Sunteți pe pagina 1din 33
R www.hofigal.ro | Num\rul 5 | Aprilie 2007 | Se distribuie gratuit
R
www.hofigal.ro | Num\rul 5 | Aprilie 2007 | Se distribuie gratuit
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX «« DDiinn ssuummaarr »» XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X Tradi]ie
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
«« DDiinn ssuummaarr »»
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
X
Tradi]ie [i credin]\
Reportaj de Pa[ti
2
3
4
5
Saturi terapeutice: Acizii gra[i Omega 3
Spirulina Coenzima Q10
6
11
Spectrul terapeutic al vinurilor
medicinale cu marca Hofigal
12
13
S\n\tate [i
Din miracolele naturii
frumuse]e
- Busuiocul
14
15
16
17
Terapii de prim\var\: Virozele respiratorii
Inima [i arterele Astenia de prim\var\
18
23
Editorial
de Dr. Ing. Dipl. {tefan Manea
24
25
Eveniment - Recenzie
Gemoderivate
26
27
28
Puncte de difuzare
29
Adrese utile -
Farmacii [i centre
terapeutice
R\spundem
cititorilor
Talon pentru
comenzi la
domiciliu
32
30
31
icroTop
E d d i i t t o o r r i i a a
E
E

ddiittoorriiaall

   
 

ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

 
Ing. chim. {tefanManea

Ing. chim. {tefanManea

structurii [i integrit\]ii acestora. Rolul s\u de cofactor enzimatic nu se mai pune la `ndoial\; interac]iu- nile cu vitamina D, calciu, magneziu [i fosfor sunt `nc\ teme de cerceta- re major\ pentru s\n\tatea noastr\. S\ nu uit\m c\ la `nceputul se- colului trecut era considerat unul dintre elementele toxice, nedorite. Nici ast\zi nu sunt cunoscute efec- tele deficitului de bor, dar este cert c\ acest deficit `ncetine[te cre[te- rea. Excesul provoac\ grea]\, vom\, diaree, erup]ii cutanate sau alte st\ri alergice. ~n ap\, doze mai mari de 150 mg/l de bor pot provoca intoxica]ii, de aceea borul a devenit parametru de calitate a apei. CALCIUL. ~ntr-o ierarhie canti- tativ\ a componentelor minerale `n organismul uman, calciul se situea-

Asimilarea calciului din tractul gastro-intestinal este determinat\ de prezen]a vitaminei D. Stresul (evi- den]iat [i cuantificat `n ultimul timp), se dovede[te a fi un factor de redu- cere a capacit\]ii de asimilare. Asi- milarea calciului impune o anumit\ aciditate gastric\. Lipsa acidului clorhidric (dat\ de unele medica- mente ce duc la oprirea „pompei de hidrogen”), face ca dezechilibrul s\ genereze probleme grave, cum ar fi fragilitatea oaselor. Proteinele din alimenta]ie au [i ele un rol important, deoarece 15% din calciul introdus oral se asimilea- z\ cu ajutorul lor.

Aten]ie! Cafeaua m\re[te elimi- narea calciului prin rinichi. Medica- mente precum: hidrocortizonul, an- ticonvulsivantele sau tiroidiene re- duc asimilarea calciului.

Director General HOFIGAL

z\ pe locul I, cu aproximativ 1000- 1200g (organismul uman ajuns la maturitate). Principalele surse de calciu sunt:

laptele (pân\ la 55% din necesarul organismului), legumele, frunzele

Raportul de Ca/Mg este factor de asimilare sau eliminare a calciului. Fierul poate conduce la asimi- larea calciului, dup\ cum calciul nu se poate asimila far\ fosfor. Femeile gravide trebuiesc moni- torizate pentru a li se asigura nece- sarul de 1200 mg Ca (fa]\ de 800 mg `n mod normal), altfel fiind expu- se la osteoporoz\ post natal\. De remarcat ca formele de asi- milare cele mai bune sunt cele orga- nice: gluconatul sau lactatul. Sunt plante ce con]in cantit\]i foarte mari de Ca: amarantul, topinambu- rul, anghinarea (Mag Anghinar). Simptomele caren]ei de Ca sunt:

 

~n num\rul trecut am vorbit des- pre vitamine, rolul [i contribu]ia lor `n men]inerea s\n\t\]ii. Am vorbit a- tunci despre vitaminele NATURALE. Este o mare deosebire `ntre vita- minele naturale [i cele de sintez\. `ntr-un numar viitor, am s\ ar\t a- cest adev\r `n mod detaliat. Doresc s\ spun c\ vitaminele, ca [i aminoacizii, far\ enzime [i coen- zime, al\turi de microelemente, fac un tot unitar `n alimenta]ia omului; lipsa oric\reia dintre acestea poate produce deregl\ri `n fluxul reac]iilor chimice la nivel celular (unde se [tie c\ au loc peste 30.000 reac]ii chimi- ce pe minut). Iat\ acum rolul macro [i micro- elementelor `n organismul uman (`n- tr-o ordine alfabetic\, pentru c\ pân\ `n prezent, nu exist\ un alt criteriu de clasificare). BORUL a fost descoperit `n 1910. ~n 1913 se descoper\ rolul lui `n cre[terea plantelor. Dup\ foarte pu]in timp a devenit un microelement de importan]\ vital\ pentru om. Ast\zi se [tie c\ are un rol deosebit `n formarea oaselor [i men]inerea

(`n general cele verzi), nucile, varza, ridichiile, lintea. O surs\ deosebit\

o

constituie oasele de pe[te, surs\

pe care viitorul o va aborda altfel. Func]iile calciului `n organism

sunt diverse: de la men]inerea sche- letului osos (unde se afl\ 99%), la concentra]ia `n sânge, unde asigur\ un echilibru permanent. Acel 1% r\mas are rol deosebit

`n

procesul de coagulare, `n procesul

de transmitere a fluxurilor nervoase, `n contrac]ia fibrelor musculare, `n activarea unor sisteme enzimatice, precum [i `n secre]ia unor hormoni. Scheletul nu trebuie privit drept ceva static, fiind `ntr-o continu\ trans- formare. Formarea masei osoas\ se realizeaz\ pan\ la 25 ani. ~ntre 40- 50 ani distrugerea oaselor poate fi determinat\ de lipsa echilibrului `ntre formare [i distrugere (atât din punct de vedere cantitativ cât [i ca- litativ: modific\rile structurale). Pre- dispozi]ia la osteoporoz\ este dat\ de raportul de s\ruri mono, di [i tri- fosforice din structur\.

agita]ie, nervozitate, iritabilitate, fra- gilitatea unghiilor, eczeme, insomnie, tensiune arterial\ ridicat\, paraste- zii locale ale membrelor, convulsii, st\ri confuze, depresii, puls acce- lerat, stoparea cre[terii, afec]iuni ale gingiilor, distrugerea din]ilor. Excesul de calciu poate conduce la pierderea poftei de mâncare, afec- tarea temporar\ a coardelor vocale, pierderea echilibrului, dezvoltarea psihozelor, depresii, iritabilitate. Do- zele mai mari de 2g pot provoca hiperparatireoza. Raportul Ca/Mg/P este determinat de alimenta]ie.

