`, carminativ`, expectorant`, antispastic`, estrogen`, de reechilibrare hormonal`, emenagog` [i galactogog`. Asocierea uleiului de fenicul cu mierea, poten]eaz` propriet`]ile acestuia, asigurnd un aport suplimentar de compu[i naturali (glucide, vitamine hidro- [i liposolubile, hormoni, substan]e antioxidante, enzime [i minerale), ceea ce conduce la revigorarea oganismului [i la buna stare de s`n`tate. Este folosit \n tratamentul unor tulbur`ri intestinale (colici, dispepsii, spasme, dureri abdominale, meteorism, vom`, anorexie), bron[it`, tuse spastic`, dezechilibre endocrine (impoten]`, lacta]ie insuficient`, frigiditate), astenie fizic` [i nervoas`. Uleiul de fenicul \n miere se recomand` numai adul]ilor [i copiilor peste 12 ani, este contraindicat persoanelor care prezint` hipersensibilitate dovedit` la fenicul, gravidelor, diabeticilor [i celor care sufer` de gastrit` hiperacid`. Se administreaz` oral, este prezentat la monodoze de 2 ml, con]ine 0,06 g ulei volatil. Se dilueaz` \n 50 ml ap`. Se administreaz` oral de 2-3 ori pe zi, cte o monodoz`, cu 15 min. \nainte de mas`. Produsul este prezentat \n cutie de carton con]innd 30 monodoze de 2 ml. Se p`streaz` \n ambalajul original la temperatura de 15-200C, avnd termen de valabilitate 2 ani.
4
N out\]i terapeutice
Ulei volatil (esen]ial) de ienup\r `n miere
in gama de produse tip uleiuri esen]iale \nglobate \n miere realizate de firma Hofigal, un remediu aromaterapeutic cu multiple ac]iuni benefice pentru organism este [i uleiul esen]ial de ienup`r \n miere. |nso]indu-ne \n excursiile noastre montane, acoperind colinele cu peisaje stncoase, tufele de ienup`r- Juniperus communis- (lat.) arbust conifer r`[inos din familia Cupressaceae, ne \ncnt` privirea [i ne umple respira]ia de minunate miresme. Prin antrenare cu vaporii de ap` sau prin alte tehnologii moderne, din fructele de ienup`r numite galbule sau boabe de enibahar se ob]ine un ulei esen]ial cu un con]inut bogat \n subs]ante active, format din: monoterpene(-pinen, camfen, -pinen, sabinen, limonen, ocimen) deriva]i oxigena]i (linalol, camfor, terpinol, acetat de bornil, -terpinol) sescviterpene (copaen, longifolen, -carpilen, humulen) Datorit` multitudinilor de substan]e active, uleiul esen]ial de ienup`r are multiple utiliz`ri \n medicina uman`. Se eviden]iaz` ac]iunea sudorific`, balsamic` [i antiseptic` pentru cìle urinare. |n uz intern se folose[te la tratarea bron[itelor cronice, enterocolitelor, litiazelor vezicale. Al doilea component al produsului, mierea de albine, cu un con]inut bogat \n glucoz`, fructoz`, dextrine, substan]e azotoase, substan]e minerale, proteine, acizi organici, vitamine, aduce un aport important nutritiv la produsul ob]inut prin asociere cu uleiul volatil de ienup`r. Uleiul de ienup`r \n miere se prezint` sub form` de monodoze de 2 ml. pentru administrare oral`, cu un con]inut de 0,06 g ulei esen]ial pentru o monodoz`. Produsul are o pregnant` ac]iune antiseptic` (reno-urinar`, intestinal`, pulmonar`), diuretic`, antispasmodic`, antireumatic`, bronhodilatatoare, stomahic`, stimulent` a oxigen`rii cerebrale. Este recomandat ca adjuvant pentru tratarea infec]iilor aparatului uro-genital, \n litiaz` urinar`, indigestie, anorexie, st`ri astenice, gut`, artrite, traheo-bron[ite. Se administreaz` cte o monodoz` de 2-3 ori pe zi, cu 15 minute \nainte de mas` (pentru adul]i), diluat` \n 50 ml ap`, sau la recomandarea medicului, func]ie de afec]iunea care se trateaz`. Pentru copii peste 5 ani: o monodoz` pe zi, diluat` \n 50 ml de ap`, \nainte de mas`, sau conform prescrip]iei medicului. Ambalajul con]ine 30 monodoze a 2 ml, \n cutii de carton. Se p`streaz` la temperatura de 15-200C \n ambalajul original. Valabilitatea este de 2 ani.
Ulei volatil (esen]ial) de salvie `n miere

Uleiul volatil de salvie (Salvia dalma]ian`, den. latin` Salvia officinalis, Lamiaceae) \ncorporat omogen \n miere imprim` calit`]ile sale curative mierii un aliment recunoscut pentru valoarea sa alimentar` [i terapeutic`. Salvia este o plant` medicinal` cunoscut` din antichitate: \n Egipt, pe vremea faraonilor din dinastia Ramses, sucul frunzelor se folosea \n cure interne pentru combaterea sterilit`]ii femeilor; dacii [i indienii o foloseau sub denumirea de Sallbia sau Salbie, fiind apoi cunoscut` [i apreciat` de mai noile civiliza]ii europene (greac` [i roman`) pentru calit`]ile sale diuretice, tonice, hemostatice, sugernd s`n`tate [i salvare. O supranumeau salvia salvatrix, pentru a-i sublinia cele dou` mari virtu]i (salvia cea vindec`toare [i salvatoare). Marele avnt al chimiei [i alchimiei de la \nceputul Evului mediu, cu introducerea [i perfec]ionarea tehnicilor extractive [i de distilare de la arabi, au contribuit la progresul me[te[ugurilor [i manufactur`rii aromelor [i esen]elor din plante. Astfel, la \nceputul secolului al XVI-lea, se comercializa \n Europa, uleiul volatil de salvie, fiind folosit \n medicina vremii pentru bolile buco-dentare, ale gtului, \n bolile digestive [i respiratorii.
Calit`]ile terapeutice: anticataractic; mucolitic, prin con]inutul de cetone; expectorant; antimicrobian (pe bacterii precum tulpinile de stafilococ auriu, de streptococ beta hemolitic grupa A, bacilul tific B. subtilis) pe fungi tulpini de Candida albicans, antiviral; calit`]ile antiseptice sunt imprimate de con]inutul de compu[i fenolici: colagog coleretic, depurativ [i detoxifiant, tonic-aperitiv, lipolitic; regleaz` circula]ia sangvina, fluidific` circula]ia limfatic`; estrogenic [i emenagog (prin con]inutul de camfor`, de - [i - tuion`); cicatrizant; reechilibrant [ tonic a sistemului i neuro-endocrin [i al sistemului neurovegetativ, hipogliceminat; antigalactogenic; diuretic; antispastic; antipiretic. Indica]iile curative: afec]iuni ale sistemului nervos central [i periferic; afec]iuni neuromotorii (paralizii, apoplexie, vertij, tremur`turi), astenie, depresie, sl`birea memoriei;
afec]iuni cardiovasculare ischemice, angin` pectoral` etc.; afec]iuni digestive: gingivit`, ulcere bucale; anorexie, indigestii, digestii lente, hipercolie, hepatite, diaree; afec]iuni respiratorii: sinuzit`, bron[it` cronic`, astm, faringite, febr` intermitent`, cataruri respiratorii, alergii respiratorii; viroze: respiratorii, digestive, neuroviroze (meningite, nevrite); afec]iuni imunitare: adenite, limfatism; afec]iuni endocrine: amenoree, oligoamenoree, premenopauz` [i menopauz`; sterilitate, bufeuri la menopauz`; Contraindica]ii: preparatul este contraindicat la sugari, la copii sub 15 ani, la gravide, la bolnavii hipertensivi [i de epilepsie [i \n cazurile de hematurie. Recomand`ri [i rela]ii detaliate se pot ob]ine de la medicii cu competen]` \n Medicina Complementar` (Fitoterapie).
S faturi terapeutice
ACIZII GRA{I OMEGA-3

esen]a unui mod de via]\ s\n\tos
Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu
Organismul uman are `n compozi]ie patru forme principale de substan]e grase: colesterol, lipide saturate, lipide mononesaturate [i lipide polinesaturate. Acestea din urm\ sunt reprezentate de acizii gra[i omega-3 (n-3) - acizi gra[i esen]iali pe care organismul nu-i poate sintetiza. De aceea, ei trebuiesc procura]i din surse alimentare sau din suplimente. Exist\ trei tipuri de acizi gra[i omega-3 utiliza]i de organism: acidul -linolenic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) [i acidul docosahexanoic (DHA).
Reduc riscul infarctelor [i al mor]ii subite

Acizii gra[i omega-3 se g`sesc \n concentra]ii crescute \n creier, fiind componente esen]iale ale membranelor neuronale [i totodat`, precursorii unor neuromediatori importan]i. |ncorpora]i \n membrane, ei men]in fluiditatea [i buna func]ionare a acestora. Prin transform`ri enzimatice, ei stau la baza producerii de eicosanoizi cu propriet`]i antiinflamatorii (spre deosebire de cei proveni]i din precursori omega-6). Este deja cunoscut faptul c` acizii n-3 reduc riscul infarctelor [i al mor]ii subite, protejeaz` organismul \mpotriva artritelor, diabetului [i a unor boli gastrointestinale. Indiferent de vrst`, persoanele care nu au o cantitate suficient` de acizi gra[i omega-3 \n corp, prezint` un risc crescut de depresie, boal` afectiv` bipolar`, tulbur`ri de concentrare, ostilitate sau violen]`. Studiile paleontologice indic` faptul c` specia uman` a evoluat bazndu-se pe un consum alimentar de acizi gra[i omega-3 mult mai mare decat cel furnizat de alimenta]ia tipic` secolelor XX-XXI. Aceast` schimbare radical` a dietei, petrecut` \n ultima sut` de ani, vine \n contradic]ie cu iner]ia program`rii noastre genetice, care ne condamn` practic la un
anumit tipar nutri]ional. Popula]iile care men]in raportul optim de 2:1 \ntre omega-3 [i omega-6 sunt ferite de multe dintre flagelurile civiliza]iei avansate. De aceea ar trebui s` le urm`m exemplul. Principalele surse alimentare care con]in cele dou` elemente n-3 [i n-6 sunt pe[tele gras de ap` rece din oceane, lacuri sau ruri, vnatul, precum [i anumite alimente vegetale (alge, nuci, semin]e de in [i de rapi]`).
Un echilibru necesar `ntre Omega 3 [i Omega 6

Un alt lucru important este s` se men]in` un echilibru \n diet` \ntre acizii gra[i esen]iali omega-3 [i omega-6 (n-6 sunt tot acizi gra[i esentiali polinesatura]i care predomin` \n dieta noastr`). Competi]ia dintre n-6 si n-3 apare \n cursul form`rii prostaglandinelor. N-3 posed` propriet`]i antiinflamatorii, antiaritmice, antitrombotice [i vasodilatatorii (ei fiind precursori ai unor eicosanoide de tip prostaglandine, tromboxani, leucotriene), \n timp ce n-6 au rol proinflamator [i protrombotic. \n plus, excesul de n-6 inhib` absorb]ia de n-3. O balan]` inadecvat` \ntre ace[tia contribuie la dezvoltarea unor boli, \n timp ce un raport optim ajut` la men]inerea [i \mbun`t`]irea
st`rii de s`n`tate. Raportul ideal \ntre n-3/n-6 trebuie s` fie de 2:1. \n prezent, alimenta]ia noastr` ne ofer` un raport de 10-20:1. |n contrast, dieta mediteranean` con]ine un raport bun \ntre ace[ti omega [i multe studii au ar`tat la cei care au urmat aceast` diet` au mai pu]ine boli cardiace. Dieta mediteranean` nu include carne (care este bogata in n-6), ci pune accentul pe alimente bogate \n n-3 precum cereale, fructe proaspete [i legume, pe[te, ulei de m`sline, usturoi [i un consum moderat de vin. |ncepnd cu anul descoperirii lor, 1970, influen]a acestor acizi grasi esen]iali asupra organismului nostru a constituit subiectul multor cercet`ri. |n prezent sunt numeroase dovezi care ne demonstreaz` c` un consum crescut de n-3 poate \mbun`t`]i starea pacien]ilor cu boal` cardiac` ischemic` (BCI), hipertensiune arterial` (HTA), accidente vasculare cerebrale (AVC), cancer (sn, prostat`, pl`mn, colon), artrit`, boli autoimune, boal` bipolar`, sindrom depresiv, anxietate, deficit de aten]ie, sindrom de oboseal` cronic`, diabet zaharat, sindrom dislipidemic, boala Alzheimer etc.
Sintetiznd, principalele propriet\]i prin care ac]ioneaz\ n-3 sunt:

antiinflamatorii, vasodilatatorii. antiaritmice,
6
Principalele indica]ii clinice:
Sindrom depresiv
Cel pu]in patru studii au ar`tat c` pacien]ii cu sindrom depresiv au \ntr-adev`r un nivel sc`zut de n-3 \n snge. Unul dintre studii arat` c` nivelul acestora este mai sc`zut la pacien]ii care prezint` manifest`ri clinice ale depresiei severe. |n plus, un studiu recent a relevat c` pacien]ii cu depresii au cu 35% mai pu]in DHA \n celulele grase fa]` de lotul martor (oameni s`n`to[i). N-3 din suplimentele cu pe[te pot reduce inflama]ia de la nivelul creierului, jucnd rol \n regenerarea celulelor nervoase [i \n men]inerea bunei func]ion`ri cerebrale, reducnd riscul de boal` Alzheimer. Studiile publicate \nc` din anul 2002 \n British Medical Journal, au demonstrat c` persoanele vrstnice care m`nnc` pe[te sau molu[te o dat` pe s`pt`m`n` au un risc mult mai sc`zut de a dezvolta demen]a. HDL (colesterol). La fel [i eschimo[ii inui]i, care consum` cantit`]i mari de n-3 sub form` de pe[te, au tendin]a de a avea HDL crescut [i un nivel al trigliceridelor sanguine sc`zut. Suplimentele cu ulei de pe[te care con]in EPA, Omega 3 [i DHA scad trigliceridele din snge, inhibnd sinteza acestora \n ficat. Dup` bilan]ul mai multor studii, Haris a ajuns la concluzia c` aproximativ 4 g/zi de n-3, reduc nivelul seric de trigliceride cu 25-30%, m`resc LDL-colesterol cu 5-10%, cre[te HDLcolesterolul cu 1-3%, iar colesterolul total nu este afectat \n mod relevant. De asemenea, consumul de nuci (bogate \n ALA) a sc`zut nivelele de colesterol [i trigliceride la pacien]ii cu dislipidemii.
Boli inflamatorii intestinale

Cnd s-au adùgat la medica]ia de baz` (sulfasalazina), n-3 au redus simptomatologia bolii Crohn [i a colitei ulcerative. Studii efectuate pe animale au ob]inut rezultate mai bune asupra sc`derii inflama]iei intestinale cu ALA dect cu EPA [i DHA.
Boli pulmonare
Un studiu condus de cercet`torii de la University of Minnesota a fost efectuat pe un e[antion de 8960 de persoane, dintre care 55% erau fo[ti fum`tori [i 45% fum`tori activi. Ace[tia au consumat s`pt`mnal diferite por]ii de pe[te. Fo[tii sau actualii fum`tori, care au consumat 4 por]ii s`pt`mnal (echivalentul unei doze zilnice de 1000 mg de ulei de pe[te EPA [i DHA), au avut un risc redus la jum`tate de a dezvolta bronhopneumopatie cronic` obstructiv` (BPCO), fa]` de fum`torii care mncau 1-2 por]ii pe[te pe lun`.
Artrita [i bolile autoimune