(continuare \n paginile 24-25)

1
1
 

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

 
T rraaddii]]iiee [[ii ccrreeddiinn]]\\ SfântaS\rb\toare a~nvierii Domnului `n tradi]ia românilor Potrivit vechilor
T
rraaddii]]iiee [[ii ccrreeddiinn]]\\
SfântaS\rb\toare
a~nvierii Domnului
`n tradi]ia românilor
Potrivit vechilor datini, S`rb`toarea Pa[-
telui marcheaz` miracolul \nvierii Domnu-
lui, iar actele de purificare din S`pt`mâ-
na luminat` readuc echilibrul [i armonia
\n via]a fiec`ruia.
Timpul deschis de Duminica Floriilor,
\nchis de Duminica Tomii [i intersec-
tat de noaptea |nvierii reprezint` un
scenariu ritual de \nnoire anual`
a omului [i a naturii. Tot ceea ce
]ine de cur`]enia din cas` [i din
gospod`rie trebuie terminat
pân` miercuri, pentru c` \n
ziua de joi tensiunea spiritual`
atinge punctul culminant. Joia
Mare reprezint` Moartea Mân-
tuitorului [i \n aceast` zi nu se
lucreaz` [i nu se fr`mânt` pâi-
ne. Se vopsesc ou`, se sacrific`
mielul sau alte animale pentru ma-
sa de Pa[ti [i se cinstesc str`mo[ii.
La sate exist` practica aprinderii focu-
rilor \n cur]i si cimitire. \n Joia Mare, oa-
menii merg la cimitir [i \ngrijesc mormin-
tele. Se spune c` spiritele str`bunilor se
\ntorc \n familia de unde au plecat [i r`-
mân pân` \n Duminica Mare sau pân` la
Rusalii, când vor lua din nou calea lumii
de dincolo. Vinerea mare sau „Vinerea
seac`” este momentul postului absolut,
negru. Semnific` purificare [i totala pio-
[enie fa]` de Dumnezeu.
|n Sâmb`-
ta \nvierii, toa-
t` lumea se \m-
b`iaz`, se cu-
r`]` trupe[te
[i suflete[te. |n
Transilvania [i
\n Banat, dac`
vremea \ng`du-
ie, cre[tini obi[-
nuiesc s` se
scalde \ntr-un
râu de trei ori.
Un ritual care
semnific` cur`-
]irea simbolic`,
pentru c` nu-
mai apa curg`-
toare duce relele [i p`catele omului.
Dup` |nviere, \n Bucovina, Moldova, Mun-
tenia [i mai pu]in \n Transilvania, ca s`
poat` primi Pa[tele, cei care n-au fost la
biseric` trebuie s` se purifice, sp`lându-
se ritualic \n apa \n care s-au pus un ou
ro[u, un ou alb [i o moned` de argint.
|n acest fel se \mprumut` de la ou ro-
[a]a care \nseamn` vitalitate. Munte-
nii [i oltenii pun ou`le \n apa dintr-un
castron mai mare [i se spal` pe
fa]`, iar bucovinenii obi[nuiesc s`
se frece cu oul pe obraji. Banul se
pune pentru spor, bel[ug [i str`-
lucire, iar oul, pentru rodnicie [i
fertilitate. Abia dup` acest moment
ritualic familia se poate a[eza la
mas`.
|n Transilvania [i Bucovina este
datina ca a doua zi de Pa[te feciorii
s` mearg` s` le ude pe fete iar copilele,
pe b`ie]i. Fiecare fecior ia o sticl` cu
ap` ne\nceput` sau cu parfum [i merge
pe la casele unde se afl` fete mari [i le
stopesc. Fetele, dup` ce au fost udate,
invit` pe cei ce le-au udat la mas`, \i
cinstesc [i dac` sunt mai apropia]i, le
ofer` cadouri [i câte un ou.
Vechile datini mai spun c` ]`ranul
român, odat` \ntors de la Slujba |nvierii,
nu intr` direct \n cas` ci se duce la graj-
dul vitelor. Aici, pune de trei ori leg`tura
cu pasc` sfin]it` pe capul fiec`rei vite,
iar dac` sunt mai multe, numai pe capul
unora dintre ele. Ie[ind din grajd, se duce
la locul unde sunt lega]i câinii [i le d`
câte o bucat` de pasc` [i anafur`, \n cre-
din]a c` nu vor turba [i \i dezleag`. Apoi
intr` \n cas`, unde fiecare membru al fa-
miliei va lua din anafura sfiin]it`, spunând
„Hristos a \nviat!” [i i se r`spunde „Ade-
v`rat a \nviat!”. Sfâr[ind de mâncat [i de
b`ut, \[i fac semnul crucii [i mai mul]u-
mesc \nc` o dat` Domnului pentru tot.
Mihai Chirea
2
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T
T

rraaddii]]iiee [[ii ccrreeddiinn]]\\

d i i ] ] i i e e [ [ i i c c r
d i i ] ] i i e e [ [ i i c c r
d i i ] ] i i e e [ [ i i c c r
d i i ] ] i i e e [ [ i i c c r
d i i ] ] i i e e [ [ i i c c r

are purificarea spiritual` prin durere. Omul tranzi]iei actuale gone[te n`uc spre bucu-

rie, pl`cere, râs, farse, jocuri [i fuge ca „dra- cul de t`mâie” atunci când trebuie s` \n-

dure ceva. Dar

dur`m (pân` la un anumit punct), pentru a avea acel impuls plin de densitate c`tre adev`rata bucurie, \mplinire [i speran]`. Nimeni nu su- fer` ve[nic, decât dac` este con- struit „strâmb” suflete[te [i nu dispune de „dioptriile” spiri- tuale \ndreptate c`tre sur- sele de iluminare reale. Acum se petrece trivial, de dragul opulen]ei, al con- curen]ei pentru mese cât mai bogate, \n loca]ii tr`snite, cu costu- ma]ii [i accesorii stridente. O.K.! [i „Bravos na]iune”, dac` recunoa[tem, ca bilan], c` am r`mas un popor civilizat, care \[i cin- ste[te tradi]ia [i [i-o \nnobileaz`, cu tot ceea ce \i poate ajusta starea de s`n`tate biologic`, mental`, social`.

verseaz` mereu aceea[i existen]`. {i nimeni, chiar nimeni, nu este iertat de team`, e[ecuri, ne\mpliniri, incertitudini. Cu excep]ia

f`pturilor c`rora le lipse[te orice vibra]ie emo]ional`. Acestea nu pot re\nvia, fiind „moarte” din punct de ve-

deci, vred-

nice de plâns! Ce ne-ar trebui acum, \n ajunul acestor frumoase s`rb`tori cre[tine[ti, pen- tru a le tr`i din plin (spiri-

dere spiritual

tual mai ales)? Ni se deschid mereu, cât timp respi- r`m [i gândim, por]i pline de taine, ten- ta]ii, capcane, clipe de jar, de co[mar sau de extaz, [i \mplinire sau mul]umire. Tot noi decidem care este poteca pe care o ale- gem pentru astfel de alternative.

Simbolismul S\rb\torilor Pascale exprim\ un adev\r milenar. Din timpuri str\vechi oul a `nsemnat pentru om `n- ceputul [i sfâr[itul. ~n ou s-au `ntruchipat, cu ocazia Gene- zei, a Facerii Lumii, atât `nmu- gurirea vie]ii, taina z\mislirii, cât [i misterul trecerii `n lumea de dincolo de viu, `n nefiin]\. ~n datina credin]ei noastre, oul vopsit sau `ncondeiat `[i transfer\ semnifica]iile `n do- meniul religiei cre[tine, ca un simbol al `nvierii [i rodirii.

De ce `ns\ ou\le ro[ii?

Acestea amintesc de imensul [i pildui- torul sacrificiu pe care l-a f`cut Iisus Hris- tos pentru oameni. Când s-a apropiat de trupul Lui r`stignit pe cruce, Maica Domnu- lui purta la bra] un co[ cu ou`, pe care a picurat sângele Mântuitorului. De atunci, cre[tinii vopsesc ou`le \n ro[u \n Joia Mare din Postul Pa[telui, urmând ca a doua zi, Vinerea, s` ]in` post negru [i s` mearg` la biseric` (toate treburile casei - cur`]enie, bucatele tradi]ionale fiind terminate).

Acum tr\im alte vremuri!

Ne r`mân ancorate \n memoria afecti- v` zilele pascale, cu mult \nainte ca ele s` vin` ca un potop de bel[ug sau de speran- ]a unui posibil bel[ug (func]ie de posibi- lit`]ile cardului, depozitului bancar, porto- felului jerpelit, salariului pârlit de bugetar sau pensiei liliputane a „juc`riilor stricate”, mul]ii b`trâni ai tranzi]iei).

Ce-ar trebui s` re]in` spiritul nostru pentru aceast` mare [i frumoas` s`rb`toare?

Re\nviem ca fiin]e ra]ionale [i emo]io- nale [i nu doar \n pragul re\nvierii naturii, a Sfintelor Pa[ti. De fapt, ar trebui s` re\n- viem mereu, pe m`sur` ce zilele pe care le tr`im reprezint` reperele noastre irepe- tabile dar pline de semnifica]ii, prin for]a modelatoare a memoriei, a \nv`]`turii (ce este bine [i ce nu este bine s` facem), cu gândul la ceea ce e f`cut bine [i mai pu- ]in bine sau ru[inos de r`u Re\nviem mereu, ca fii ai Creatorului [i prin jertfa suprem` a lui Iisus Hristos. Cât timp suntem \n]elep]i, drep]i \n judecat` [i one[ti (m`car cu noi \n[ine, atunci când \ncerc`m s` ne autoevalu`m realiz`rile, e[ecurile, vic- toriile câ[tigate [i „r`zboaiele” pierdute)? Am cam uitat ce semnifica]ie sacr`

ne este dat s` \n-

Am cam uitat ce semnifica]ie sa cr` ne este dat s` \n - S` fie, oare,

S` fie, oare, aceasta, o mic` sau o mare tain` a fericirii? O [ans` a oric`ruia dintre noi?

Cu gândul la sufletul r`stignit \n durere al lui Iisus, este de presupus c` simbolul - mesaj peste veacuri poate fi [i acesta:

„Iart`-i, Doamne, c` nu [tiu ce fac!”. Fiul cel iubit a spus, astfel tot ceea ce ar tre- bui s` \n]elegem. Omul cel s`n`tos, (mai a- les la minte), va [ti \ntotdeauna care este r`spunsul la problemele lui, pentru a fi fericit.

S\rb\tori `mplinite!

Psih. Maria {erban

Este bine s\ ne preocupe [i grija pentru cel de lâng\ noi?

Cu gândul la jertfa suprem` a lui Iisus, uit`m c` doar prin acest exemplu de altru- ism El a parcurs nemurirea. Putem uita de propriile noastre dureri, pe care le credem uria[e [i unice. {i nu este a[a! Dac` am [ti s` ne aplec`m aten]ia c`tre cei din jur, am realiza c` marea familie a lumii tra-