Dintre to]i acizii gra[i, cei polinesatura]i n-3 sunt cei mai puternici imunomodulatori, iar cei prezen]i \n uleiul de pe[te (de tip EPA sau DHA ) sunt mai activi dect ALA.
Afec]iuni cardiovasculare
|nc` din anul 1996 The American Heart Association, \n urma studiilor efectuate, a ajuns la concluzia c` prezen]a \n organism a N-3, poate reduce riscul unei boli cardiovasculare. Astfel, scade riscul de apari]ie a aritmiilor cardice (efect antiaritmic) care sunt cauza de moarte subit`, scade nivelul sanguin al trigliceridelor, scade rata de cre[tere a pl`cii aterosclerotice (efect antitrombotic), scade u[or tensiunea arterial`. N-3 se pare c` scad u[or tensiunea arterial` f`r` a determina modific`ri la pacien]ii normotensivi. Analiznd 31 de studii clinice, pe un e[antion de 1356 de pacienti care au primit 5,6 g/zi ulei de pe[te, s-a constatat o sc`dere a TA cu 3,4/2 mmHg.
Concluzii
erapia cu n-3 reduce inciden]a mor]ii subite, secundar` aritmiilor ap`rute postinfarct miocardic [i inciden]a tuturor cauzelor de mortalitate la pacien]ii cu BCI; mic[oreaz` hipertrigliceridemia, HTA, amelioreaz` simptomatologia bolilor inflamatorii (boli inflamatorii intestinale, psoriazis), sindromul depresiv.
AVC
Studii clinice au ar`tat c` n-3 protejeaz` apari]ia AVC ischemic. De fapt, mncnd dou` por]ii de pe[te pe s`pt`m`n` se poate reduce riscul de AVC cu pn` la 50 %. Unii speciali[ti sus]in ipoteza c` un consum mai mare de 3 g/zi poate cre[te riscul de AVC hemoragic. Cele mai multe studii, efectuate att pe animale ct [i pe oameni, au investigat efectele acizilor gra[i asupra afec]iunilor reumatismale inflamatorii, mai ales asupra poliartritei reumatoide. Cel pu]in 13 studii clinice randomizate au concluzionat c` suplimentele cu n-3 reduc redoarea matinal`, durerea din articula]ii, permit reducerea dozelor de medicamente necesare \n poliartrita reumatoid`. Pe de alt` parte, n-6 exacerbeaz` simptomatologia artritei reumatoide.
Dislipidemii
Cei care urmeaz` o diet` mediteranean` au tendin]a de a avea un nivel mai mare de
atorit` ac]iunilor anticoagulante, antiaritmice, vasodilatatorii, sc`derii trigliceridelor, n-3 se recomand` \n BCI, HTA, aritmii cardiace, hipertrigliceridemie. Are ac]iune predominant antiinflamatorie, se indic` \n boli inflamatorii de tipul PR, LES, psoriazis, boala Chron, colita ulcerativ`. Acizii gra[i sunt esen]iali pentru dezvoltarea creierului [i trasmiterea impulsurilor nervoase; suplimentele cu n-3 se recomand` pacien]ilor cu tulbur`ri de memorie, aten]ie [i comportament, st`ri depresive la femeile gravide [i la nou-n`scu]i.
Spirulina, Arthrospira Platensis (lat.) se eviden]iaz\ `ntre celelalte alge datorit\ morfologiei superioare [i propriet\]ilor
Spirulina este un complex de vitamine (A,B,D,E,K), minerale (calciu, potasiu, natriu, fosfor, magneziu, fier), aminoacizi (esen]iali [i neesen]iali- forma L, compatibil` cu biochimia organismului uman), ficobiliproteine (ficocianine [i aloficocianine), necesare unei alimenta]ii echilibrate. Aceast` compozi]ie bogat` face din Spirulin` un excelent supliment alimentar care deserve[te perfect obiectivele medicinei Antiaging: prevenirea, \ncetinirea [i regresia procesului de \mb`trnire.
benefice, atent studiate [i demonstrate `n ]\ri dezvoltate ca SUA, Japonia, Fran]a, Rusia, Ucraina, sau `n cadrul OMS [i FAO.
SPIRULINA
- NUTRIENT COMPLEX REVITALIZANT {I REECHILIBRANT
Sursa natural\ cea mai bogat\ `n proteine

Datorit` con]inutului mare de vitamina A [i -caroten (precursor al vitaminei A), Spirulina contribuie la cre[terea acuit`]ii vizuale. Alte afec]iuni oculare cum ar fi cataracta [i degenerescen]a macular`, pot fi prevenite deasemenea prin administrarea de Spirulin`, bogat` \n zeaxantin`. Complexul de vitamine B: tiamina (B1), riboflavina (B2), vit. PP (B3), piridoxina (B6), ciancobalamina (B12), intervin \n procesele metabolice (favorizeaz` sinteza [i degradarea de aminoacizi, glucide, acizi gra[i), favorizeaz` maturarea globulelor ro[ii, \mpiedic` apari]ia afec]iunilor cauzate de avitaminoze (tulbur`ri cutanate, neurologice, hematologice). Cantitatea de fier con]inut` de Spirulin` este foarte mare (de 4-5 ori mai mare ca a spanacului), cu o biodisponibilitate ridicat`. Fierul se g`se[te \n Spirulina \n form` chelat` (legat de aminoacizi), fapt care favorizeaz` absorb]ia; astfel, fierul este asimilat de 2-3 ori mai bine dect cel din carne sau legume. Spirulina este sursa natural` cea mai bogat` \n proteine u[or digerabile, ce ofer` organismului uman to]i aminoacizii esen]iali. Unul din aminoacizii importan]i din compozi]ia Spirulinei este fenilalanina, cu rol \n semnalarea senza]iei de sa]ietate. Consumul de Spirulin` duce la reglarea apetitului. Men]ine starea de anabolism datorit` con]inutului de L-arginin`, L-glutamin`, L-lizin`, cu efect de eliberare natural` de HGH Antiaging. Spirulina este izvor de vitalitate prin cantitatea mare [i resorb]ia ridicat` de L-leucin`, L-izoleucina, L-valin`, Lalanin`, cu efect anabolic, preg`tind organismul s` fac` fa]` efortului fizic [i \l ajut` s` se recupereze. Cantitatea de proteine con]inut` \n
Spirulin` este de dou` ori mai mare dect cea din soia. Proteinele sunt digerate [i absorbite de 4-5 ori mai rapid dect cele din carne [i legume. Digestibilitatea foarte mare a Spirulinei o recomand` \n tulbur`ri de nutri]ie (malnutri]ie, tulbur`ri de absorb]ie). Con]inutul \n AGPN (acizi gra[i polinesatura]i esen]iali) de tip omega-6 (acid -linoleic) ajut` la sc`derea nivelului lipidelor totale din snge. Cu un profil nutri]ional neobi[nuit, Spirulina difer` de celelalte alge (Chlorella [i algele albastre-verzi din lacul Oregon) prin compozi]ia peretelui celular. Spirulina prezint` un perete celular format din proteine [i glucide complexe u[or de digerat, \n timp ce peretele celular al Chlorellei se constituie din celuloz` [i este inasimilabil. Echilibrul nutri]ional calitativ [i cantitativ superior conferit de Spirulin` o recomand` tuturor categoriilor de vrst`: copii, tineri, adul]i [i vrstnici. Spirulina contribuie la o \mbun`t`]ire a st`rii generale de s`n`tate [i la atenuarea perturb`rilor ce pot s` apar` la efort.
Putem face b\trne]ea mai u[oar\

Spirulina cre[te vitalitatea, prelunge[te tinere]ea, \ntrzie \mb`trnirea. Este un excelent
remediu geriatric, fiind indicat` \n profilaxia \mb`trnirii. Spirulina este fortifiant pentru persoanele vrstnice. |nl`tur` fenomenele de oboseal` [i contribuie la ob]inerea unui tonus ridicat. Peste tot \n lume, vrstnicii sunt principalii consumatori ai serviciilor de s`n`tate. De aceea, \ncetinirea accentuat` a \mb`trnirii, ar duce la o sc`dere foarte important` a cheltuielilor din s`n`tate. Organismul uman, pe m`sur` ce \nainteaz` \n vrst`, sufer` o serie de modific`ri legate de declinul func]iilor fiziologice, ceea ce determin` o sc`dere a capacit`]ii de raspuns la stres [i o cre[tere a inciden]ei bolilor. Se diminueaz` capacitatea fizic`, func]iile pulmonare, cardiace, renale, sexuale, endocrine, auditive, vizuale. Nu trebuie s` ne temem de b`trne]e; b`trne]ea este o etap` inevitabil` \n via]a noastr` [i de noi depinde cum s` o \ntrziem [i s` o facem mai pl`cur` [i u[oar`. Afectarea ADN-ului st` la baza \mb`trnirii premature. Sunt mai mult de 300 de teorii care explic` fenomenele \mb`trnirii. Dintre toate, teoria radicalilor liberi \n \mb`trnire, postulat` prima dat` de Harman, este cea mai larg \nt\lnit` [i testat` fiind bazat` pe natura chimic` [i prezen]a permanent` a radicalilor liberi \n str\ns` leg`tur` cu mediul \nconjur`tor, cu boala [i procesul \mb`trnirii intrinseci. Cre[terea ratei de deteriorare a ADN-ului
tiplicarea [i activarea macrofagelor pentru a fii apte s` distrug` microbii. Japonezii Hayashi A. [i Saeki Y. au realizat un studiu clinic pe un lot de voluntari avnd vrsta medie de 40 de ani. Dup` administrarea timp de 2 s`pt`mni a extractului de Spirulin` s-a remarcat o amplificare a activit`]ii celulelor NK [i a secre]iei de -IFN. Spirulina accelereaz` producerea de anticorpi, asigurnd cea mai bun` protec]ie \mpotriva microorganismelor invadatoare. Cre[terea nivelului de Ig A \n saliv` este corelat` cu suplimentarea dietei cu Spirulin`. Ficocianina, pigmentul albastru din Spirulin`, influen]eaz` diviziunea celulelor su[` din m`duva osoas`, care servesc drept celule mam` att pentru leucocite, componente ale sistemului imun ct [i pentru eritrocite, care asigur` oxigenarea organismului. Cercet`torii chinezi demonstreaz` c` ficocianina stimuleaz` eritropoieza, avnd efect similar cu eritropoietina (produs` la nivelul rinichiului s`n`tos, care regleaz` diferen]ierea globulelor ro[ii din celulele stem ale m`duvei osoase). Oamenii de [tiin]` afirm` c` ficocianina regleaz` producerea de celule albe, chiar cnd celulele su[` din m`duva osoas` sunt afectate de produ[i chimici toxici sau radia]ii. |n urma acestui fapt, Spirulina a fost autorizat` \n Rusia ca aliment-medicament, \n tratamentul afec]iunilor provocate de radia]ii. Digestibilitatea Spirulinei este de 85-95% fa]` de 20%, ct are carnea de vit`. Spirulina nu determin` efecte adverse. Tulbur`rile gastrointestinale [i cefaleea care pot s` apar` concomitent cu administrarea de Spirulin` se datoreaz` propriet`]ilor detoxifiante ale acesteia. Pentru evitarea manifest`rilor nepl`cute se recomand` administrarea de doze ini]ial sc`zute (aprox. 1g / zi timp de o s`pt`mn`), urm`rind o cre[tere treptat` a dozei pn` la valori de 3-5 g / zi.
[i diminuarea refacerii lui, accelereaz` viteza procesului de \mb`trnire, sc`znd astfel durata vie]ii. Spirulina este caracterizat` [i prin propriet`]i antioxidante; astfel, extractul alcoolic determin` o inhibi]ie a peroxid`rii lipidice de 65%, superioar` antioxidan]ilor de sintez` (-tocoferolul 35%, -carotenul 48%), \n timp ce extractul apos are un efect antioxidant de 76%, superior polifenolilor (acidul galic 54% [i acidul clorogenic 56%). Spirulina con]ine acizii nucleici ADN [i ARN (4,5g/100g Spirulin`) cu efect de repara]ie a modific`rilor celulare genetice cauzate de stresul oxidativ prin radicali liberi; de asemenea, pot ini]ia procese de genetic` pentru repara]ia genomului ADN-ului.
Spirulina intervine `n stimularea imunit\]ii

|n urma unor studii experimentale, oamenii de [tiin]` au concluzionat c` extractul de Spirulin` permite inhibi]ia dezvolt`rii celulelor tumorale la om [i animal. Se presupune c` formele obi[nuite de cancer sunt rezultate ale defectelor ADN-ului celular, care provoac` multiplic`ri celulare haotice. Speciali[tii biologi [i citologi, au denumit enzimele ce intervin \n remanierea ADN-ului defect endonucleaze. Cnd aceste enzime sunt dezactivate sub efectul radia]iilor sau toxinelor, erorile de ADN nu pot fi remediate [i tumora se poate r`spndi \n organism. Studii in vitro demonstreaz` c` polizaharidele din Spirulin` sunt unice [i permit ameliorarea activit`]ii enzimatice la nivelul nucleului celular [i repararea ADN-ului defect. Con]inutul important de ficocianin` [i superoxiddismutaz` (110000 unit`]i/100g Spirulin`) explic` de asemenea capacitatea mare de neutralizare a radicalilor liberi. Studii de laborator realizate pe [oareci, hamsteri, pui, pisici [i pe[ti, au ar`tat c` Spirulina intervine \n stimularea imunit`]ii [i \n sinteza elementelor figurate ale sngelui. Dintre elementele importante ale sistemului imunitar (care intervin \n ap`rarea organismului) amintim: macrofagele, limfocitele T [i celulele NK. Cercet`torii au ar`tat c` Spirulina permite mul-
Consumul de Spirulin` prezint` multiple avantaje fa]` de alte suplimente alimentare:

Spirulina con]ine de 20 de ori mai mult fier (83,80mg/100g) dect spanacul (4,1mg/ 100g); Spirulina con]ine de 12 de ori mai mult fier (83,80mg/100g) dect ficatul de vit` (6,5mg/ 100g); Spirulina con]ine de 25 de ori mai mult` vit. B12 (160mcg/100g) dect ficatul de vit` (6,5mcg/100g); Spirulina con]ine de 3 de ori mai mult` protein` vegetal` (67%) \n compara]ie cu mu[chiul de vit` (21,3%); Spirulina con]ine de 29 de ori mai mult beta-caroten (246 mg/100g) dect morcovul (8,4mg/100g); Spirulina con]ine de 3 de ori mai mul]i A.G.P.N. (1340 mg) dect primula.
Nu se cunosc interac]iuni ale Spirulinei cu alte plante, suplimente alimentare sau medicamente. Spirulina nu prezint` contraindica]ii \n cazul respect`rii dozelor recomandate. Persoanele care sufer` de fenilcetonurie trebuie s` evite consumul de Spirulin`, deoarece alga con]ine fenilalanin`. De asemenea, se recomand` evitarea consumului de Spirulin` \n perioada de sarcin` [i al`ptare, datorit` efectelor de detoxifiere a organismului.
Concluzii:
amenii de [tiin]` din \ntreaga lume studiaz` acest aliment miraculos cu scopul descoperirii poten]ialului multiplu pe care \l are. |n prezent, este cert c` Spirulina reprezint` un aliment natural, sigur, care aduce un aport nutritiv ridicat, permi]nd men]inerea [i \mbun`t`]irea st`rii de s`n`tate. tudiile se \ndreapt` acum spre utilizarea Spirulinei nu numai ca supliment, ci [i ca o posibil` surs` de produse farmaceutice.
Studiu de caz
Coenzima Q10 a fost descoperit` ini]ial de Dr. Frederick Crane (Wisconsin, S.U.A.) care, \n anul 1957, a izolat-o din mitocondrilie de cord bovin. |n acela[i an, profesorul R. A. Morton (Anglia), a descoperit \n ficatul de [obolan un compus care s-a dovedit a fi acela[i cu CoQ10. Tot el i-a dat [i numele de ubichinon`, cu sensul de chinon` ubicuitar`. Un an mai trziu, profesorul Karl Folkers [i colaboratorii de la Merck Inc., au determinat structura exact` a acesteia (2,3 dimetoxi 5 metil 6 decaprenil benzochinon`), dup` care au sintetizat-o, fiind primii speciali[ti care au produs-o prin fermenta]ie. |n anii 60, profesorul Yamamura (Japonia) a fost primul care a folosit un compus \nrudit (CoQ7) \n tratamentul unei afec]iuni umane: insuficien]a cardiac` congestiv`. |n anul 1972, Gian Paolo Littarru (Italia), \mpreun` cu prof. Karl Folkers au demonstrat existen]a unui deficit de CoQ10 \n afec]iunile cardiace. Odat` cu punerea la punct a tehnologiei industriale [i producerea CoQ10 \n cantit`]i mari de c`tre companiile farmaceutice din Japonia (anii 1975 1980), a crescut num`rul [i amploarea studiilor clinice efectuate cu aceasta.
COENZIMA Q10
POSIBILIT|}I TERAPEUTICE ~N AFEC}IUNI CARDIOVASCULARE {I DEGENERATIVE
Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu
La plante [i animale se g\sesc 10 tipuri de CoQ