3
3

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

N oouutt\\]]ii tteerraappeeuuttiiccee A[a cum v-am prezentat [i `n numerele anterioare ale revistei noastre, sub
N
oouutt\\]]ii tteerraappeeuuttiiccee
A[a cum v-am prezentat [i
`n numerele anterioare ale
revistei noastre, sub denu-
mirea de aromaterapie se `n-
]elege folosirea uleiurilor vo-
latile (esen]iale) `n scop cu-
rativ, preventiv sau `n ame-
liorarea diferitelor maladii
in fec]ioase, psihice, meta bo -
lice, endocrine sau de alt\
natur\. Aromaterapia aduce
beneficii imense farmacote-
rapiei, `n sensul c\ permite
ameliorarea multor boli cu
mijloace mai blânde decât
cele pe care le ofer\ chimia
de sintez\ (cu condi]ia s\ fie
bine alese, `n sensul apre-
cierii eficien]ei terapeutice).
Uleiurile esen]iale sunt cu-
noscute din cele mai vechi
timpuri, datorit\ propriet\]i-
lor lor complexe, care le fac
utile pentru arome alimenta-
re, produse terapeutice [i
cos metice. Sub denumirea
de uleiuri „volatile” sau ule-
iuri „eterice” (datorit\ volati-
lit\]ii lor mari, similare cu
eterul), au fost ulterior folo-
site sub denumirea [tiin]ific\
de „uleiuri esen]iale”. Sunt
folosite la un spectru foarte
larg de afec]iuni [i tratamen-
te. Firma Hofigal a conceput
[i realizat `n premier\ o gam\
de uleiuri volatile (de lev\n-
]ic\, rozmarin, busuioc, eu-
calipt, cimbru, portocale, fe-
nicul, ienup\r [i salvie), toate
`n miere de albine, cu indi-
ca]ii specifice, de la apara-
tul respirator la afec]iuni ale
tubului digestiv etc. ~n acest
num\r al revistei noastre v\
prezent\m ultimele produse
din gama acestor uleiuri, res-
pectiv uleiurile volatile (esen-
]iale) din: fenicul, ienup\r [i
salvie, `n miere de albine.
GGaammaaddeepprroodduussee
aarroommaatteerraappiicceerreeaalliizzaatteeddee
Ulei volatil (esen]ial)
de fenicul `n miere
tifungic`, antitusiv`, antiinflamatoare, an-
ticoleretic`, carminativ`, expectorant`, an-
tispastic`, estrogen`, de reechilibrare hor-
P rodus de firma Hofigal prin tehnolo-
gii moderne, ecologice, uleiul esen-
]ial de fenicul \n miere este un reme-
diu aromaterapic cu administrare oral`.
Ob]inut din fructele plantei Foenicu-
lum vulgare (lat.) din familia Umbeliferae,
uleiul de fenicul con]ine hidrocarburi ter-
penice (α,β-pinen, p-cimen) al`turi de de-
riva]i oxigena]i (anetol, aldehid` anizic`,
acid anisic, camfor, linalol, acetat de bor-
nil [i de metil, izoeugenol).
Utilizat \n aromaterapie, uleiul esen]ial
de fenicul prezint` ac]iune stimulatoare
a sistemului nervos central [i are pro-
priet`]i depurative, digestive [i diuretice .
Cercet`ri recente studiaz` efectele in-
hal`rii de ulei esen]ial de fenicul asupra
tensiunii arteriale [i a nivelelor catecho-
laminelor din plasm`, dovedind c` activi-
tatea simpatic` este modificat` favorabil.
Con]ine molecule mici, cu propriet`]i
de solubilizare, precum: alcooli, eteri, al-
dehide, esteri aromatici, hidrocarburi ter-
penice. Intrând \n circuitul sangvin, uleiul
de fenicul antreneaz` metaboli]ii nedori]i
(acid lactic, uric), favorizându-le eliminarea.
Pe lâng` aceste propriet`]i se men-
]ioneaz` [i activitatea anti-microbian`, an-
monal`, emenagog` [i galactogog`.
Asocierea uleiului de fenicul cu mierea,
poten]eaz` propriet`]ile acestuia, asigurând
un aport suplimentar de compu[i naturali
(glucide, vitamine hidro- [i liposolubile, hor-
moni, substan]e antioxidante, enzime [i mi-
nerale), ceea ce conduce la revigorarea o-
ganismului [i la buna stare de s`n`tate.
Este folosit \n tratamentul unor tulbu-
r`ri intestinale (colici, dispepsii, spasme,
dureri abdominale, meteorism, vom`, a-
norexie), bron[it`, tuse spastic`, dezechi-
libre endocrine (impoten]`, lacta]ie insu-
ficient`, frigiditate), astenie fizic` [i ner-
voas`. Uleiul de fenicul \n miere se reco-
mand` numai adul]ilor [i copiilor peste
12 ani, este contraindicat persoanelor care
prezint` hipersensibilitate dovedit` la fe-
nicul, gravidelor, diabeticilor [i celor care
sufer` de gastrit` hiperacid`.
Se administreaz` oral, este prezentat
la monodoze de 2 ml, con]ine 0,06 g ulei
volatil. Se dilueaz` \n 50 ml ap`. Se ad-
ministreaz` oral de 2-3 ori pe zi, câte o
monodoz`, cu 15 min. \nainte de mas`.
Produsul este prezentat \n cutie de
carton con]inând 30 monodoze de 2 ml.
Se p`streaz` \n ambalajul original la tem-
peratura de 15-20 0 C, având termen de
valabilitate 2 ani.
4
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
N oouutt\\]]ii tteerraappeeuuttiiccee Ulei volatil (esen]ial) de ienup\r `n miere intestinal`, pulmonar`), diuretic`,
N
oouutt\\]]ii tteerraappeeuuttiiccee
Ulei volatil (esen]ial)
de ienup\r `n miere
intestinal`, pulmonar`), diuretic`, antispas-
modic`, antireumatic`, bronhodilatatoare,
stomahic`, stimulent` a oxigen`rii cerebra-
le. Este recomandat ca adjuvant pentru
tratarea infec]iilor aparatului uro-genital, \n
D in gama de produse tip uleiuri esen-
]iale \nglobate \n miere realizate de
firma Hofigal, un remediu aromate-
rapeutic cu multiple ac]iuni benefice pen-
tru organism este [i uleiul esen]ial de ie-
nup`r \n miere.
|nso]indu-ne \n excursiile noastre mon-
tane, acoperind colinele cu peisaje stân-
coase, tufele de ienup`r- Juniperus com-
munis- (lat.) arbust conifer r`[inos din fa-
milia Cupressaceae, ne \ncânt` privirea [i
ne umple respira]ia de minunate miresme.
Prin antrenare cu vaporii de ap` sau
prin alte tehnologii moderne, din fructele
de ienup`r numite „galbule” sau „boabe
de enibahar” se ob]ine un ulei esen]ial cu
un con]inut bogat \n subs]ante active, for-
mat din:
Datorit` multitudinilor de substan]e ac-
tive, uleiul esen]ial de ienup`r are multi-
ple utiliz`ri \n medicina uman`. Se eviden-
]iaz` ac]iunea sudorific`, balsamic` [i an-
tiseptic` pentru c`ile urinare. |n uz intern
se folose[te la tratarea bron[itelor cronice,
enterocolitelor, litiazelor vezicale.
Al doilea component al produsului,
mierea de albine, cu un con]inut bogat \n
glucoz`, fructoz`, dextrine, substan]e azo-
toase, substan]e minerale, proteine, acizi
organici, vitamine, aduce un aport impor-
tant nutritiv la produsul ob]inut prin aso-
ciere cu uleiul volatil de ienup`r. Uleiul de
ienup`r \n miere se prezint` sub form` de
monodoze de 2 ml. pentru administrare
oral`, cu un con]inut de 0,06 g ulei esen]ial
pentru o monodoz`. Produsul are o preg-
nant` ac]iune antiseptic` (reno-urinar`,
litiaz` urinar`, indigestie, anorexie, st`ri aste-
nice, gut`, artrite, traheo-bron[ite.
Se administreaz` câte o monodoz` de
2-3 ori pe zi, cu 15 minute \nainte de
mas` (pentru adul]i), diluat` \n 50 ml
ap`, sau la recomandarea medicului, func-
]ie de afec]iunea care se trateaz`. Pentru
copii peste 5 ani: o monodoz` pe zi, dilu-
at` \n 50 ml de ap`, \nainte de mas`, sau
conform prescrip]iei medicului.
Ambalajul con]ine 30 monodoze a 2
ml, \n cutii de carton. Se p`streaz` la tem-
peratura de 15-20 0 C \n ambalajul original.
Valabilitatea este de 2 ani.
monoterpene(α-pinen, camfen, β-pi-
nen, sabinen, limonen, ocimen)
deriva]i oxigena]i (linalol, camfor, β-
terpinol, acetat de bornil, α-terpinol)
sescviterpene (copaen, longifolen,
β-carpilen, humulen)
Ulei volatil (esen]ial)
de salvie `n miere
Calit`]ile terapeutice:
Uleiul volatil de salvie (Salvia dalma-
]ian`, den. latin` Salvia officinalis, Lamia-
ceae) \ncorporat omogen \n miere impri-
m` calit`]ile sale curative mierii – un ali-
ment recunoscut pentru valoarea sa ali-
mentar` [i terapeutic`. Salvia este o plan-
t` medicinal` cunoscut` din antichitate:
anticataractic; mucolitic, prin con]i-
nutul de cetone; expectorant; antimicrobian
(pe bacterii precum tulpinile de stafilococ
auriu, de streptococ beta hemolitic grupa
A, bacilul tific B. subtilis) pe fungi tulpini
de Candida albicans, antiviral;
calit`]ile antiseptice sunt imprimate
de con]inutul de compu[i fenolici:
afec]iuni cardiovasculare ischemice,
angin` pectoral` etc.;
afec]iuni digestive: gingivit`, ulcere
bucale; anorexie, indigestii, digestii lente,
hipercolie, hepatite, diaree;
afec]iuni respiratorii: sinuzit`, bron-
[it` cronic`, astm, faringite, febr` intermi-
colagog – coleretic, depurativ [i de-
\n Egipt, pe vremea faraonilor din dinastia
Ramses, sucul frunzelor se folosea \n cure
interne pentru combaterea sterilit`]ii fe-
meilor; dacii [i indienii o foloseau sub de-
numirea de Sallbia sau Salbie, fiind apoi
cunoscut` [i apreciat` de mai noile civili-
za]ii europene (greac` [i roman`) pentru
calit`]ile sale diuretice, tonice, hemostati-
ce, sugerând s`n`tate [i salvare. O supra-
numeau „salvia salvatrix”, pentru a-i su-
blinia cele dou` mari virtu]i (salvia cea
vindec`toare [i salvatoare). Marele avânt
al chimiei [i alchimiei de la \nceputul Evu-
lui mediu, cu introducerea [i perfec]ionarea
tehnicilor extractive [i de distilare de la
arabi, au contribuit la progresul me[te[u-
gurilor [i manufactur`rii aromelor [i esen-
]elor din plante. Astfel, la \nceputul seco-
lului al XVI-lea, se comercializa \n Europa,
uleiul volatil de salvie, fiind folosit \n medi-
cina vremii pentru bolile buco-dentare, ale
gâtului, \n bolile digestive [i respiratorii.
toxifiant, tonic-aperitiv, lipolitic; regleaz`
circula]ia sangvina, fluidific` circula]ia
limfatic`; estrogenic [i emenagog (prin con-
]inutul de camfor`, de α- [i β- tuion`); ci-
catrizant; reechilibrant [i tonic a sistemului
neuro-endocrin [i al sistemului neurove-
getativ, hipogliceminat; antigalactogenic;
diuretic; antispastic; antipiretic.
Indica]iile curative:
afec]iuni ale sistemului nervos cen-
tral [i periferic; afec]iuni neuromotorii (pa-
ralizii, apoplexie, vertij, tremur`turi), aste-
nie, depresie, sl`birea memoriei;
tent`, cataruri respiratorii, alergii respira-
torii;
viroze: respiratorii, digestive, neuro-
viroze (meningite, nevrite);
afec]iuni imunitare: adenite, limfa-
tism;
afec]iuni endocrine: amenoree, oli-
goamenoree, premenopauz` [i menopau-
z`; sterilitate, bufeuri la menopauz`;
Contraindica]ii: preparatul este con-
traindicat la sugari, la copii sub 15 ani, la
gravide, la bolnavii hipertensivi [i de epi-
lepsie [i \n cazurile de hematurie.
Recomand`ri [i rela]ii detaliate se pot
ob]ine de la medicii cu competen]` \n Me-
dicina Complementar` (Fitoterapie).
5
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
S ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee ACIZII GRA{I OMEGA-3 esen]a unui mod de via]\ s\n\tos Dr. Cristina Costescu
S
ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee
ACIZII GRA{I OMEGA-3
esen]a unui mod de via]\ s\n\tos
Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu
Organismul uman are `n
compozi]ie patru forme prin-
cipale de substan]e grase:
colesterol, lipide saturate,
lipide mononesaturate [i li-
pide polinesaturate. Acestea
din urm\ sunt reprezentate
de acizii gra[i omega-3 (n-3)
- acizi gra[i esen]iali pe care
organismul nu-i poate sinte-
tiza. De aceea, ei trebuiesc
procura]i din surse alimenta-
re sau din suplimente. Exist\
trei tipuri de acizi gra[i o-
mega-3 utiliza]i de organism:
acidul α-linolenic (ALA), aci-
dul eicosapentanoic (EPA) [i
acidul docosahexanoic (DHA).
Reduc riscul infarctelor
[i al mor]ii subite
Acizii gra[i omega-3 se g`sesc \n concen-
tra]ii crescute \n creier, fiind componente e-
sen]iale ale membranelor neuronale [i toto-
dat`, precursorii unor neuromediatori impor-
tan]i. |ncorpora]i \n membrane, ei men]in flu-
iditatea [i buna func]ionare a acestora. Prin
transform`ri enzimatice, ei stau la baza pro-
ducerii de eicosanoizi cu propriet`]i antiinfla-
matorii (spre deosebire de cei proveni]i din
precursori omega-6). Este deja cunoscut fap-
tul c` acizii n-3 reduc riscul infarctelor [i al
mor]ii subite, protejeaz` organismul \mpotriva
artritelor, diabetului [i a unor boli gastroin-
testinale. Indiferent de vârst`, persoanele
care nu au o cantitate suficient` de acizi gra[i
omega-3 \n corp, prezint` un risc crescut de
depresie, boal` afectiv` bipolar`, tulbur`ri
de concentrare, ostilitate sau violen]`. Stu-
diile paleontologice indic` faptul c` specia
uman` a evoluat bazându-se pe un consum
alimentar de acizi gra[i omega-3 mult mai
mare decat cel furnizat de alimenta]ia tipic`
secolelor XX-XXI. Aceast` schimbare radical`
a dietei, petrecut` \n ultima sut` de ani, vine
\n contradic]ie cu iner]ia program`rii noastre
genetice, care ne „condamn`” practic la un
anumit „tipar” nutri]ional. Popula]iile care
men]in raportul optim de 2:1 \ntre omega-3
[i omega-6 sunt ferite de multe dintre
flagelurile civiliza]iei „avansate”.
De aceea ar trebui s` le urm`m exem-
plul. Principalele surse alimentare care con]in
cele dou` elemente n-3 [i n-6 sunt pe[tele
gras de ap` rece din oceane, lacuri sau râuri,
vânatul, precum [i anumite alimente vege-
tale (alge, nuci, semin]e de in [i de rapi]`).
Un echilibru necesar `ntre
Omega 3 [i Omega 6
Un alt lucru important este s` se men]in`
un echilibru \n diet` \ntre acizii gra[i esen]iali
omega-3 [i omega-6 (n-6 sunt tot acizi gra[i
esentiali polinesatura]i care predomin` \n di-
eta noastr`). Competi]ia dintre n-6 si n-3 a-
pare \n cursul form`rii prostaglandinelor. N-3
posed` propriet`]i antiinflamatorii, antiarit-
mice, antitrombotice [i vasodilatatorii (ei fiind
precursori ai unor eicosanoide de tip prosta-
glandine, tromboxani, leucotriene), \n timp ce
n-6 au rol proinflamator [i protrombotic. \n
plus, excesul de n-6 inhib` absorb]ia de n-3.
st`rii de s`n`tate. Raportul ideal \ntre n-3/n-6
trebuie s` fie de 2:1. \n prezent, alimenta]ia
noastr` ne ofer` un raport de 10-20:1. |n
contrast, dieta mediteranean` con]ine un
raport bun \ntre ace[ti omega [i multe studii
au ar`tat la cei care au urmat aceast` diet`
au mai pu]ine boli cardiace. Dieta meditera-
nean` nu include carne (care este bogata in
n-6), ci pune accentul pe alimente bogate \n
n-3 precum cereale, fructe proaspete [i le-
gume, pe[te, ulei de m`sline, usturoi [i un
consum moderat de vin.
|ncepând cu anul descoperirii lor, 1970,
influen]a acestor acizi grasi esen]iali asupra
organismului nostru a constituit subiectul mul-
tor cercet`ri. |n prezent sunt numeroase dovezi
care ne demonstreaz` c` un consum crescut
de n-3 poate \mbun`t`]i starea pacien]ilor cu
boal` cardiac` ischemic` (BCI), hipertensiune
arterial` (HTA), accidente vasculare cerebrale
(AVC), cancer (sân, prostat`, pl`mân, colon),
artrit`, boli autoimune, boal` bipolar`, sin-
drom depresiv, anxietate, deficit de aten]ie,
sindrom de oboseal` cronic`, diabet zaharat,
sindrom dislipidemic, boala Alzheimer etc.
Sintetizând, principalele proprie-
t\]i prin care ac]ioneaz\ n-3 sunt:
O
balan]` inadecvat` \ntre ace[tia contribuie
la
dezvoltarea unor boli, \n timp ce un raport
optim ajut` la men]inerea [i \mbun`t`]irea
antiinflamatorii, antiaritmice,
vasodilatatorii.
6
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
S
S

ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee

t t u u r r i i t t e e r r a a
Principalele indica]ii clinice:
Principalele indica]ii clinice:

Sindrom depresiv

Cel pu]in patru studii au ar`tat c` paci- en]ii cu sindrom depresiv au \ntr-adev`r un nivel sc`zut de n-3 \n sânge. Unul dintre stu-

HDL (colesterol). La fel [i eschimo[ii inui]i, care consum` cantit`]i mari de n-3 sub form` de pe[te, au tendin]a de a avea HDL crescut [i un nivel al trigliceridelor sanguine sc`zut. Suplimentele cu ulei de pe[te care con- ]in EPA, Omega 3 [i DHA scad trigliceridele din sânge, inhibând sinteza acestora \n ficat. Dup` bilan]ul mai multor studii, Haris a ajuns la concluzia c` aproximativ 4 g/zi de n-3, reduc nivelul seric de trigliceride cu 25-30%, m`resc LDL-colesterol cu 5-10%, cre[te HDL- colesterolul cu 1-3%, iar colesterolul total nu este afectat \n mod relevant. De asemenea, consumul de nuci (bogate \n ALA) a sc`zut nivelele de colesterol [i trigliceride la paci- en]ii cu dislipidemii.

Artrita [i bolile autoimune

Dintre to]i acizii gra[i, cei polinesatura]i n-3 sunt cei mai puternici imunomodulatori, iar cei prezen]i \n uleiul de pe[te (de tip EPA sau DHA ) sunt mai activi decât ALA.

Boli inflamatorii intestinale

dii

arat` c` nivelul acestora este mai sc`zut

Când s-au ad`ugat la medica]ia de baz` (sulfasalazina), n-3 au redus simptomatolo- gia bolii Crohn [i a colitei ulcerative. Studii efectuate pe animale au ob]inut rezultate mai bune asupra sc`derii inflama]iei intesti- nale cu ALA decât cu EPA [i DHA.

la

pacien]ii care prezint` manifest`ri clinice

ale depresiei severe. |n plus, un studiu re- cent a relevat c` pacien]ii cu depresii au cu 35% mai pu]in DHA \n celulele grase fa]` de lotul martor (oameni s`n`to[i).