oenzima Q10 (CoQ10) sau ubichinona este o substan]` liposolubil` asem`n`toare vitaminelor, se g`se[te \n cantit`]i mici \n diverse alimente [i este sintetizat` \n toate ]esuturile organismului. Biosinteza CoQ10 \ncepe cu aminoacidul tirozin` [i urmeaz` un proces \n mai multe etape, care necesit` cel pu]in [apte vitamine (vitamina B2, vitamina B3, vitamina B6, acidul folic, vitamina B12, vitamina C [i acidul pantotenic) precum [i mai multe oligoelemente. CoQ10 joac` rolul de coenzim` pentru cel pu]in trei enzime mitocondriale (complexele I, II [i III), dar [i pentru alte enzime intracelulare. Enzimele mitocondriale implicate \n calea fosforil`rii oxidative sunt esen]iale pentru producerea de adenozin trifosfat (ATP), de care depind toate func]iile celulare. Inelul chinonic \ndepline[te func]ia de transfer de protoni [i electroni, de o importan]` fundamental` pentru toate organismele vii: plastochinona \n cloroplastele plantelor, menachinona \n bacterii [i ubichinona \n mitocondriile animalelor. Exist` de fapt 10 tipuri de CoQ prezente la plante [i animale: unele microorganisme inferioare au CoQ1-6, bacteriile au CoQ8-9-10, fungii au CoQ7-8-9-10, plantele au CoQ9-10, nevertebratele au CoQ9-10, iar vertebratele au doar Q10. }esuturile umane con]in numai CoQ10 (cantit`]ile cele mai mari g`sindu-se \n celulele miocardice, hepatocite [i celulele sistemului imunitar), \ns` ficatul
poate converti celelalte CoQ \n CoQ10. Odat` cu \naintarea \n vrst` nivelul CoQ10 din organism se reduce treptat, astfel c`, raportat la nivelul corespunz`tor vrstei de 20 - 40 de ani, mai avem doar 64% iar la 80 de ani, aprox. 36%.
Deficien]a de CoQ10 este frecvent `ntlnit\ la cardiaci

antitatea total` de CoQ10 prezent` \n organism este de 500-1500 mg, iar concentra]ia sanguin` variaz` \ntre 1-2 micrograme/ml, fiind mai sc`zut` \n diferite afec]iuni. Deficitul de CoQ10 poate fi cauzat de un aport alimentar insuficient, de o afectare a biosintezei sale, de un consum exagerat de c`tre organism sau de o combina]ie a acestor trei factori. Raportul exact \ntre biosinteza endogen` versus aportul alimentar nu este cunoscut cu exactitate, dar prof. Karl Folkers consider` c` sursa dominant` la om este biosinteza. Acela[i autor sus]ine c` aportul de diverse suplimente alimentare este suboptimal la majoritatea oamenilor, ceea ce \n final duce la afectarea implicit` a procesului de biosintez`. Aceasta \nseamn` c` nivelurile normale de CoQ10 sunt \n realitate suboptimale iar nivelurile foarte joase \ntlnite \n stadiile avansate ale bolilor reprezint` doar vrful unui aisberg caren]ial. Odat` cu \naintarea \n vrst`, organismul uman \[i pierde din abilitatea de a produce CoQ10, instalndu-se deficien]a. O diminuare
a nivelului CoQ10 din organism cu 25-50 % este \nso]it` de apari]ia unor boli precum hipertensiunea arterial`, angina pectoral`, infarctul miocardic, depresia sistemului imunitar, parodontoza, cancerul. Dac` nivelul de CoQ10 scade sub 75%, aceasta duce la moarte. Deficien]a de CoQ10 este frecvent \ntlnit` la pacien]ii cardiaci. Biopsiile de ]esut cardiac la pacien]ii cu afec]iuni cardiace au ar`tat un deficit de CoQ10 \n 50-75% din cazuri. Fiind unul din ]esuturile cele mai active metabolic, inima este deosebit de sensibil` la efectele unei deficien]e de CoQ10. Boli cardiovasculare precum angina pectoral`, hipertensiunea, prolapsul de valv` mitral` [i insuficien]a cardiac` congestiv` sunt exemple de afec]iuni care necesit` niveluri tisulare crescute de CoQ10. Primele studii cu CoQ10 \n insuficien]a cardiac` s-au adresat \n principal unor pacien]i cu cardiomiopatie dilatativ` idiopatic`. CoQ10 a fost adùgat` tratamentului standard, care cuprindea diuretice, preparate digitalice [i inhibitori ai enzimei de conversie. Mai multe studii au comparat efectele supliment`rii cu CoQ10 [i placebo asupra func]iei cardiace m`surate ecocardiografic. Frac]ia de ejec]ie a cunoscut o \mbun`t`]ire treptat` [i continu`, fiind acompaniat` de o ameliorare paralel` a simptomatologiei pacientului (oboseal`, dispnee, durere retrosternal` [i palpita]ii). |n cteva cazuri, gradul de ameliorare a fost spectaculos, pacien]ii revenind la un cord cu dimensiuni [i func]ii normale doar cu suplimentele de CoQ10. Astfel de cazuri au fost \ntlnite \n
10
special la pacien]ii care au \nceput tratamentul cu CoQ10 imediat dup` debutul insuficien]ei cardiace; ceilal]i, au prezentat doar o ameliorare marcat`, \ns` f`r` a reveni la un cord de dimensiuni normale. |n mod caracteristic, insuficien]a cardiac` congestiv` (de diferite cauze) a fost puternic corelat` cu niveluri sanguine [i tisulare reduse de CoQ10 [i s-a constatat o leg`tur` strns` \ntre severitatea afec]iunii [i m`rimea deficitului de CoQ10. Acest deficit poate fi factorul etiologic \n anumite forme de disfunc]ie miocardic`, \n vreme ce \n altele este doar un fenomen secundar. Indiferent de tipul deficitului (primar, secundar sau mixt), acesta pare s` fie un factor tratabil al insuficien]ei cardiace, care altfel ar avea o evolu]ie nefavorabil`. |ntr-un studiu dedicat bolii hipertensive, din 109 pacien]i cu hipertensiune esen]ial`, 51% au putut renun]a la 1-3 medicamente antihipertensive \ntr-un timp mediu de 4,4 luni de la \nceperea supliment`rii cu CoQ10. De asemenea, clasa func]ional` NYHA (New York Heart Association) s-a ameliorat semnificativ de la o medie de 2,40 la 1,36. Aceste rezultate au fost puse pe seama amelior`rii func]iei diastolice (prin diminuarea rigidit`]ii miocardului), deoarece umplerea diastolic` necesit` un consum energetic mai mare dect contrac]ia sistolic`. Deficitul de CoQ10 este frecvent \ntlnit [i la pacien]ii cu cardiopatie ischemic`. Biopsiile cardiace realizate la pacien]ii care sufereau de diferite forme de cardiopatie ischemic` au demonstrat un deficit de CoQ10 de 50-75%. \ntr-un studiu dublu orb; 12 pacien]i cu angin` pectoral` au primit CoQ10 150mg/zi x 4 s`pt`mni. Comparativ cu placebo, CoQ10 a redus frecven]a crizelor cardiace cu 53%. De asemenea, s-a ob]inut o cre[tere semnificativ` a toleran]ei la testul de efort \n timpul tratamentului cu CoQ10. Concluzia acestui studiu a fost c` CoQ10 reprezint` un tratament eficient [i sigur pentru angina pectoral`. |n plus, s-a demonstrat c` CoQ10 scade nivelul colesterolemiei [i al trigliceridemiei, m`rind \n acela[i timp valoarea HDL-colesterolului.
}esutul nervos, mare consumator de energie, este dependent de CoQ10 [i anumite boli precum neuropatia diabetic`, afec]iunile retiniene, demen]a sau boala Parkinson ar putea beneficia de efectele supliment`rii cu CoQ10. |ntr-un mic studiu clinic efectuat la University of California, San Diego School of Medicine, la care au participat 80 pacien]i cu boala Parkinson, s-a constatat c` suplimentarea cu CoQ10 \n doze mari (300/600/1200 mg) a \ncetinit deteriorarea clinic` progresiv` \n procent de 44%. Cercet`torii sus]in ipoteza c` nivelul de CoQ10 din mitocondrie este sc`zut la pacien]ii diagnostica]i cu boala Parkinson [i func]ia mitocondrial` este implicit afectat`. Un alt studiu, privind endotelinele, a eviden]iat noi mecanisme prin care CoQ10 ar putea avea efecte neuroprotectoare. Endotelinele sunt substan]e puternic vasoconstrictoare [i cerce-
Cercet`torii de la Centrul de Cercet`ri Medicale al Academiei de {tiin]e din Polonia, au testat efectul protector al CoQ10 pe un model de vasospasm cerebral simulat la iepure. Ei au blocat mai \nti arterele pentru a reduce fluxul sanguin cerebral [i ulterior au injectat snge \n creier pentru a simula hemoragia. Dup` injec]ie, un grup de iepuri a primit CoQ10 oral \n trei doze zilnice, iar cel`lalt grup nu. To]i iepurii netrata]i au prezentat deficite neurologice semnificative (gradul 3 sau 4) sau au murit. |n schimb, nici unul dintre iepurii care au primit CoQ10 nu a prezentat tulbur`ri neurologice manifeste [i to]i au supravie]uit. Examin`rile microscopice au eviden]iat lipsa oric`ror leziuni \n creierul iepurilor trata]i cu CoQ10, \n vreme ce la ceilal]i s-au constatat leziuni multiple sugestive pentru degenerarea neuronilor [i dezintegrarea mielinei.
CoQ10 `nt\re[te sistemul imunitar

alt` manifestare a \naint`rii \n vrst` (poate chiar unul dintre cele mai evidente semne de \mb`trnire) o reprezint` sc`derea func]iei imunitare; persoanele vrstnice sunt mult mai pu]in capabile s` lupte chiar [i cu afec]iuni minore (cum ar fi o viroz` banal`). CoQ10 \nt`re[te sistemul imunitar, conferind o rezisten]` sporit` la infec]ii, nu printr-o cre[tere a num`rului de leucocite ci prin stimularea activit`]ii celor existente. Hematiile, la rndul lor, sunt dependente de CoQ10 [i anumite tipuri de anemie r`spund foarte bine la administrarea de CoQ10.
t`rile curente le asociaz` cu hipertensiunea, ateroscleroza, insuficien]a cardiac` congestiv`, insuficien]a renal` [i accidentele vasculare cerebrale. Injectate \n creierul animalelor, produc o diminuare a energiei celulare, acidoz`, deple]ia antioxidan]ilor celulari [i \n cele din urm`, colapsul metabolismului celulelor nervoase. |n schimb, administrarea de CoQ10 \nainte de injectarea endotelinelor a asigurat protec]ia mecanismelor antioxidante fiziologice [i revenirea la normal a metabolismului celular. CoQ10 exercit` un efect protector deosebit asupra glutationului [i superoxid dismutazei (SOD), ajut` la normalizarea producerii de energie celular` (ATP) [i la revenirea din acidoz`.
|n prezent este bine documentat faptul c` radicalii liberi sunt responsabili de alterarea ]esuturilor, stresul oxidativ contribuind efectiv la accelerarea procesului de \mb`trnire. S-a descoperit c` CoQ10 ac]ioneaz` ca un puternic antioxidant, protejnd celulele de radicalii liberi prin reducerea peroxid`rii lipidelor. Acest lucru sugereaz` faptul c` suplimentarea cu CoQ10 ar trebui introdus` obligatoriu \n programele anti\mb`trnire. Efectul terapeutic al Co Q10, administrat` pe cale oral`, este observat dup` o lun` pn` la 4 luni. Doza minim` recomandat` este de cel pu]in 60 mg/zi dar poate cre[te pn` la 300-500 mg/zi \n bolile grave.
11
numerele anterioare ale revistei noastre am prezentat un cumul de argumente care demonstreaz\ c\ vinurile medicinale, din cele mai vechi timpuri [i pn\ ast\zi, au fost adev\rate elixire, benefice asupra s\n\t\]ii [i st\rii de spirit. Condi]ia de baz\ este ca utilizarea lor s\ nu fie confudat\ cu consumul de vin. Poten]ialul lor fitoterapeutic, `n special propriet\]ile antioxidante, care le fac s\ atenueze dezvoltarea arterosclerozei, a bolilor inflamatorii [i a cancerului, reprezint\ fundamentul unor importante activit\]i de cercetare [i produc]ie desf\[urate la Hofigal. Pn\ `n prezent rezultatul acestora s-a concretizat `ntr-o varietate larg\ de vinuri medicinale, deja existente pe pia]\. Continu\m [i `n acest num\r s\ v\ prezent\m detaliat aceste produse.
~n
VIN MEDICINAL CU IENUP|R

Este un supliment alimentar predozat, ob]inut prin macerarea amestecului ob]inut din pseudo fructe de ienup`r, ramuri tinere de ienup`r, r`d`cin` de hrean [i miere de albine, \n vin ro[u, natural, ajuns la maturitate. Produsul \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n p`r]ile de plant` [i \n mierea de albine. Pseudobacele au utilizare terapeutic` \n medicina uman`. Principiile active ac]ioneaz` ca diuretic, sudorific, expectorant, antitusiv, antispastic, stomahic, eupeptic, antifermentescibil. Se utilizeaz` \ndeosebi ca diuretic, antiseptic al cìlor urinare [i balsamic. Acest preparat vegetal se recomand` \n artroz`, afec]iuni neuromusculoreumatice, \n tendopatii, miogeloze. Principiile active ac]ioneaz` ca stimulent \n nutri]ie, fiind un bun stomahic, antiscorbutic, diuretic, expectorant, antispasmodic, colagog, purgativ, rubefiant [i vezicant. Este recomandat \n anemie, atonie digestiv`, inapeten]`, scorbut, tuberculoz` torpid`, astm, bron[ite cronice, gut`, reumatism, litiaz` urinar`, paralizii, leucoree. Nu se recomand` pentru suferinzii de hemoroizi, hemoptizie, deregl`ri de ritm cardiac, st`ri congestive. Sinergismul creat \ntre principiile active existente determin` ca produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R s` aib` propriet`]i depurative, diuretice, tonice, stomahice, antiseptice ale aparatului urinar [i digestiv, carminativ, tonic nervos, de stimulent pancreatic [i al secre]iilor intestinale. Produsul este recomandat \n ateroscleroz`, reumatism, oligurie, litiaz` renal`, infec]ii ale tractului urinar inferior, anorexie, dispepsie non ulceroas`, gastroenterite, litiaz` biliar`, colecistit`, hipercolesterolemie. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml de 3 ori pe zi, \nainte de mesele principale. Trebuie men]ionat c` excesul poate provoca hemoragii intestinale, metroragii, albuminurie, hematurie. Produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R se prezint` ambalat \n monodoze de 50 ml, introduse cte 10 \n cutii pliante de carton inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.
VIN MEDICINAL CU M|CE{E

Supliment alimentar predozat, ob]inut din fructe de m`ce[, Cynosbati fructus ( lat.) [i miere de albine \n vin ro[u natural, ajuns la maturitate. M`ce[ele se utilizeaz` \n medicina uman` ca vitaminizant, astringent, antidiareic, colagog, coleretic, vasodilatator arterial, antilitiazic, antiinflamator intestinal. Con]inutul ridicat de vitamina C [i de alte substan]e asigur` func]ionarea normal` a glandelor endocrine, creierului, cordului, ficatului, splinei. Intervin favorabil \n respira]ia tisular`, \n reac]iile fermentative, \n procesul de eliminare a toxinelor din snge. Poten]eaz` ac]iunea antiviral` a interferonului. M`resc diureza cu eliminarea toxinelor din corp, fluidific` secre]iile bilei, favoriznd eliminarea lor, stimuleaz` contrac]ia vezicii biliare [i a cìlor biliare provocnd golirea acestora. |mpiedic` formarea calculilor renali, atenueaz` [i vindec` inflama]iile intestinale, dilat` arterele asigurnd un flux sanguin mai bun. |n ceea ce prive[te mierea de albine, aceasta este cunoscut` ca aliment natural din cele mai vechi timpuri, dar mai ales pentru valoarea sa energetic` determinat` de prezen]a \n stare liber` a zaharurilor direct asimilabile (glucoz` [i fructoz`). Pe lng` aceste componente de baz`, mierea contribuie cu aminoacizi liberi [i enzime din clasa glucoz-oxidazei. Fiind o solu]ie suprasaturat` \n glucide, mierea asigur` [i rolul de agent de conservare natural`, presiunea osmotic` extrem de ridicat` nepermi]nd dezvoltarea unor germeni microbieni. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN MEDICINAL CU M~CE{E mai multe propriet`]i: tonic aperitiv, revigorant, vitaminizant, remineralizant, imunostimulent, vasodilatator, antiviral, diuretic, afrodiziac. Este recomandat \n ateroscleroz`, prevenirea unor boli cardiovasculare, avitaminoza C, convalescen]` dup` boli infectocontagioase, lipsa poftei de mncare, insuficien]` biliar`, impoten]`, frigiditate. VINUL MEDICINAL CU M~CE{E se ob]ine prin fierberea timp de 15 30 minute a fructelor de m`ce[ \n vin ro[u, natural, ajuns la maturitate. Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 25 ml, introduse cte 10, \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 25 ml, de 3 ori pe zi, \nainte de mesele principale.
12
VIN MEDICINAL CU PRAZ
Supliment alimentar predozat ob]inut din praz prosp`t [i vin alb, natural, ajuns la maturitate. Prazul Allium porrum - (lat.) din familia Liliaceae, este o plant` erbacee cultivat`, are valoare terapeutic` ridicat`; este originar din zonele vecine M`rii Mediterane: Egipt, Grecia, Asia Mic`. Principiile active din plant` au urm`toarele propriet`]i: tonice al sistemului nervos, diuretice, urice, foarte u[or digerabil, laxative, antihelmintice, antiseptice, expectorante, emoliente, hemostatice, sedative, mineralizante, pectorale. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN MEDICINAL CU PRAZ mai multe caracteristici: calmant, sedativ, diuretic, cardiotonic, hipoglicemiant, antidiabetic, depurativ. Acest tonic este recomandat \n afec]iuni cardiace (cardiopatie ischemic`, insuficien]` cardiac`, eretism cardiac), ateroscleroz`, diabet, intoxica]ii, preven]ia [i combaterea litiazei urinar`. Produsul este prezentat \n monodoze de 50 ml introduse cte 10, \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml \n fiecare diminea]`, dup` micul dejun.
VIN MEDICINAL CU P|TRUNJEL

Este un supliment alimentar predozat, ob]inut din frunze proaspete de p`trunjel [i miere de albine \ntr-un amestec de o]et din vin [i vin alb sau ro[u, naturale, ajunse la maturitate. Produsul \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n partea de plant` folosit` [i \n mierea de albine. P`trunjelul, Petroselinum crispum, (lat.) din familia Apiaceae (lat.) este o plant` erbacee, legumicol`, cu o mare valoare terapeutic`, cultivat` pentru r`d`cini (convar. ridicosum) [i pentru frunze (convar. crispum). Este cultivat` \nc` din antichitate de c`tre greci [i romani, amintit` \n scrierile lor de c`tre Hipocrates, Dioscorides sub numele de Petroselinon, iar de c`tre Plinius cel B`trn sub numele de Petroselinum. Principiile active sunt folosite ca stimulent general al sistemului nervos [i al glandelor endocrine. Produsul este un bun tonic, antianemic, antirahitic, antiscorbutic, antixeroftalmic (uscarea conjunctivei [i a corneei), antiastmatic, anticanceros, antiinflamator, antifebril, elimin` toxinele din organism, afrodiziac, calmant, depurativ, diuretic, diaforetic, emenagog, expectorant, mineralizant, secretolitic, tonic nervos, capilar [i uterin, vermifug, vitaminizant, vasodilatator, colagog, aromatic, aperitiv. Stimuleaz` fibrele musculare netede intestinale, urinare, biliare [i uterine.
Ac]ioneaz` benefic \n astmul bron[ic, prevenind [i eliminnd crizele, ac]ioneaz` asupra epiteliului renal, m`rind cantitatea de urin` eliminat`, diminueaz` tensiunea arterial`. Este un produs natural care regleaz` ciclul menstrual, provoac` sau face s` reapar` ciclurile menstruale \ntrziate. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` vinului medicinal cu p`trunjel mai multe propriet`]i benefice: diuretic, expectorant, febrifug, stimulent digestiv, tonic general. Acest tonic este recomandat \n st`ri de oboseal`, grip`, r`celi, convalescen]` dup` infec]ii respiratorii acute, icter, insuficien]` cardiac`, cardiopatie ischemic`, edeme cardio renale, lipsa poftei de mncare. Produsul se prezint` ambalat \n monodoze de 5 ml, introduse cte 30 \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 5 ml de 3 ori pe zi, repartizat` de-a lungul unei zilei. Este indicat a nu se face abuzuri, deoarece excesul poate provoca intoxica]ii.
VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR|

Produsul VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR~ \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n ridichile negre. Ridichea neagr` Raphanus sativus convar Niger (lat.) din familia Brassicaceae, este o plant` care, la \nceputuri, a fost cultivat` \n China, Japonia, Egipt, Grecia. Hipocrate o recomand` \n hidropizie. Este amintit` de Teofrast [i apreciat` de Dioscoride pentru \nsu[irile ei de a stimula apetitul, a favoriza digestia [i de a calma tusea. |n Evul Mediu se folosea ca antidot la neutralizarea unor otr`vuri [i pentru eliminarea din viscere a tumorilor maligne. Savantul rena[terii, Matthiolus, o recomanda pentru propriet`]ile ei diuretice [i antilitiazice. Mizauld, \n lucrarea Gr`dina de plante medicinale, \n anul 1578, o recomanda \n tratamentul antilitiazic. Din punct de vedere chimic, ridichile negre con]in un ulei volatil sulfurat format din rafinol [i mici cantit`]i de tocoferol. Ridichea neagr` are propriet`]i antiscorbutice, antialergice, antitusive, colecistochinetice (provoac` golirea vezicii biliare), tonice respiratorii, stimulatoare ale celulei hepatice, diuretice, digestive, pectorale, revulsive, sedative. Ridichile negre sunt recomandate \n tratarea litiazei urinare [i biliare, dispepsiilor, colecistitelor, insuficien]ei hepatice, afec]iunilor pul-
monare (pneumonie, bron[it` cronic`, astm), tusei convulsive, alergiei, ame]elilor, dischineziei biliare, gutei, reumatismului cronic degenerativ, artritelor cronice, scorbutului, urticariei, icterului, insomniei, migrenei, constipa]iei, rahitismului, eczemelor. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN ME DICINAL CU RIDICHE NEGR~ proprietatea de a fi un bun antireumatic. Mai este recomandat \n artrite, artroze, spondilit`, dureri musculo articulare de natur` reumatic`. Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 50 ml introduse cte 10, \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml diminea]a, pe stomacul gol. Se poate folosi \n cure de 2 3 s`pt`mni, care se pot relua de 4 ori pe an (o dat` \n fiecare anotimp). Dac` apar fenomene de irita]ie gastro esofagian` (arsuri, grea]`), se renun]` la tratament.
13
S \n\tate [i frumuse]e
are este secretul tinere]ii [i al vitalit\]ii? C\utnd s\-l descifreze, `n ultimii ani, tot mai mul]i oameni `ncearc\ s\-[i schimbe modul de via]\ pentru a avea un tonus mai optimist, un plus de vitalitate fizic\ [i moral\, `n pofida problemelor cu care se confrunt\ zi de zi, mai ales `ntr-un ora[ mare [i poluat, cum este, de exemplu, Bucure[tiul sau alte mari aglomer\ri urbane.
Vrnd - nevrnd, oamenii se \ntorc la natur`, unde g`sesc solu]ii pentru s`n`tate, echilibru, regenerare, longevitate [i energie. Din p`cate, pu]ini [tiu c`, dac` dore[ti s` schimbi totul peste noapte, s-ar putea ca efectele bunelor inten]ii s` dureze doar cteva zile. Important` este schimbarea mentalit`]ii, informarea despre alimenta]ia s`n`toas` (hrana vie), remediile naturale. Informa]iile se acumuleaz` treptat [i abia dup` o anumit` perioad` se produce saltul calitativ .
Studii pertinente ilustreaz` c` for]a de construc]ie a unui nou mod de via]` este \ntre]inut` de alimenta]ia natural`, hidratare (cel pu]in 2 litri pe zi de lichide), oxigenarea celulelor prin exerci]ii fizice, aer curat, somn profund [i odihnitor, echilibru psihic, spirit viu, optimist [i generos, f`r` prejudec`]i. Acelea[i studii arat` c` for]a de distruc]ie este \ntre]inut` de alimenta]ia dezechilibrat` (pr`jeli, conserve), alcool, fumat, aerul poluat, lipsa lichidelor care \mpiedic` eliminarea toxinelor, insuficienta oxigenare a celulelor prin lipsa de mi[care, efort intelectual exagerat, somn superficial, insomnii, dezechilibru psihic, spirit egoist, labil, cu tendin]` spre distrugere. Pentru \ncetinirea fenomenului de \mb`trnire [i men]inerea st`rii de s`n`tate balan]a trebuie s` \ncline \ntotdeauna \n favoarea for]ei de construc]ie. Atitudinea pozitiv` [i optimist`, precum [i folosirea unor produse de \ngrijire corporal` (\n propor]ie de minimum 80% naturale), cresc imunitatea [i capacitatea organismului de a lupta cu bolile. Gama de produse HOF.VIODANA, care a cucerit medalii de aur [i argint la diverse trguri de profil, att \n ]ar` ct [i peste hotare, con]ine 6 produse: crema antirid, crema pentru \ngrijirea gtului, lapte pentru \ngrijirea corpului, gel contur ochi, gel pentru plaj`, lapte demachiant, toate
Revenirea c
la natur\
acestea avnd \n compozi]ie substan]e active naturale. Crema antirid este indicat` la orice vrst`, pentru \ntre]inerea tenurilor uscate [i deshidratate, pentru prevenirea apari]iei ridurilor. S-a constatat, de asemenea, c`
uleiul de c`tin`, cumulat` cu ac]iunea Coenzimei Q10 asigur` refacerea structurii si elasticit`]ii tenului, atenueaz` [i \ntrzie procesul natural de \mb`trnire a ]esuturilor epidermice, iar Spirulina stimuleaz` metabolismul [i regenerarea celular`. Datorit` acestui fapt pielea devine neted`, catifelat`, men]inndu-[i nivelul normal de hidratare, iar prin aplic`ri repetate ridurile superficiale dispar. Un lucru extrem de important este acela c` produsul este bine tolerat de pielea obrazului. Ca orice parte a corpului care se cere \ngrijit`, gtul (sau mai bine zis, delcoteul), are nevoie de hidratare, masaj, de tonifiere a pielii. Aceasta se poate face cu succes prin utilizarea cremei pentru \ngrijirea gtului. Crema se aplic` diminea]a [i seara, prin u[oara masare a zonelor deshidratate [i ridate ale pielii gtului. Prin asocierea extractului de castan, de nalb` [i a uleiului de c`tin` cu Coenzima Q10 este poten]at` ac]iunea sinergic` a unor principii
este benefic` pentru orice tip de ten, \n special datorit` ac]iunii principiilor active din compozi]ia acesteia. Ac]iunea componentelor bioactive din
14
S \n\tate [i frumuse]e
cosmeticii
Aceast` gam` de produse cosmetice poate fi completat`. De exemplu, cu emulsia cosmetic` de tip lapte pentru \ngrijirea corpului. Aceasta se aplic` diminea]a [i seara prin masarea u[oar` a pielii corpu-
lui. Produsul p`streaz` elasticitatea pielii, care cap`t` un aspect proasp`t, datorit` asocierii uleiului de c`tin` cu Coenzima Q10. Laptele pentru \ngrijirea corpului este indicat s` se foloseasc` la orice vrst`, avnd efecte benefice pentru \ntre]inerea unei pieli catifelate [i delicate. Laptele demachiant este un produs cosmetic, care realizez` o asocierea fericit` \ntre extractul de mu[e]el [i Coenzima Q10. Realizeaz` o demachiere profund` la nivelul pielii obrazului, elimin` impurit`]ile adunate peste zi [i asigur` catifelarea tenului.
jurul ochilor [i pe pleoape, prin mi[c`ri circulare, dimine]a [i seara, dup` demachiere. Complexul din tinctur` de echinacea cu ulei de c`tin`, asociat cu Coenzima Q10, ac]ioneaz` sinergic \n lupta \mpotriva radicalilor liberi (responsabili pentru procesul de \mb`trnire prematur`) [i previne apari]ia form`rii cearc`nelor. Gelul contur ochi diminueaz` ridurile superficiale de la nivelul zonei oculare, iar pielea \[i p`streaz` aspectul natural.
bioactive prezente \n aceste extracte. Produsul are rolul de a proteja, calma, regenera [i \ntre]ine pielea gtului. De asemenea, are [i o ac]iune de tip antiinflamator [i cicatrizant, mai ales pentru zonele sever ridate, zone \ntlnite cu prec`dere la persoanele foarte \n vrst` . Destinat pentru hidratarea normal` a zonei oculare, gelul contur ochi se aplic` \n
iminarea complet` a conservan]ilor de tip paraben din formula produselor cosmetice aflate \n monodoz` este un element de absolut` noutate, mai ales descoperindu-se recent c` exist` o conexiune \ntre ace[tia [i probabilitatea declan[`rii cancerului de sn.
El
venirea cosmeticii la natur` a f`cut ca [i [tiin]a s` evolueze \n aceea[i direc]ie. Tocmai de aceea compania noastr` s-a gndit c` folosirea, cu preponderen]`, a principiilor active naturale \n produc]ia de cosmetice va da un plus de frumuse]e, de natural [i de s`n`tate, att femeilor ct [i b`rba]ilor.
Re
15
D in miracolele naturii
Busuiocul este originar din India [i China, de unde s-a r\spndit `n mai toate ]\rile. Cultivat `n China cu 800 ani `.Hr., acesta s-a extins `n mod spectaculos `n Rusia, Bulgaria, Fran]a, Spania, Italia, Africa [i America de Nord. ~n Romnia se cultiv\ `n toate jude]ele, cele mai bune rezultate ob]inndu-se `n zonele din sudul [i sud-vestul ]\rii.
Este o plant` aproape nelipsit` din gr`dina fiec`rei gospod`rii de la sate, fiind folosit` \n scop decorativ [i pentru mirosul pl`cut pe care-l degaj`. Totu[i, propriet`]ile ei curative nu au sc`pat din vederea sim]ului practic al str`mo[ilor no[tri. Ele au fost valorificate \nc` din timpuri \ndep`rtate [i se men]in si azi \n satele noastre. Tratarea de uim` (adenit`) se face prin legarea busuiocului \n zona bolnav`. Pentru gr`birea vindec`rii bubelor [i tìeturilor se a[eaz` frunze de busuioc pe ele. Pentru combaterea guturaiului [i a tusei busuiocul se pune pe j`ratic, iar fumul este inspirat pe nas. Tot contra tusei se folose[te [i decoctul plantei. Bolile de stomac [i rinichi se trateaz` cu ceai f`cut din frunze [i vrfuri florale de busuioc. Seva plantelor crude de prim`var` se folose[te contra durerilor de ochi. Negii se ard cu tulpini de busuioc. Oboseala cronic` sau stresul trec printr-un masaj cu ulei de busuioc. Infuziile cu busuioc combat r`ceala [i gripa. Aceste propriet`]i miraculoase ale busuiocului pot fi aplicate \ntr-o larg` palet` de afec]iuni.
Prezent `n multe obiceiuri populare