N-3 din suplimentele cu pe[te pot reduce

 

inflama]ia de la nivelul creierului, jucând rol

Boli pulmonare

\n regenerarea celulelor nervoase [i \n men-

]inerea bunei func]ion`ri cerebrale, reducând riscul de boal` Alzheimer. Studiile publicate \nc` din anul 2002 \n „British Medical

Journal”, au demonstrat c` persoanele vârstni-

Un studiu condus de cercet`torii de la University of Minnesota a fost efectuat pe un e[antion de 8960 de persoane, dintre care 55% erau fo[ti fum`tori [i 45% fum`tori ac- tivi. Ace[tia au consumat s`pt`mânal diferite por]ii de pe[te. Fo[tii sau actualii fum`tori, care au consumat 4 por]ii s`pt`mânal (echi- valentul unei doze zilnice de 1000 mg de ulei de pe[te EPA [i DHA), au avut un risc re- dus la jum`tate de a dezvolta bronhopneu- mopatie cronic` obstructiv` (BPCO), fa]` de fum`torii care mâncau 1-2 por]ii pe[te pe lun`.

ce

care m`nânc` pe[te sau molu[te o dat`

pe

s`pt`m`n` au un risc mult mai sc`zut de

a dezvolta demen]a.

Afec]iuni

cardiovasculare

|nc` din anul 1996 „The Ameri- can Heart Association”, \n urma stu-

diilor efectuate, a ajuns la concluzia

Cele mai multe studii, efectuate atât pe animale cât [i pe oameni, au investigat efec-

Cele mai multe studii, efectuate atât pe animale cât [i pe oameni, au investigat efec- tele acizilor gra[i asupra afec]iunilor reuma- tismale inflamatorii, mai ales asupra poliar- tritei reumatoide. Cel pu]in 13 studii clinice randomizate au concluzionat c` suplimente- le cu n-3 reduc redoarea matinal`, durerea din articula]ii, permit reducerea dozelor de medicamente necesare \n poliartrita reuma-

c` prezen]a \n organism a N-3, poate

reduce riscul unei boli cardiovasculare. Astfel, scade riscul de apari]ie a arit- miilor cardice (efect antiaritmic) care sunt cauza de moarte subit`, scade nivelul sanguin al trigliceridelor, scade rata de cre[tere a pl`cii aterosclero-

tice (efect antitrombotic), scade u[or tensiunea arterial`. N-3 se pare c` scad u[or tensiu- nea arterial` f`r` a determina modifi- c`ri la pacien]ii normotensivi. Analizând 31 de studii clinice, pe un e[antion de 1356 de pacienti care au primit 5,6 g/zi ulei de pe[te, s-a constatat o sc`- dere a TA cu 3,4/2 mmHg.

AVC

Studii clinice au ar`tat c` n-3 prote- jeaz` apari]ia AVC ischemic. De fapt, mân- când dou` por]ii de pe[te pe s`pt`m`n` se poate reduce riscul de AVC cu pân` la 50 %. Unii speciali[ti sus]in ipoteza c` un consum mai mare de 3 g/zi poate cre[te riscul de AVC hemoragic.

Dislipidemii

Cei care urmeaz` o diet` mediteranean`

Concluzii

T erapia cu n-3 reduce inci- den]a mor]ii subite, secun-

dar` aritmiilor ap`rute postinfarct mi- ocardic [i inciden]a tuturor cauzelor de mortalitate la pacien]ii cu BCI; mic[oreaz` hipertrigliceridemia, HTA, amelioreaz` simptomatologia boli- lor inflamatorii (boli inflamatorii intes- tinale, psoriazis), sindromul depresiv.

D atorit` ac]iunilor anticoagu- lante, antiaritmice, vasodila-

tatorii, sc`derii trigliceridelor, n-3 se recomand` \n BCI, HTA, aritmii cardiace, hipertrigliceridemie. Are ac]iune predominant antiinflamatorie, se indic` \n boli inflamatorii de tipul PR, LES, psoriazis, boala Chron, colita ulcerativ`. Acizii gra[i sunt esen]iali pentru dezvoltarea creierului [i trasmi- terea impulsurilor nervoase; suplimen- tele cu n-3 se recomand` pacien]ilor

cu tulbur`ri de memorie, aten]ie [i

au tendin]a de a avea un nivel mai mare de

toid`. Pe de alt` parte, n-6 exacerbeaz` simp- tomatologia artritei reumatoide.

comportament, st`ri depresive la fe- meile gravide [i la nou-n`scu]i.

7
7

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

S Spirulina este un complex de vi ta mine (A,B,D,E,K), minerale (cal - ciu, potasiu,
S Spirulina este un complex de vi ta mine (A,B,D,E,K), minerale (cal - ciu, potasiu,
S Spirulina este un complex de vi ta mine (A,B,D,E,K), minerale (cal - ciu, potasiu,
S
S

Spirulina este un complex de vitamine (A,B,D,E,K), minerale (cal- ciu, potasiu, natriu, fosfor, magne- ziu, fier), aminoacizi (esen]iali [i ne- esen]iali- forma L, compatibil` cu biochimia organismului uman), fi- cobiliproteine (ficocianine [i alofi- cocianine), necesare unei alimen- ta]ii echilibrate. Aceast` compozi- ]ie bogat` face din Spirulin` un ex- celent supliment alimentar care de- serve[te perfect obiectivele medi- cinei Antiaging: prevenirea, \nceti- nirea [i regresia procesului de \m- b`trânire.

Sursa natural\ cea mai bogat\ `n proteine
Sursa natural\ cea
mai bogat\ `n proteine

Datorit` con]inutului mare de vitamina A [i β-caroten (precursor al vitaminei A), Spirulina contribuie la cre[terea acuit`]ii vizuale. Alte afec]iuni oculare cum ar fi cataracta [i dege- nerescen]a macular`, pot fi prevenite dease- menea prin administrarea de Spirulin`, bogat` \n zeaxantin`. Complexul de vitamine B: tiamina (B1), ri- boflavina (B2), vit. PP (B3), piridoxina (B6), cia- ncobalamina (B12), intervin \n procesele metabolice (favorizeaz` sinteza [i degradarea de aminoacizi, glucide, acizi gra[i), favorizeaz` maturarea globulelor ro[ii, \mpiedic` apari]ia afec]iunilor cauzate de avitaminoze (tulbur`ri cutanate, neurologice, hematologice). Cantitatea de fier con]inut` de Spirulin` este foarte mare (de 4-5 ori mai mare ca a spanacului), cu o biodisponibilitate ridicat`. Fie- rul se g`se[te \n Spirulina \n form` chelat` (le- gat de aminoacizi), fapt care favorizeaz` ab- sorb]ia; astfel, fierul este asimilat de 2-3 ori mai bine decât cel din carne sau legume. Spirulina este sursa natural` cea mai bo- gat` \n proteine u[or digerabile, ce ofer` orga- nismului uman to]i aminoacizii esen]iali. Unul din aminoacizii importan]i din compozi]ia Spi- rulinei este fenilalanina, cu rol \n semnalarea senza]iei de sa]ietate. Consumul de Spirulin` duce la reglarea apetitului. Men]ine starea de anabolism datorit` con]inutului de L-arginin`, L-glutamin`, L-lizin`, cu efect de eliberare natural` de HGH Antiaging. Spirulina este izvor de vitalitate prin cantitatea mare [i resorb]ia ridicat` de L-leucin`, L-izoleucina, L-valin`, L- alanin`, cu efect anabolic, preg`tind organis- mul s` fac` fa]` efortului fizic [i \l ajut` s` se recupereze. Cantitatea de proteine con]inut` \n

8
8

o

a

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

8 o a Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate benefice, atent studiate [i demonstrate

benefice, atent studiate [i demonstrate `n ]\ri dezvoltate ca SUA, Japonia, Fran]a, Rusia, Ucraina, sau `n cadrul OMS [i FAO.

remediu geriatric, fiind indicat` \n profilaxia \m- b`trânirii. Spirulina este fortifiant pentru per- soanele vârstnice. |nl`tur` fenomenele de obo- seal` [i contribuie la ob]inerea unui tonus ridicat. Peste tot \n lume, vârstnicii sunt principalii consumatori ai serviciilor de s`n`tate. De aceea, \ncetinirea accentuat` a \mb`trânirii, ar duce la

o sc`dere foarte important` a cheltuielilor din

s`n`tate. Organismul uman, pe m`sur` ce \naintea- z` \n vârst`, sufer` o serie de modific`ri legate de declinul func]iilor fiziologice, ceea ce deter- min` o sc`dere a capacit`]ii de raspuns la stres [i o cre[tere a inciden]ei bolilor. Se diminueaz` capacitatea fizic`, func]iile pulmonare, cardiace, renale, sexuale, endocri- ne, auditive, vizuale. Nu trebuie s` ne temem de b`trâne]e; b`- trâne]ea este o etap` inevitabil` \n via]a noas- tr` [i de noi depinde cum s` o \ntârziem [i s`

o facem mai pl`cur` [i u[oar`. Afectarea ADN-ului st` la baza \mb`trânirii premature. Sunt mai mult de 300 de teorii care explic` fenomenele \mb`trânirii. Dintre toate, teoria radicalilor liberi \n \mb`- trânire, postulat` prima dat` de Harman, este cea mai larg \nt\lnit` [i testat` fiind bazat` pe natura chimic` [i prezen]a permanent` a radi- calilor liberi \n str\ns` leg`tur` cu mediul \ncon- jur`tor, cu boala [i procesul \mb`trânirii intrin- seci. Cre[terea ratei de deteriorare a ADN-ului

intrin- seci. Cre[terea ratei de deteriorare a ADN-ului f f a a t t u u
intrin- seci. Cre[terea ratei de deteriorare a ADN-ului f f a a t t u u

ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee

t t u u r r i i t t e e r r a a

Spirulina, Arthrospira Platensis (lat.) se eviden]iaz\ `ntre celelalte alge datorit\ morfologiei superioare [i propriet\]ilor

Arthrospira Platensis (lat.) se eviden]iaz\ `ntre celelalte alge datorit\ morfologiei superioare [i propriet\]ilor

SPIRULINA

- NUTRIENT COMPLEX REVITALIZANT {I REECHILIBRANT

SPIRULINA - NUTRIENT COMPLEX REVITALIZANT {I REECHILIBRANT Spirulin` este de dou` ori mai mare decât cea

Spirulin` este de dou` ori mai mare decât cea din soia. Proteinele sunt digerate [i absorbite de 4-5 ori mai rapid decât cele din carne [i

legume. Digestibilitatea foarte mare a Spirulinei

recomand` \n tulbur`ri de nutri]ie (malnutri-

]ie, tulbur`ri de absorb]ie). Con]inutul \n AGPN (acizi gra[i polinesatu- ra]i esen]iali) de tip omega-6 (acid γ-linoleic)

ajut` la sc`derea nivelului lipidelor totale din

sânge. Cu un profil nutri]ional neobi[nuit, Spirulina difer` de celelalte alge (Chlorella [i algele al- bastre-verzi din lacul Oregon) prin compozi]ia peretelui celular. Spirulina prezint` un perete celular format din proteine [i glucide complexe u[or de digerat, \n timp ce peretele celular al Chlorellei se constituie din celuloz` [i este inasimilabil. Echilibrul nutri]ional calitativ [i cantitativ su- perior conferit de Spirulin` o recomand` tutu- ror categoriilor de vârst`: copii, tineri, adul]i [i vârstnici. Spirulina contribuie la o \mbun`t`]ire

st`rii generale de s`n`tate [i la atenuarea perturb`rilor ce pot s` apar` la efort.

Putem face b\trâne]ea mai u[oar\
Putem face
b\trâne]ea mai u[oar\

Spirulina cre[te vitalitatea, prelunge[te ti- nere]ea, \ntârzie \mb`trânirea. Este un excelent

S ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee Digestibilitatea Spirulinei este de 85-95% fa]` de 20%, cât are carnea de
S
ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee
Digestibilitatea Spirulinei este de 85-95%
fa]` de 20%, cât are carnea de vit`.
Spirulina nu determin` efecte adverse. Tul-
bur`rile gastrointestinale [i cefaleea care pot
s` apar` concomitent cu administrarea de Spi-
rulin` se datoreaz` propriet`]ilor detoxifiante
ale acesteia. Pentru evitarea manifest`rilor ne-
pl`cute se recomand` administrarea de doze
ini]ial sc`zute (aprox. 1g / zi timp de o s`pt`-
mân`), urm`rind o cre[tere treptat` a dozei
pân` la valori de 3-5 g / zi.
[i diminuarea refacerii lui, accelereaz` viteza
procesului de \mb`trânire, sc`zând astfel du-
rata vie]ii.
Spirulina este caracterizat` [i prin proprie-
t`]i antioxidante; astfel, extractul alcoolic deter-
min` o inhibi]ie a peroxid`rii lipidice de 65%,
superioar` antioxidan]ilor de sintez` (α-tocofe-
rolul 35%, β-carotenul 48%), \n timp ce extrac-
tul apos are un efect antioxidant de 76%, su-
perior polifenolilor (acidul galic 54% [i acidul
clorogenic 56%).
Spirulina con]ine acizii nucleici ADN [i ARN
(4,5g/100g Spirulin`) cu efect de repara]ie a
modific`rilor celulare genetice cauzate de stre-
sul oxidativ prin radicali liberi; de asemenea,