Potrivit tradi]iei, busuiocul se pune \n prima ap` de sc`ldat a pruncilor, ca s`-i apere de boli [i s` fie pl`cu]i ca el. |n Mun]ii Apuseni mireasa, cnd pleac` din casa p`rinteasc`, ]ine \n mn` un buche]el de busuioc \nvelit \ntr-o n`fram` cusut` cu motive populare. Ea \l \nvrte de trei ori deasupra capului, ca s` se m`rite [i celelalte fete de seama ei. |n unele sate din nordul Moldovei mirele, \nainte de a pleca la cununie, \[i trece de trei ori un fir de busuioc \n jurul brului, dup` care \l introduce \n sn, ca s`-i fie cinstit` mireasa [i c`snicia.
16
BUSUI MEDICA ALIMENT, {I MA
D in miracolele naturii
|n Muntenia, \nainte de a pleca la cununie, mireasa se duce la o fntn` \nso]it` de doi fl`cì c`rora le trìesc p`rin]ii. De acas` [i pn` la fntn` joac` trei hore \n trei locuri. Mireasa ia ap` \ntr-o doni]`, pune busuioc \n ap` [i se \ntoarce acas`. Pe drumul de \ntoarcere se opresc de trei ori [i danseaz` hora \n jurul doni]ei. Se crede c` practicarea acestui obicei aduce fericirea \n casa mirilor. |n nordul Olteniei doni]a se \mpodobe[te cu busuioc. Ginerele [i na[ul joac` \n jurul acestui vas. Doni]a este dus` de ajutorul de ginere \n pragul casei. Ginerele [i na[ul cu na[a se apropie. Mireasa iese din cas`, desprinde busuiocul de la toarta vasului, \l \nmoaie \n ap` [i strope[te de trei ori mirele [i pe cei care-l \nso]esc. Exist` credin]a de alungare a duhurilor rele [i de primire a fericirii [i s`n`t`]ii. Iarna busuiocul este folosit pentru prevestirea norocului [i aflarea ursitului. |n Bucovina, fetele iau busuioc de la primii ur`tori ai s`rb`torilor de iarn` [i \l leag` de o a]`, \l fixeaz` pe malul unei ape curg`toare [i \n ziua de Anul Nou se duc s` vad` starea lui. Dac` se prinde ghea]a de busuiocul introdus \n ap` se spune c` ele vor avea noroc \n a se m`rita. Alteori, fetele pun busuiocul la fntn`, unde \l las` peste noapte. Seara, fata se culc` cu gndul la bìatul de care \i place. Dac` diminea]a g`se[te pe el brum`, acesta e semnul c` se va m`rita cu el. pe teritoriul Romniei. |n ziua de Boboteaz` busuiocul contribuie \n mare m`sur` la ritualul cre[tin de sfin]ire a aghiasmei, iar la orice botez oficiat de preo]ii cre[tini, busuiocul este nelipsit. A fost folosit \n trecut [i \nc` se mai folose[te, \n numeroase practici magice cu atribute protectoare.
Un bun aromatizant Neocolit de legende alimentar [i apicol [i practicile mitico-religioase

|n nordul Moldovei se spune c` busuiocul ar fi crescut dintr-o iubire ne\mplinit`. O tn`r` frumoas` a murit l`snd \n urm` un iubit disperat. Aceast` nenorocire s-a \ntmplat pe timp de secet`. Iubitul ei \ndurerat, mergea \n fiecare zi la mormntul fetei iubite. De fiecare dat` el se reculegea deasupra mormntului, plngnd cu lacrimi amare v`rsate [uvoaie pe p`mntul reav`n. Lacrimile durerii au f`cut s` creasc` o plant` cu flori frumos mirositoare care a fost numit` busuioc, dup` numele lui. Busuiocul este planta cu cele mai dese \ntrebuin]`ri \n varietatea manifest`rilor cultural cre[tine de
UIOCUL CAMENT, T, RITUAL MAGIE
Multe re]ete culinare, mai ales cele cu iz exotic [i mediteranean, folosesc busuiocul ca un bun aromatinzant. Mirosul sù deosebit, \n combina]ie cu alte plante, este mult apreciat [i de buc`t`ria francez`. |n Austria, frunzele tinere se utilizeaz` ca salat` [i ca ingredient la supele de verde]uri [i alte preparate culinare. O salat` asortat` se ob]ine din 40 g frunze tinere de busuioc de cmp, sp`late, amestecate cu o marinat` preparat` din 40 g frunze de p`p`die, 40 g frunze b`nu]ei, ulei, suc de l`mie, ap`, sare, piper [i roini]`. Specie melifer`, florile plantei furnizeaz` albinelor nectar [i polen. Cantitatea de nectar este de 0,38-0,86 mg/floare. Produc]ia de miere este de 90-200 kg/ha. Ponderea economic` este mijlocie. Planta se poate cultiva prin parcuri [i gr`dini publice. Se preteaz` pentru zonele stncoase, borduri, coastele alpine. |nmul]irea se face prin semin]e [i desp`r]irea tufelor.
Produse fitoterapeutice pe baz\ de busuioc realizate la
Hofigal
17
T erapii de prim\var\
ernile blnde din ultimii ani, cu temperaturi superioare mediei anuale, au creat condi]ii favorizante pentru declan[area unor epidemii de viroze respiratorii. Mai nou, se constat\ o intensificare [i extindere a acestor afec]iuni nepl\cute, datorate unor factori care ]in de condi]iile socio-economice, alimenta]ie, sc\derea capacit\]ii de ap\rare a organismului `n condi]iile unui ecosistem dezechilibrat de factori poluan]i: chimici, industriali, a unor schimb\ri climatice constante, a cre[terii radia]iilor naturale consecin]\ a efectului de ser\.
Organismul uman, parte integrant` a acestui ciclu natural dezechilibrat, dobnde[te o capacitate imunologic` din ce \n ce mai sensibil`, diminuat`. Astfel, ne confrunt`m cu adevarate explozii epidemice , care cu greu pot fi st`pnite , \n pofida unei campanii de vaccinare periodic` a categoriilor de popula]ie cu risc crescut. Un alt factor de risc este [i r`spunsul din ce \n ce mai sc`zut la tratamentele clasice alopate. Pe de o parte, datorit` apari]iei unor tulpini virale modificate, mai rezistente la componen]ii chimici, iar pe de alt` parte, ca urmare a sc`derii pragului de rezisten]` la aceste infec]ii virale. Mai ales \n cazul persoanelor cu boli cronice debilitante, unde apare riscul unor suprainfec]ii bacteriene cu prognostic rezervat al evolu]iei. Este punctul critic, \n care se impune de urgen]` o medicamenta]ie bazat` pe produse din plante. Realitatea demonstreaz`, din ce \n ce mai concludent, c` \n lupta cu bolile [i virusurile fitoterapia nu mai este doar un simplu adjuvant. Firma Hofigal are un portofoliu larg de asemenea produse naturale. Ca etiologie, gripa este generat` de un
Prim`vara este anotimpul tinere]ii [i al re\nvierii naturii, este perioada de tranzi]ie [i transformare care deschide un nou ciclu \n caruselul vie]ii.
virus ARN denumit Myxovirus influenzae. Din punct de vedere epidemiologic au fost \nregistrate ca evenimente dou` mari categori: Prima este caracterizat` prin marile pandemii care apar odat` la 10 ani, cauzate de fenomenul comut`rilor antigenice ale tipului A de Myxovirus influenzae, cu un impact deosebit de puternic, att ca \ntindere, ct [i ca efect negativ asupra popula]iei. A doua categorie este reprezentat` de epidemiile cu forme moderate a altor forme de manifestare, care survin la un interval de 2-3 ani. Sunt efectul unor mici varia]ii antigenice ale tipului A de Myxovirus influenzae. De asemenea, pot fi incriminate [i tipurile B si C \n cazul unor forme benigne sporadice, care sunt caracteristice pentru sfr[itul anotimpului rece [i \nceputul prim`verii. Contagierea este rapid` (2-3 zile) [i se
realizeaz` prin intermediul aerului, prin pic`turile de saliv` (norul lui Pflgge) \mpr`[tiate cu ocazia banalului str`nut. Aglomera]ia urban` [i lipsa unor reguli de educa]ie sanitar` \n rndul popula]iei sunt factori favorizan]i pentru r`spndirea acestor infec]ii virale.
Simptomatologia gripei [i a virozelor respiratorii
Din punct de vedere clinic, dup` o incuba]ie de 2-5 zile din momentul contactului cu persoana gripat`, pot ap`rea dureri difuze manifestate prin cefalee, dureri articulare, dureri musculare generalizate, dureri localizate la nivelul globilor oculari. De asemenea, se va dezvolta o inflama]ie la nivelul cìlor aeriene superioare cu dureri faringiene, r`gu[eal`, tuse, iritare a mucoasei conjuctivale [i nazale (manifestate prin l`crimare [i rinoree abundent`).
Bine\n]eles, toate aceste simptome sunt \nso]ite de o stare general` modificat`, febr` [i astenie fizic`. Complica]ii pot ap`rea la sugari, pacien]ii vrstnici [i la cei cu afec]iuni bronho pneumopatii cronice.
18
Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
Scheme de tratament natural
Nu spunem o noutate. Este mult mai u[or s` previi astfel de \mboln`viri dec=t s` le tratezi. Hofigal a g=ndit, a conceput [i a fabricat o serie de produse apifitoterapeutice [i gemoterapeutice care previn \mboln`virile, sau pot diminua riscul complica]iilor \n cazul declan[`rii virozelor respiratorii. |n cele ce urmeaz` vom descrie o schem` de tratament complex` cu aceste produse:
RECOMAND|RI PENTRU COPII

|n cele ce urmeaz` prezent`m o schem` de tratament cu produse marca Hofigal pentru afec]iunile virale respiratorii \ntlnite la copii mai mari de 4 ani. 1. Spirulin` 200 mg 3 comprimate/zi (1+1+1 ) administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. 2. Ulei de c`tin` 4- 5 pic. de 3 ori/zi administrate \n jum`tate de linguri]` de miere Hofimel (produs` de Hofigal), cu 15 minute \nainte de mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. 3. Echinacea 2 capsule/zi (1+0+1) administrate dup` mesele principale, ca atare sau doar con]inutul \n pu]in` miere, lapte sau ceai. 4. Flavovit C 200 mg 2 comprimate (1+0+1), administrate dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni. 5. Omega 3 ulei de pe[te 2 capsule/zi (1+0+1) dup` mesele principale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni.
RECOMAND|RI PENTRU ADUL}I

1. Spirulin` 500 mg 6 capsule/zi (2+2+2) administrate cu 30 de minute \nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. 2. Coenzima Q10 (15 mg) \n ulei de c`tin` 4 capsule/zi (1+2+1) administrate cu 30 de minute \nainte de mesele principale 20 de zile/lun`, timp de 3 luni. 3. Echinaceea 6 capsule/zi (2+2+2) administrate dup` mesele principale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni. 4. C`tinofort 4 capsule/zi (1+2+1) administrate dup` mesele principale 20 zile/lun`, timp de 3 luni. 5. Redigest 5 capsule/zi (1+2+2) administrate cu 30 minute \nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni. 6. Flavovit C 500 mg 3 comprimate masticabile/zi (1+1+1) administrate dup` mesele principale 20 zile/ lun`, timp de 3 luni. 7. Polivitamine naturale marca Hofigal cu Ca [i Mg 3 comprimate/zi, (1+1+1) administrate dup` mesele principale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni. 8. Gemoderivat din muguri de coac`z negru: 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml de ap` plat` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de dimineat`, zilnic, timp de 3 luni. 9. Gemoderivat din muguri de brad alb: 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml de ap` plat` [i baut` cu 15 minute \nainte de masa de prnz, zilnic, timp de 3 luni. 10. Gemoderivat din ml`di]e de m`ce[: 1 monodoz` / zi diluat` \n 50 ml de ap` plat` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de sear` , zilnic, timp de 3 luni.
Pentru simplificarea modalita]ii de administrare a acestei scheme de tratament apifitoterapeutic pentru copii, vor fi administrate \n prima jumatate a lunii (zilele 115 inclusiv) comprimatele de Spirulin` [i pic`turile de ulei de c`tin` \n miere Hofimel, iar \n a doua jum`tate a lunii (zilele 16-30 inclusiv) vor fi administrate capsulele de Echi na cea, Omega 3 ulei de pe[te [i comprimatele de Flavovit C. Aceast` alternan]` se va respecta timp de 3 luni dup` care se poate face o pauz` de 30 zile, ulterior, schema de tratament poate fi reluat` \n acela[i fel, timp de 3 luni \n aceea[i alternan]`. Aceast` schem` de tratament poate fi administrat` [i \n timpul puseelor acute virale \n paralel cu tratamentul alopat, sporind eficien]a acestuia. |n cazul adul]ilor este valabil` aceea[i recomandare. Dup` 3 luni de tratament se face o pauz` de 30 de zile, dup` care se reia timp de 3 luni. |ntr-un an pot fi urmate p\n` la 3 cure complete de tratament.
Diminuarea fenomenelor specifice infec]iilor virale, combaterea predispozi]iei pentru \mbolnavire ( prin administrarea de Spirulin`, Gemoderivat din muguri de coac`z negru, Gemoderivat din muguri de brad alb, Omega 3 ulei de pe[te, Echinacea, Flavovit C, Gemoderivat din ml`di]e de m`ce[). Combaterea factorilor alergici [i poluan]i, predispozan]i pentru iritarea cìlor respiratorii [i sensibilizarea acestora pentru infec]iile virale (prin administrarea de Echinacea, Omega 3 ulei de pe[te, Ulei de c`tin`, Gemoderivat muguri de coac`z negru, Gemoderivat muguri de brad alb, Gemoderivat ml`di]e de m`ce[, Flavovit C, miere Hofimel).
Obiectivele acestor tratamente:

Asigurarea unui aport optim de vitamine, aminoacizi [i minerale necesare men]inerii func]iilor metabolice [i enzimatice ale organismului (prin administrarea de Spirulin`, Ulei de c`tin`, Coenzima Q 10 \n ulei de c`tin`, miere Hofimel, Polivitamine naturale marca Hofigal cu Ca si Mg, Flavovit C , Omega 3 ulei de pe[te, C`tinofort, Redigest, Gemoderivat ml`di]e de m`ce[). Cre[terea capacit`]ii de ap`rare a organismului, a imunit`]ii (prin administrarea de Spirulin`, Echinacea, Ulei de c`tin`, Coenzima Q 10 \n ulei de c`tin`, Flavovit C, Gemoderivat muguri de brad alb).
19
INIMA [i ARTERELE
la rede[teptarea naturii
tatisticile demonstreaz\ c\ `n luna aprilie att cardiacii ct [i hipertensivii sunt cei mai expu[i acestor accidente. Prin trecerea de la anotimpul rece la prim\var\, organismul traverseaz\ o perioad\ `n care este mai vulnerabil datorit\ devitaminiz\rii dar [i riscurilor unor boli intercurente (viroze, pneumonii etc). Aceste boli vin s\ complice [i s\ destabilizeze imunitatea [i a[a deficitar\ la vrstnici.
La vrsta a treia, \ncepnd cu 60-65 de ani, capacitatea de efort a inimii devine tot mai redus`, fiind necesare tot mai multe precau]ii [i \ngrijiri preventive, pentru a elimina sau pre\ntmpina aceste fenomene nedorite. Medicina a clasificat aceste \ngrijiri preventive sub forma unor factori de risc major cum ar fi: hipertensiunea arterial` crescut`, diabetul zaharat decompensat (de tip II), cre[terea valorilor gr`similor \n snge peste limitele admise (cum ar fi colesterolul [i compu[ii sì), trigliceridele serice (care provin din alimenta]ie), raporturile \ntre diferitele frac]iuni ale colesterolului [i colesterolul total, fumatul, obezitatea [i nu \n ultimul rnd alcoolismul cronic. Dintre factorii predispozan]i se enum`r`: prezen]a \n rndul membrilor acelea[i familii a unui trecut cardiac sau hipertensiv, respectiv o mo[tenire de familie; infec]iile cronice (infec]iile urinare), lucrul \n mediu toxic (mediul cu plumb), expunerea \ndelungat` la frig etc. |n aceast` perioad` v` recomand`m urm`toarele: efectuarea unui consult medical riguros cu electrocardiogram` (care se face de dou` ori pe an-la intrarea [i ie[irea din anotimpul rece), analiza
gr`similor din snge [i electroli]ilor (\n special potasiul-indispensabil inimii-calciu [i magneziu), m`surarea tensiunii arteriale ori de cte ori este nevoie; renun]area definitiv` la fumat [i respectarea cu stricte]e a regimului dietetic impus pentru diabetul zaharat \mpreuna cu restric]ia la sare pentru cardiaci si hipertensivi. Ace[ti bolnavi trebuie s` renun]e la vechile obiceiuri deoarece diabeticului \i place dulcele, hipertensivului sarea iar mul]i sunt dependen]i de telemeaua s`rat`, bùturile alcoolice [i tabagismul cronic. Anumite semne trebuie s`-i aten]ioneze pe ace[ti bolnavi: o tulburare de ritm cardiac manifestat` prin palpita]ii presupune o cre[tere a hipertensiunii arteriale; instalarea unui edem la gambe semnific` o decompensare cardiac`, necesitnd un consult urgent la cardiolog pentru corectarea medica]iei o durere \n capul pieptului, cu iradiere \n bra]ul stng, dup` un efort fizic
tate \n \ntrega lume) \mbrac` de cele mai multe ori aspecte de urgen]`. O diet` s`rac` \n gr`simi animale (gr`simi saturate: carne de porc, sl`nina, [unc`, galbenu[ul de ou, smntna), evitarea preparatelor de cofetarie cu zah`r rafinat precum [i ab]inerea de la consumul de alcool constituie primii pa[i \n combaterea acestor factori de risc: ajuta mi[carea, sportul cu m`sur`, ca [i dieta compus` din gr`simi polinesaturate, ca de exemplu carnea de vit` slab`, pui, pe[te [i uleiul de pe[te, legume, ulei de m`sline [i fructe (mere [i citrice), vitamine [i sucuri dietetice. Cu pu]in efort [i r`bdare se poate alc`tui un regim satisf`cator pentru toate bolile metabolice sau cardiovasculare cronice.
Arsenalul fitoterapeutic recomandat bolilor cardiovasculare

Fitoterapia pune la dispozi]ie remedii pentru sus]inerea inimii dumneavoastr` dar mai ales pentru prevenirea \mboln`virilor inimii [i vaselor de snge. Astfel, ULEIUL DE PE{TE OMEGA 3 are rol \n sc`derea gr`similor din snge (colesterolul [i trigliceridele serice), fiind un supliment esen]ial, pe care organismul uman nu-l poate sintetiza. \n acest sens s-a dovedit c` popoarele care trìesc la marginea m`rilor, ca si cele din ]inuturile arctice (eschimo[ii), a c`ror alimenta]ie este aproape exclusiv` din pe[te sau fructe de mare, fac boli ale inimii [i vaselor \ntr-o propor]ie infim` fa]` de popoarele din centrul Europei [i Statele Unite, care se hr`nesc cu preparate gen Fast-Food (mncare cu gr`simi aproape exclusiv saturate, ce determin` obezitate [i bolile cardiovasculare).
sau o discu]ie contradictorie \nso]it` de transpira]ii reci, sugereaz` instalarea unei angine pectorale sau chiar al unui \nfarct al inimii - situa]ie de extrem` urgen]`; dac` ave]i dureri de cap \nso]ite de ame]eli [i senza]ie de vom`, se presupune c` v-a crescut tensiunea arterial` [i trebuie s` v` adresa]i de urgen]` unui specialist. Toate bolile legate de aparatul cardiovascular ( care constitue [i prima cauz` de mortali-
20
Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte ne protejaz` prin ac]iunea ei, antiaritmic` [i antiaterosclerotic` r`spunznd solicit`rilor fizice [i psihice reclamate de via]a modern`, trepidant` [i concuren]ial`, men]innd \n acela[ timp [i echilibrul hormonal, \mpiedicnd apari]ia timpurie a osteoporozei, a tulbur`rilor de menopauz` si a oboselii cronice. Uleiul de c`tin` - alimentul miracolcu rezultate excelente \n tratamentul hipertensiunii arteriale si afec]iunilor coronariene (ca sa ne referim numai la bolile cardiovasculare), f`r` a mai pomeni de ac]iunile antiinflamatorii, antitumorale (cancerul de sn), antianemice, arsuri chimice [i termice prin stimularea epiteliz`rii ]esuturilor, \n ulcere digestive [i hepatite de diverse etiologii. P`ducelul (Crataegus) cu specificitate pe inim`, recomandat \n insuficien]a car-
diac` [i cardiopatia ischemic`, miocardoscleroz`, tulbur`ri de ritm, tulbur`ri de anxietate, ateroscleroz` [i hipertensiune arterial` de cauz` psihic`; \mbun`t`]e[te circula]ia sngelui la nivelul inimii [i previne ac]iunile distructive ale radicalilor liberi; p`ducelul poten]iaz` ac]iunile medicamentelor digitalice [i beta-blocantelor; de aceea, se recomand` \n asocierea cu medica]ia cardiovascular` [i anti-coagulant`, dar numai cu avizul medicului dumneavoastr`!... Pentru sc`derea gr`similor din snge consuma]i usturoi sau seminte de in, sau mai bine gemoderivate. Gemoderivatul din Arinul Negru v` este recomandat \n asociere cu tratamentul complex din insuficien]a vascular` arterial` [i venoas` periferic`, pentru circula]ia sngelui \n vasele inimii [i cele ale creierului; Plopul Negru are un determinism special
pentru peretele vascular, reducnd spasmul [i favoriznd circula]ia colateral` \n arterite de diverse cauze; Liliacul dilat` vasele coronare ale inimii fiind preferat \n insuficien]a coronarian` sau dup` infarct, \n urm`rile la nivelul mu[chiului inimii; de asemenea este utilizat \n prevenirea accidentului coronarian, \n special dup` o EKG semnificativ` de ischemie-leziune; \n sfr[it Afinul, un remediu excelent \n prevenirea [i tratarea microarteriopatiilor [i a st`rilor de fragilitate capilar`, mai cu seama la diabetici. Vitaminele naturale Hofigal cu Calciu [i Magneziu v` sunt folositoare \n toate anotimpurile pentru ac]iunea lor remineralizant` si antioxidant`. Aceasta a fost o scurt` enumerare a unor produse uzuale realiyate de Hofigal [i folosite in prevenirea [i tratarea bolilor cardiovasculare.
21
Astenia
Observa]iile empirice, apoi evalu\rile clinice au impus de-a lungul timpului ideea ciclicit\]ii asteniei, func]ie de perioada de trecere de la anotimpul rece la cel cald (prim\vara) [i invers, odat\ cu debutul toamnei. Oare ct adev\r s-a ascuns `n spatele acestor realit\]i?
- un apanaj al prim\verii?
Exist\ [i astenii extrasezoniere?
Observa]iile clinice, apoi datele statistice au demonstrat c` astenia, ca form` particular` [i specific` de sl`biciune, lips` de tonus, fatigabilitate rapid`, persistent` sau capricioas` [i rebel`, nu este un apanaj sezonier sui-generis. Ea poate fi o stare, o realitate, o acuz`, un sindrom, o form` de manifestare simpl` sau complex`, discret` sau profund`, cauz` [i efect al multor factori. Astenia fizic` afecteaz` \n principal componenta somatic` [i poate degenera \n a[a numitul surmenaj muscular pentru cei ce, profeseaz` \n domenii cu implicarea acestei componente; for]` sau rezisten]` fizic` (curieri, lucr`tori \n construc]ii, muncitorii forestieri, transportatorii, cei ce stau mult` vreme \n picioare). Este interesant c` la ace[tia somnul, pofta de mncare, aten]ia sau memoria, nu sunt afectate dect marginal. Astenia psihic` (mental`, emo]ional` sau cumulat`) dar [i astenia psiho-fizic` (denumit` generic neurastenie) mult mai complex`, se define[te ca un sindrom. Punctul ei de plecare este difuz, rareori unic [i bine circumscris, deoarece poart` amprenta unei cauzalit`]i complexe. Polimorfismul clinic al neurasteniei include spectrul depresiei, al anxiet`]ii sau al tulbur`rilor somatice. Ce spune p`rintele neurasteniei G. M. Beard, referitor la cauza biopsihologic` a acesteia? Sistemul nervos, sub impactul influen]elor perturbatoare, stresante, frustrante este siderat de energia pe care o de]ine [i se descarc` asemeni unor baterii. Tot Beard a postulat teoria diatezei nervoase, conform c`reia, persoanele care prezint` o vulnerabilitate specific` (nativ` sau dobndit` printr-un stil de via]` defectuos), sunt mai pu]ini rezistente la stres, au o imunitate fragil`. Circumstan]e agravate sunt \n cazul persoanelor care consum` alcool, sunt fum`tori, se alimenteaz` haotic, prea mult sau prea pu]in, pierd nop]i, nu ]in cure de toxifiere, sunt sedentari, bolnavi cronici, vrstnici. Prim`vara, toamna, ocazional \ntre anotimpuri, astfel de persoane fac frecvent episoade de neurastenie.
Factori, cauze, efect
`r` \ndoial`, un mare smbure de adev`r este faptul c` la trecerea de la frig la cald [i invers (\n cazul unei clime cu 4 anotimpuri clasice) organismul uman este obligat s` se acomodeze, s` se adapteze schimb`rilor de temperatur`, presiunii atmosferice, curen]ilor de aer, diferen]elor dintre primele ore ale zilei [i miezul acesteia, schimbarea orarului de var` / iarn`. Pe de alt` parte, ciclicitatea produselor agroalimentare, specifice fiec`ruia din cele (\nc`) 4 anotimpuri, a contribuit [i ea la consolidarea conceptului de astenie de sezon.
a. forma asteno-neurotic` este ilustrat` clinic prin: astenie semnificativa [i progresiv`, consecutiv` sau concomitent` unui efort intelectual minor sau moderat; fatigabilitate psihic` trìt` ca o epuizare rapid` a for]ei intelectuale [i fizice; reducere a capacit`]ilor prose-
xice (deaten]ie) prin intruziunea unor evoc`ri sau reprezent`ri care, la rndul lor, reduc disponibilit`]ile func]iei prosexice (de aten]ie) reducerea fluxului, ritmului [i elocven]ei ideative, a disponibilit`]ii de evocare [i reprezentare, a for]ei imagina]iei [i a capacit`]ii de deliberare. Aceste simptome antreneaz` reduce-
Care sunt manifest\rile clinice esen]iale?

22
rea eficien]ei activit`]ii cotidiene [i a performan]elor profesionale. b. Forma asteno-somatoform` este ilustrat` prin: impresia de sl`biciune fizic` [i psihic`, independent` de efort sau dup` eforturi minime, care \ns` nu o pot justifica; senza]ia de dureri musculare, surde [i continue, cu diferite localiz`ri;
Abordarea terapeutic\
|n mod tradi]ional, pentru tulbur`rile nevrotice [i \n special pentru neurastenie era indicat` psihoterapia, ca [i schimbarea mediului de via]` (element al socioterapiei). Astfel, \n primele decenii ale secolului, P. Janet, \n memorabilele cursuri sus]inute la spitalul Saint Anne, recomand` pacien]ilor nevrotici schimbarea sub ct mai multe aspecte (de la ie[irea din mediul profesional [i familial, pn` la aspecte de ]inut` vestimentar`). De asemenea, P. Janet recomand` pacien]ilor plimb`rile pe cmpul verde pentru ca, dup` o jum`tate de secol, psihologia [tiin]ific` s` descopere efectul tranchilizant al verdelui. Nu sunt de neglijat metodele terapiei prin mi[care, art`, activit`]i fizice \n aer liber, ca [i terapiile complementare (acupunctura, homeopatia, fito-aroma-melocristalo-terapia, reflexoterapia).
Abordarea psihofarmacologic\
Neurastenia gliseaz`, \n tot mai mare m`sur` spre aria terapeutic` a psihofarmacologiei. Aceast` reorientare terapeutic` \n domeniul neurasteniei a fost determinat` de faptul c` agen]ii psihofarmacologiei au \mbun`t`]it elocvent rezultatele [i implicit, op]iunile terapeutice. |naintea oric`rei recomand`ri, men]ion`m pruden]a care trebuie s` c`lùzeasc` terapeutul \n prescrierea benzodiazepinelor, ca [i a oric`rui alt produs cu poten]ial adictiv (de dependen]`) \ntruct: medicamentele susceptibile de a fi utilizate \n neurastenie prezint`, \n general, un mai mare poten]ial adictiv comparativ cu medicamentele prescrise \n alte condi]ii clinice; prin vulnerabilitate [i fragilitatea structurii psihismului lor, pacien]ii cu neurastenie sunt expu[i \n mai mare m`sur` riscului dependen]ei; prin excelen]`, pacien]ii cu nerastenie prezint` o mai mare \nclina]ie pentru automedica]ie, iar produsele la care ei recurg sunt tocmai acelea cu poten]ial adictiv.
Abordarea psihoterapeutic\
|n aceast` privin]` pot fi re]inute elemente generale [i elemente relativ particulare. Astfel pot fi men]ionate urm`toarele a) cheia de bolt` a succesului psihoterapiei \n neurastenie const` \n realizarea alian]ei terapeutice, ce are la baz`: \ncrederea [i corectitudinea conduitei pacientului, ca [i profesionalismul [i suportul efectiv al terapeutului; b) psihoterapeutul trebuie sa fie convins asupra autenticit`]ii suferin]ei pacientului; c) pacientul s` con[tientizeze situa]iile psihotraumatizante, stresante sau frustrante ale vie]ii sale [i adoptarea mecanismelor prin care le-ar putea accepta; d) metoda psihoterapeutic` adoptat`, mai simpl` sau mai elaborat`, trebuie bazat` pe insight, sinele (clarificarea pacientului asupra problemelor sale).
stare de tensiune psihic` trìt` cu impresia incapacit`]ii de relaxare; acuze somatoforme localizate la nivelul diferitelor aparate sau sisteme, relativ persistente, cu caracter migrator, anxiogene (care genereaz` nelini[te, team` sau panic`). senza]ia de ame]eal` [i de instabilitate general`; senza]ia de tensiune intracra-
nian` sau de cefalee; iritabilitate, ner`bdare, incapacitate de a[teptare; slab` toleran]` la frustrare; dificult`]i \n deliberare (decizie) [i incapacitate de amnare; \ngrijorare referitoare la starea s`n`t`]ii fizice sau mentale; dispozi]ie depresiv` ilustrat` prin reducerea sau anularea dorin]elor, a ini]iati-
velor [i angaj`rilor, pierderea interesului [i a pl`cerii pentru majoritatea aspectelor [i situa]iilor, inclusiv cea sexual`; anxietate exprimat` prin teama difuz`, generalizat`, lipsit` de obiect [i proiectat` \n viitor; incapacitatea de relaxare.
Manifest\ri clinice asociate ambelor forme frecvent `ntlnite:

23
E ditorial
ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

(urmare \n pagina 1)
CROMUL a fost considerat mult\ vreme produs toxic [i nedorit. ~n anii 50 Schwartz [i Menz demonstreaz\ rolul cromului `n tolerarea zaharului; de atunci cercet\rile continu\. Rolul cromului `n organism este de a regla concentra]ia de zah\r `n snge (glicemie). ~mpreun\ cu insulina asigur\ transportul zah\rului prin snge la ]esuturile organismului. Nivelul cromului `n organism se reduce `n timpul sarcinii [i dup\ na[tere. Este de asemenea sc\zut la copiii bolnavi de diabet. Lipsa lui duce la screloza arterelor, iar la gravide la a[a-zisul diabet al gravidelor. El este [i cauza cre[terii bru[te a masei corporale, acumularea lichidelor, cre[terea tensiunii arteriale, manifest\ri `ntlnite frecvent la gravide si l\uze. Aten]ie! Carbonatul de calciu poate reduce capacitatea de asimilare a cromului [i deci provoac\ insuficien]\ lui (aten]ie la neutralizante). Se administreaz\ sub form\ de picolinat de crom. Simptomele insuficien]ei: senza]ia de panic\, extenuarea, cre[terea lent\, nivel mare de colesterol. Supradozajul nu este dorit deoarece poate conduce la ulcere gastrice, insuficien]e renale [i hepatice. CUPRUL. Abia `n 1966 s-a descoperit c\ acesta poate provoca o maladie, (care a fost definit\ ulterior) drept urmare a deficitului de cupru [i fier. Se g\se[te `n alune, semin]e de floarea soarelui, vi[ine, produsele marine etc. Deficitul apare foarte rar, de regul\ odat\ cu deficitul major de proteine `n alimenta]ie. ~mpreun\ cu fierul, cuprul particip\ la sinteza celulelor ro[ii, fiind component de baz\ al p\r]ii exterioare a epiteliului fibrelor nervoase, colagenului [i intrnd `n structura proteinelor. Joac\ un rol important
`n producerea pigmentului tegumentar. Alcoolul poate provoca deficit de cupru. Galbenu[ul de ou favorizeaz\ absor]ia cuprului `n intestin. Simptomele caren]ei sunt alopecia, anemia, oboseala, cre[terea colesterolului, reducerea num\rului de celule albe din snge, depresia, afectarea mu[chilor cordului, osteoporoza. Supradozarea duce la dureri musculare, iritabilitate, depresie. FIERUL. Cunoscut pentru rolul `n sinteza hemoglobinei [i transportul oxigenului. Surse: ficat, creier, g\lbenu[ de ou, ciuperci albe, p\trunjel, spanac, mere, piersici, prune uscate, stafide, gru [i alte cereale. Insuficien]a fierului conduce la paloare, oboseal\, sl\bire. Ajut\ la formarea celulelor responsabile cu imunitatea, adic\ celulele albe. Fierul concureaz\ cu calciul la asimilare, precum [i cu zincul [i cuprul. Aten]ie! Cafeaua [i ceaiul negru reduc capacitatea de asimilare a fierului, precum [i consumul `n exces al laptelui. ~n prezen]a vitaminelor B1 [i B6 se asimileaz\ foarte greu. Simptomele lipsei de fier: anemie, limb\ inflamat\, fragilitatea oaselor, sensibilitate la frig, constipa]ie, depresie, stare de confuzie, ame]eal\, dificultate la inghi]ire, oboseal\, fragilitatea unghiilor, oprirea cre[terii la copii. Surplusul provoac\ dureri de cap, oboseal\ intens\, ame]eli, pierderea poftei de mncare. FOSFORUL este att de raspndit `n natur\ `nct alimenta]ia asigur\ de 10 ori necesarul. Surse de fosfor: laptele, carnea, pe[tele, cerealele, alunele, mazarea [i `n general zarzavaturile. Fosforul `mpreun\ cu calciul determin\ duritatea oaselor [i a din]i-
lor, `n care se afl\ peste 85% din fosforul din organism. Acesta particip\ la metabolismul proteinelor, carbohidra]ilor [i al gr\similor, deci este [i surs\ de energie. Metabolismul fosforului necesit\ vitamina D. Fosforul este foarte rar deficitar, de aceea suplimentele cu fosfor sunt rar utilizate. Simptomele caren]ei de fosfor sunt: pierderi ale poftei de mncare, sl\bire, astenie, surmenaj, junghiuri, dureri de oase, senza]ia de fric\. Aten]ie! La consumul in exces de neutralizante! MAGNEZIUL este un microelement care are un aport de numai 25 g la nivelul `ntregului organism matur. Aproximativ 1% se afl\ `n lichidele din organism, iar restul `n mu[chi [i ]esuturile moi. ~n general se asimileaz\ prost din intestine [i se elimin\ 60-70% prin fecale. ~n cazul unei alimenta]ii nediversificate se asimileaz\ pn\ la 70%. Fiind un component al clorofilei, se g\se[te `n toate plantele verzi. Cele mai bogate surse sunt: semin]ele, alunele, germenii de gru, `n general, cerealele nedecorticate. Prin m\cinarea grului [i `ndep\rtarea cojilor (t\r]a) se pierde pn la 80% din magneziul existent. ~n prezent se [tie c\ particip\ la peste 300 de reac]ii enzimatice implicate `n metabolismul glucidic, producerea energiei, oxidarea acizilor gra[i [i activarea aminoacizilor. Particip\ [i la biosinteza proteinelor, la modificarea informa]iei genetice, la transmiterea semnalelor nervoase. Are rol deosebit [i `n formarea structurii osoase [i a smal]ului din]ilor. Deoarece calciul poate reduce asimilarea magneziului, raportul lor `n alimenta]ie trebuie s\ fie de 2:1. Acizii gra[i contribuie la eliminarea magneziului din organism. Administrarea de acid folic cre[-
24
E ditorial
te necesarul de magneziu, activnd enzimele care `l con]in `n structur\. Fierul `n exces reduce asimilarea magneziului. Deficitul vitaminei E reduce nivelul magneziului `n ]esuturi. Aten]ie! Alcoolul [i cafeaua sporesc pierderea magneziului prin rinichi. Regimurile proteice impun obligatoriu suplimente cu magneziu. Persoanele care consum\ digitalice pot avea deregl\ri ale ritmului cardiac, iar unele preparate diuretice pot contribui la eliminarea magneziului. Lipsa magneziului poate conduce la: anemie, deregl\ri ale ritmului cardiac (inclusiv tahicardie), deregl\ri psihice (inclusiv excita]ia anxioas\), fric\, depresie, dezorientare, halucina]ii, irascibilitate, nervozitate, dificulta]i de echilibru, ame]eli, simptome musculare (inclusiv tremor), deregl\ri ale tensiunii arteriale. ~n cazul unei bune func]ionari a rinichilor simptomele toxice datorate supradozarii sunt foarte rar `ntlnite. Aten]ie! Dac\ suferi]i de maladii ale rinichilor evita]i administrarea suplimentelor de magneziu. MANGANUL. Rolul lui s-a clarificat abia in anii 70, de[i de toxicitatea lui se [tia din 1937. Are rol `n metabolismul gr\similor, formarea oaselor, a ]esuturilor conjunctive, producerea energiei, sinteza colesterolului [i a nucleotidelor (ADN), `n via]a oric\rei celule vii. Insuficien]a conduce la fragilitatea oaselor, intoleran]a la zah\r, nivel crescut al colesterolului, pierdere a greut\]ii corporale, degenerare a organelor sexuale (ovare [i testicule). MOLIBDENUL. Acest microelement influenteaza metabolismul fierului `n ficat, intrnd `ntr-un [ir de reac]ii enzimatice. Previne guta prin eliminarea acidului uric. Se pot administra zilnic 100 g de Mo. Lipsa lui favorizeaz\ apari]ia impoten]ei [i apari]ia cariilor. Este un element `nc\ `n studiu. Cu certitudine se [tie c\ este inofensiv `n cantit\]ile asimilabile din hrana [i chiar din suplimentele alimentare. POTASIUL este elementul de baz\ al oric\rei celule vii. Se g\se[te `n produsele proaspete. Func]iile sale `n organism sunt deosebite. Majoritatea se g\se[te `n interiorul celulei, dar `ntr-un permanent echilibru cu potasiul din exteriorul celulei. Eliminarea celei mai mari cantit\]i de potasiu este realizat\ de rinichi, iar o mic\ parte prin transpira]ie. Diareea `ndelungat\ poate provoca insuficien]\. Cauza principal\ a deficitului este utilizarea frecvent\ a diureticelor. Aten]ie! Cafeaua (cofeina) provoac\ mari pierderi de potasiu. Caren]a de magneziu, cum am spus, face s\ fie greu de echilibrat potasiul. Simptomele: acnee, constipa]ie, tensiune arterial\ sc\zut\, oboseal\, insomnie, crampe, sete, depresie, nervozitate, intoleran]\ la zah\r, colesterol ridicat, puls accelerat. SELENIUL. Primele informa]ii referitoare la toxicitatea lui deosebit\ au aparut `n 1930; s-a observat c\ vacile care p\[teau pe terenuri s\rate (solul avea un con]inut ridicat de seleniu) aveau probleme la nivelul bl\nii, ciroze hepatice, modific\ri ale copitelor, distrifie, etc. Importan]a sa pentru om este demonstrat\ abia `n 1979, cnd chinezii descoper\ cardiopatia care poate fi prevenit\ prin administrarea seleniului la copii [i tineret. De aici o avalan[\ de experien]e privind rolul antioxidant, care ajut\ vitaminele E [i C s\ protejeze organismul prin distrugerea radicalilor liberi. Se g\se[te `n produse marine, ficat, carne, cereale, seminte, fructe [i legume (dac\ solul con]ine acest microelement). Organismul are nevoie de Se pentru formarea peptidei glutation, un antioxidant care distruge radicalii liberi [i fortific\ sistemul imunitar. Are un rol deosebit `n ridicarea imunit\]ii [i ap\rarea `mpotriva cancerului [i a altor boli grele. Al\turi de vitaminele E [i C distruge radicalii liberi. De re]inut faptul c\ lipsa vitaminei C face dificil\ asimilarea seleniului. Cantitatea zilnic\ este de 100200 g. Deficitul duce la cre[terea colesterolului, infec]ii frecvente, reducerea func]iilor ficatului [i la sterilitate masculin\. SILICIUL. Descoperit `n 1848, este elementul cel mai frecvent `ntlnit pe p\mnt. Rolul lui pentru om a fost `n]eles abia `n 1972. Se g\se[te `n boabele de cereale, r\d\cini de plante, pielea p\s\rilor etc. Prezint\ multiple localizari `n organism, de la compozi]ia ]esuturilor fibroase, a colagenului [i elastinei, pn\ la structura oaselor. Nu este necesar adaosul de suplimente alimentare. Este `n plin studiu. SODIUL, `n forma sa ionic\, reprezint\ baza lichidelor extracelulare. Cantitatea de sodiu determin\ reten]ia apei `n organism. Particip\ la transportul substan]elor `n snge [i `n interiorul fiecarei celule. Rinichii sunt cei ce asigur\ cantitatea normal\ de sodiu. Se cunoa[te foarte bine rolul s\u; astfel, `n exces, elimin\ calciul [i alte elemente. Cantitatea maxim\ zilnic\ este de 6 g. Nu insist, fiind bine cunoscute att consecin]ele insuficien]ei ct [i cele ale supradoz\rii. SULFUL. Compu[ii lui au rol deosebit `n producerea de energie, `n coagularea sngelui, `n sinteza colagenului [i a enzimelor. Recent, cercet\torii au aratat c\ usturoiul reduce colesterolul, datorit\ compu[ilor cu sulf. Se asimileaz\ printr-o diet\ normal\. VANADIUL. Abia `n 1974 a fost corelat cu s\n\tatea uman\. Se cunoa[te rolul de co-factor enzimatic, participnd la formarea energiei `n organism. Pn\ `n prezent nu au fost g\site simptome ale deficien]ei, dar cercetarile continu\.
Ca [i vitaminele naturale, [i aceste elemente au un rol deosebit `n via]a noastr\. ~n concluzie, nu putem reduce: orice, oricum [i oricnd. Despre influen]a [i rolul microelementelor, al\turi de cea a vitaminelor [i aminoacizilor, nu mai pot fi ridicate semne de `ntrebare. Din p\cate, [tiam prea pu]in [i am ignorat alimenta]ia cu rol definitoriu pentru sanatatea noastr\. Am preferat s\ realiz\m produse de sintez\, ct mai multe, ct mai scumpe, pentru profituri mari, `n detrimentul s\n\t\]ii. Greu de digerat adev\rul c\ se poate tr\i s\n\tos f\r\ medicamente!
25
E veniment
Zilele Frumuse]ii Estetika 2007

STETIKA 2007 Expozi]ia dedicat` ultimelor tendin]e TOTAL BEAUTY [i Al 4-lea Congres Interna]ional de Estetic` Aplicat` Les Nouvelles Esthtiques s-au desf`[urat pe parcursul a patru zile, \ntre 1 [i 4 martie 2007, la Sala Polivalent`. |n aceste patru zile s-a pronun]at [i definit cel mai bine caracterul profesional al acestei manifest`ri. Astfel, am constatat c` \n Romnia exist` o deschidere [i un interes v`dit pentru industria profesional` a frumuse]ii, pentru trend-uri [i produse noi, iar Congresul Les Nouvelles Esthtiques este o surs` extraordinar` \n aflarea de informa]ii [i nout`]i, aici se stabilesc contacte directe cu produc`torii [i importatorii de produse cosmetice [i nu numai, aici esteticienele pot pune \ntreb`ri la
care s` primeasc` cele mai pertinente r`spunsuri din partea speciali[tilor din ]ar` [i din strìn`tate. |n cadrul expozi]iei prezen]a firmelor din strìn`tate este un plus \n accentuarea interesului pentru pia]a de beauty din Romnia. Statistica edi]iei trecute de Congres a fost urm`toarea: 58 de firme expozante; 2214 esteticiene, elevi ai [colilor de specialitate, studen]i ai facult`]ilor cu profil medical [i de sport (cu specializarea kine to te ra pie); 119 medici (dermatologie, chi-
Patru zile `n care profesioni[ti din Romnia [i din str\in\tate [i-au dat mna
rurgie plastic`, alte specializ`ri); 197 masoterapeu]i; 458 hairstylisti; 185 manageri/proprietari de centre de frumuse]e/relaxare; 3812 vizitatori. Edi]iile anterioare ale ES TE TI KA \nregistrndu-se ca reale succese, au motivat Les Nouvelles Esthtiques Romnia s` se dep`[easc` pe sine [i astfel, a luat na[tere conceptul Z IL E LE FRUMUSE}II ESTETIKA 2007. Patru zile \n care profesioni[tii frumuse]ii din Romnia [i din strìn`tate [i-au dat \ntlnire la o serie de ma ni fes t`ri: showuri de machiaj [i coafur`, body painting [i nail art, demonstra]ii de tratamente cosmetice faciale [i corporale, masaje, trenduri de ultim moment \n domeniul esteticii. De aproape jum`tate de secol, scopul declarat al tuturor Congreselor organizate de Les Nouvelles Esthtiques, \n toate cele 25 de ]`ri \n care se desf`[oar`, este acela de a promova educa]ia estetic` [i de a prezenta tendin]ele [i nout`]ile industriei de frumuse]e. ZILELE FRUMUSE}II ES TE TIKA 2007 a \nsemnat o ex-
pozi]ie cu vnzare de produse cosmetice pentru tratament facial [i corporal, produse de tratament [i \ngrijire a p`rului [i vopsele de p`r, produse cosmetologice [i parafarmaceutice, ustensile, instrumente [i accesorii pentru manichiur` [i pedichiur`, saune, solarii [i aparate pentru bronzat, mobilier, echipamente [i accesorii pentru saloane de \nfrumuse]are, centre de s`n`tate, SPA-uri, clinici [i cabinete medicale, aparatologie conferin]e [i work-shop-uri pe teme de dermatologie [i chirurgie estetic`. Concursuri de coafur` (tunsoare & culoare [i coafur`), machiaj, pictur` pe unghii, bodypainting \n care speciali[tii, dar [i juniorii \[i pot etala mìestria \n fa]a juriului [i a publicului. Compania HOFIGAL EXPORT -IMPORT S.A. a fost prezent`, ca de fiecare dat`, la acest eveniment important prin Departamentul Marketing [i Comercial, promovnd no]iunea de produse cosmetice f`r` conservan]i la monodoze, precum [i TRUSA PENTRU FAMILIE ca un concept de marketing novator al companiei. De asemenea, Dna drd. chim. RAICIU ANCA DANIELA, director de marketing, a prezentat la sesiunea dedicat` speciali[tilor: 1. Legisla]ia \n domeniul produselor cosmetice 2. Formularea produselor cosmetice.
26
E veniment
data de 2 aprilie 2007, la Complexul Sportiv Olimpic Sydney 2000 Izvorani a avut loc evenimentul de semnare a contractului de parteneriat `ntre Comitetul Olimpic [i Sportiv Romn [i Hofigal Export-Import S.A. Acest parteneriat este destinat sprijinirii mi[c\rii sportive din Romnia. Detalii `n num\rul viitor al revistei noastre.
~n
|n data de 10 martie a.c., s-a deschis la Barcelona a 12-a edi]ie a trgului Cosmobelleza & wellness, unul dintre cele mai importante evenimente promo]ionale din Europa, adresat profesioni[tilor, care cuprinde toate activit`]ile specifice de cosmetic`, coafur`, estetic`, fitness. Romnia a participat pentru prima dat` cu un pavilion na]ional pe o suprafa]` de 100 mp organizat de Departamentul de Comer] Exterior \n colaborare cu Centrul Romn pentru Promovarea Comer]ului [i patronatul din industria de cosmetice. 8 firme romne[ti de prestigiu din domeniu au expus \n cadrul pavilionului na]ional: Asil din Galati, Cosmetic Plant si Farmec din Cluj-Napoca, Laboratoarele Ariel 91 din Ploiesti si Centrul Juliette Armand, Hofigal Export-Import S.A., Romira Cosmetics si Papillon din Bucuresti. La edi]ia din acest an au participat 750 de firme din care 250 cu pavilion na]ional printre care: Bulgaria, China, Brazilia, Romnia, sau sunt participante individual din cca 30 ]`ri pre-
Hofigal la Trgul Interna]ional Cosmobelleza & wellness Barcelona

cum Italia, Franta, Anglia, Belgia, Olanda, EAU, India, SUA, Ungaria, Coreea, Portugalia, etc. Printre activit`]ile noi g`zduite \n cadrul trgului se num`r` [i prima edi]ie a Forumului Mediteranean de frumuse]e [i cosmetic` la care au particip` 35 de ]`ri din Europa, Asia, [i Africa de Nord. Pe data de 11 martie a.c. \n cadrul trgului s-a organizat Ziua Romniei, realizndu-se o prezentare a firmelor romne[ti [i a produselor de interes \n domeniu. |n aceast` zi Hofigal prin reprezentanta sa Dna ANCA DANIELA RAICIUDirector Marketing [i-a f`cut cunoscut \nc` odat` portofoliul de produse, nout`]ile din domeniul industriei cosmetice: produse cosmetice la monodoze f`r` conservan]i. Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
27
R \spundem cititorilor
Medicul de serviciu
Teodor Sissea v\ r\spunde
De curnd am fost diagnosticat\ cu virusul hepatic C. A[ vrea s\ aflu mai multe detalii despre aceast\ boal\ [i v\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament cu produse naturale. (J.A., 53 ani, Boto[ani)
Deoarece nu este singura solicitare `n acest sens, de a da ct mai multe detalii despre aceast\ afec]iune, voi `ncerca s\ fiu ct mai sintetic, pornind de la `ntreb\rile pe care le-am primit de la dumneavoastr\, stima]i cititori.
Ce este hepatita cu virus C? Este una din cele mai importante cauze de boli hepatice cronice, peste 60% dintre acestea avnd ca agent etiologic virusul hepatic de tip C, iar 30% din totalul cazurilor de hepatit` cronic` cu VHC (Hepatit` Cronic` Viral`) pot dezvolta ciroza hepatic`, \ntr-un interval de timp cuprins \ntre 10 [i 20 de ani. Care este evolu]ia hepatitei cu virus C? Din punct de vedere evolutiv, exista dou` extreme: una \n care pacien]ii nu prezint` nici un semn sau simptom al bolii hepatice, se simt excelent [i enzimele hepatice serice sunt \n valori normale, f`r` modific`ri. Atunci cnd se efectueaz` la recomandarea medicului specialist, conform protocolului de diagnostic, biopsia arat` un grad redus de afectare, iar \n aceste ca-
zuri prognosticul pe termen lung este favorabil. |n cealalt` extrem`, se afl` pacien]ii cu hepatit` C form` sever`, care prezint` semne [i simptome specifice (oboseal`, astenie fizic`, grea]`, inapeten]`, dureri musculare ce apar la eforturi minime etc.), enzimele hepatice serice sunt prezente \n valori mari, crescute, iar virusul hepatic este, de asemenea, detectabil \n
Virusul hepatic C, simptome [i remedii naturale

snge. Evolu]ia clinic` a acestor pacien]i este spre ciroz` hepatic`. De regul` [i din fericire, majoritatea pacien]ilor cu hepatit` C se afl` \ntr-o pozi]ie intermediar`, \ntre aceste dou` extreme: majoritatea prezint` o simptomatologie s`rac`, modest` sau chiar absent`, enzimele u[or moderat crescute, iar prognosticul este incert. Doar 20% dintre ace[tia dezvolt` ulterior ciroz` hepatic`
[i aceast` modificare de structur` hepatic` poate ap`rea dup` un interval de timp de 1020 de ani de la infectare. Care sunt modalit`]ile de transmitere? Cea mai frecvent` modalitate de transmitere este prin contactul cu snge infectat cu VHC (transfuzii sangvine cu snge netestat, transmiterea acelor de sering` de la o persoan` la alta f`r` a fi sterilizate etc.). \n prezent, factorul de risc cel mai frecvent \ntlnit este consumul de droguri cu administrare intravenoasa [i trecerea seringilor infectate de la surs` (purtatorii de virus) la al]i consumatori. Alt` modalitate de transmitere este cea sexual`, mai frecvent \ntlnit` \n cazul rela]iilor neprotejate, cu parteneri multipli, ocazionali. Transmiterea HCV de la mama la f`t este destul de rar \ntlnit`. Aceasta situa]ie se \ntlne[te mai ales \n cazul gravidelor infectate concomitent cu HIV [i HCV. Mai rar, doar \n 10-30% din cazurile de infec]ii cu VHC, se poate \ntlni \n varianta de
Talon pentru comenzi la domiciliu

C\tre: S.C. HOFIGAL Export-Import S.A. Subsemnatul (a) ...................................................................... domiciliat (a) `n ora[ul .................. comuna ................ jude]ul ................. cod po[tal ..............., strada ......................................, nr. ......, bloc ......, scara ....., ap. ......, legitimat cu B.I. (C.I.) seria ......., nr. ................, suferind de [diagnosticul] ............................................................................................................................. [fiind nedeplasabil] / neavnd `n apropiere o farmacie cu produse naturale V\ rog s\-mi trimite]i urm\toarele produse naturale, recomandate de: medicul fitoterapeut dup\ cum urmeaz\: medicul de familie - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... - .......................................................................................................................... [i m\ oblig s\ achit factura la primirea coletului (produse, taxe de expedi]ie [i magazinaj)
Pute]i primi orice produs Hofigal direct la domiciliu prin completarea acestui talon, decuparea [i expedierea lui pe urm\toarea adres\: S.C. HOFIGAL EX PORT-IMPORT S.A., Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, cod 042124, cu precizarea pe plic pentru colet po[tal. 30
R \spundem cititorilor
transmitere sporadic` (\n situa]ii limit`), la persoane care nu intr` \n nici o categorie dintre cele enumerate mai sus, dar care iau contact cu VHC prin r`ni superficiale, injec]ii, contactul cu diverse obiecte ascu]ite, accidental sau cu ocazia unor manevre medicale. Care sunt semnele [i simptomele cel mai frecvent \ntlnite \n hepatita cronic` cu VHC? Repet, majoritatea pacien]ilor sunt asimptomatici. Cnd exist`, acestea pot ap`rea sporadic, de intensitate u[oar` [i pot fi descrise ca: senza]ie de oboseal`, sensibilitate, disconfort \n hipocondrul drept, inapetent`, grea]`, mialgii, artralgii. La palparea abdominal` este prezent` sensibilitatea ficatului, hepatomegalie moderat` (limita inferioar` a ficatului coboar` sub nivelul rebordului costal, consisten]a este modificat`). |n cazul evolu]iei spre ciroz` hepatic` cu VHC apare [i sl`biciunea muscular` marcat`, unii prezentnd emacierea masei musculare, sc`dere ponderal` brusc`, masiv`, mnc`rimi ale tegumentelor, reten]ie lichidian` tip ascit`, m`rirea \n diametru a abdomenului. La examenul fizic, ace[ti pacien]i prezint` hepatomegalie, splenomegalie, icter, hipotonie muscular`, prurit, edeme (\n special la nivelul membrelor inferioare), purpur`, urticarie, neuropatii, ame]eli, frunic`turi la nivelul extremit`]ilor etc. De ce nu exist` un vaccin contra hepatitei cu VHC? Principala cauz` este aceea c` acest virus sufer` muta]ii rapide, \n a[a fel \nct el poate sc`pa de solda]ii sistemului imunitar. Exist` cel pu]in 6 genotipuri majore [i aproape 50 de subtipuri de HCV. Dintre acestea, doar pacien]ii infecta]i cu genotipurile 2 [i 3 r`spund favorabil la tratamentul cu Interferon. Cum se previne infec]ia cu VHC? Cele mai eficiente modalit`]i ar fi urm`toarele: \n primul rnd, o educatie sanitar` corespunz`toare a popula]iei, prin care aceasta este informat` despre activit`]ile cu risc de infectare crescut. La acest capitol, trebuie precizat c` grupurile cu riscul cel mai crescut de dobndire a hepatitei cu VHC sunt urm`toarele: personalul medicosanitar din spitale, sec]ii de chirurgie, obstetric`-ginecologie, maternit`]i, stomatologie, ORL, centre de recoltare snge, laboratoare; bolnavii care au primit snge netestat \nainte de 1992 (atunci au fost introduse obligatoriu teste screening pentru depistarea hepatitei cu HCV); consumatorii de droguri cu administrare intravenoas`; sugarii proveni]i din mame infectate cu HIV [i HVC; persoane expuse frecvent la tratamente, transfuzii sangvine (pacien]i cu hemofilie, bolnavi supu[i unor transplanturi de organe, pacien]i cu insuficien]` renal`, pacien]i supu[i chimioterapiei, etc.) \n al doilea rnd, trebuie educa]i bolnavii cu HIV sau HCV s` declare infec]ia \n momentul \n care apeleaz` la serviciile medicale de mic` sau mare chirurgie, momente \n care pot infecta voit sau ocazional personalul medico-sanitar sau alte persoane. de asemenea, alte modalit`]i de prevenire sunt urm`toarele: monitorizarea eficient` a pacien]ilor cu HCV [i HIV, informarea serviciilor medicale, monitorizarea analizelor sangvine, respectarea protocoalelor de recoltare, manevrare, depozitare, testare a produselor biologice, combaterea fenomenului de toxicomanie. |n ceea ce prive[te tratamentul fitoterapeutic adjuvant, \n aceste cazuri, este bine s` specific`m c` este strict individualizat pe pacient, \n func]ie de simptomatologie, stadiul bolii, evolu]ia valorilor enzimelor sangvine, boli asociate etc. Din acest motiv, solicit`m documente medicale fiec`rui bolnav \n parte, pentru a individualiza tratamentul fitoterapeutic. 1. Se-Spirulina 6 comprimate (2+2+2) administrate cu 30 minute \nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni 2. Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte (30mg.) 2 capsule/zi (1+0+1) administrate dup` masa de diminea]` [i sear`, zilnic, timp de 3 luni 3. Omega 3 - ulei de pe[te - 4 capsule/zi administrate cu 30 de minute \nainte de mesele de diminea]` [i sear`, zilnic, timp de 3 luni 4. Protector hepatic forte - 4 comprimate (1+2+1)/zi administrate dup` mesele principale, zilnic, timp de 3 luni 5. Redigest 6 capsule/zi (2+2+2), administrate cu 30 minute \nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni 6. Armuhep 2 capsule/zi (1+0+1) administrate cu 15 minute \nainte de mese, zilnic, timp de 3 luni 7. Gemoderivat din ml`di]e de rozmarin 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml. ap` plat` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de diminea]`, zilnic, timp de 3 luni 8. Gemoderivat din radicele de secar` 1 monodoz`/zi, diluat` \n 50 ml ap` plat` [i bùt` cu 15 minute \nainte de masa de sear`, timp de 3 luni 9. Gemoderivat din muguri de alun 1 monodoz`/zi, diluat` \n 50 ml ap` plat` [i baut` cu 15 minute \nainte de masa de prnz, zilnic, timp de 3 luni 10. C`tinofort 3 capsule (1+1+1)/zi, administrate dup` mese, 20 zile/lun`, timp de 3 luni Obiectivele acestui tratament sunt urmatoarele: 1. Aportul optim de vitamine, minerale [i aminoacizi, necesar pentru men]inerea [i \mbun`t`]irea metabolismului celulei hepatice (prin administrarea de SeSpirulin`, C`tinofort, Omega 3uelei de pe[te, Coenzima Q 10 \n ulei de catin` forte, Redigest) 2. Cre[terea capacit`]ii de ap`rare a organismului, regenerarea celulei hepatice ( prin administrarea de Se-Spirulin`, Omega 3-ulei de pe[te , Protector hepatic forte, Armuhep, Gemoderivat din ml`di]e de rozmarin, din muguri de alun, din radicele de secar`. 3. Cre[terea vitalit`]ii organismului, \mbun`t`]irea parametrilor func]ionali ai organismului (prin administrarea de Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte, Catinofort, Spirulin`, Omega 3-ulei de pe[te, Redigest) Dup` primele 3 luni de tratament v` rog s` repeta]i analizele [i s` ne contacta]i telefonic la 021/3340026, de luni pn` vineri, de la 9.00 la 14.00. Pentru recomand`ri suplimentare [i diet`, ne pute]i contacta telefonic \nainte de \mplinirea celor 3 luni de tratament. Pn` atunci, v` urez mult` s`n`tate [i s-auzim de bine!
Dintre produsele fitoterapeutice Hofigal pe care le recomand`m, men]ionez: Se-Spirulin`, Coenzima Q 10 \n ulei de catin` forte, Uleiul de c`tin`, Omega 3 - ulei de pe[te, Flavovit C, Complet antioxidant Hofigal, Hof.Imun, Echinacea, Armuhep -capsule, Redigest, Gemoderivate monodoze din: ml`di]e de rozmarin, muguri de nuc, muguri de alun, muguri de ulm, muguri de ar]ar, radicele de secar`, radicele de orz. Dozele, modalit`]ile de administrare [i asocierile vor fi f`cute \n func]ie de particularit`]ile fiec`rui pacient. De asemenea [i regimul alimentar este recomandat a fi individualizat. |n cazul dumneavoastr` recomand urm`toarele produse ale companiei Hofigal, administrate simultan, \n completarea unui regim igieno-dietetic corespunz`tor:
Adresa noastr` este: S .C . H O F I G A L E X P O R T -I M P O R T S .A ., I ntrarea Serelor, N r. 2, Sector 4, cod 042124, F ax: 021-334.59.05.; E mail: office@ hofigal.ro sau medici@ hofigal.ro cu men]iunea: pentru revista H O F I G A L - N A T U R ~ {I S ~ N ~ T A T E - rubrica R ` pundem cititorilor. V` a[tept`m cu drag! s
n numerele viitoare vom continua s\ r\spundem scrisorior dumneavoastr\, trimise pe adresa sediului central. Pentru un r\spuns ct mai la obiect privind tratamentul cu produse naturale al afec]iunilor de care suferi]i, este necesar ca, la descrierea simptomatologiei bolii, s\ anexa]i [i copiile diferitelor documente medicale (bilete de externare, rezultatele investiga]iilor de laborator, echografii, RMN etc.)
31
82, t\]ii Nr. r 400 Str. Libe va, 105 raho a Jud. P 0244/342975 Breaz 6; /34329 4 94 Tel: 024 4/3430 Fax: 024
Alexandra v\ ofer\:
hidrotermoterapie (b\i, saun\) masaj, reflexoterapie kinetoterapie (gimnastic\ medical\) laseroterapie `mpachet\ri cu spirulin\, parafin\ (umede sau uscate) dietoterapie, fitoterapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ acupunctur\, aeroterapie, cure de teren meloterapie, aromaterapie, fitness tenis de mas\
Bucure[ti, {oseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parter, sector 2 Tel: 021-240.73.40 / 031.808.89.98
Centru de dignostic [i tratament - pus la dispozi]ia publicului de c\tre firma Hofigal Aparatur\ de ultim\ genera]ie `n investigarea [i stabilirea dignosticului Asisten]\ profesional\ asigurat\ de medici speciali[ti `n medicin\ intern\, medicina familiei, cu competen]e `n fitoterapie, homeopatie [i acupunctur\.
S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!
S.C. HOFIGAL EX PORT-IMPORT S.A.

Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ cod 042124, ti, Tel./ Fax: 021-334.59.05.; Email: office@hofigal.ro web: www.hofigal.ro

Revista Hofigal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Hofigal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R

www.hofigal.ro | Num\rul 5 | Aprilie 2007 | Se distribuie gratuit

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X

Acizii gra[i Omega 3 Coenzima Q10 11 6

Spectrul terapeutic al vinurilor medicinale cu marca Hofigal 12 S\n\tate [i frumuse]e

Din miracolele naturii

Virozele respiratorii Astenia de prim\var\

de Dr. Ing. Dipl. {tefan Manea

Adrese utile Farmacii [i centre terapeutice

R\spundem cititorilor Talon pentru comenzi la domiciliu

ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

Ing. chim. {tefan Manea

Sfnta S\rb\toare a ~nvierii Domnului `n tradi]ia romnilor

De ce `ns\ ou\le ro[ii?

Acum tr\im alte vremuri!

Este bine s\ ne preocupe [i grija pentru cel de lng\ noi?

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Gama de produse aromaterapice realizate de

Ulei volatil (esen]ial) de salvie `n miere

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

ACIZII GRA{I OMEGA-3

Reduc riscul infarctelor [i al mor]ii subite

Un echilibru necesar `ntre Omega 3 [i Omega 6

Sintetiznd, principalele propriet\]i prin care ac]ioneaz\ n-3 sunt:

Boli inflamatorii intestinale

Artrita [i bolile autoimune

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Sursa natural\ cea mai bogat\ `n proteine

Putem face b\trne]ea mai u[oar\

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Spirulina intervine `n stimularea imunit\]ii

Consumul de Spirulin` prezint` multiple avantaje fa]` de alte suplimente alimentare:

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

La plante [i animale se g\sesc 10 tipuri de CoQ

Deficien]a de CoQ10 este frecvent `ntlnit\ la cardiaci

CoQ10 `nt\re[te sistemul imunitar

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

VIN MEDICINAL CU IENUP|R

VIN MEDICINAL CU M|CE{E

VIN MEDICINAL CU P|TRUNJEL

VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR|

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Prezent `n multe obiceiuri populare

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

BUSUI MEDICA ALIMENT, {I MA

Un bun aromatizant Neocolit de legende alimentar [i apicol [i practicile mitico-religioase

UIOCUL CAMENT, T, RITUAL MAGIE

Produse fitoterapeutice pe baz\ de busuioc realizate la

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Simptomatologia gripei [i a virozelor respiratorii

RECOMAND|RI PENTRU COPII

RECOMAND|RI PENTRU ADUL}I

Obiectivele acestor tratamente:

Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Arsenalul fitoterapeutic recomandat bolilor cardiovasculare

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Factori, cauze, efect

Care sunt manifest\rile clinice esen]iale?

Manifest\ri clinice asociate ambelor forme frecvent `ntlnite:

ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate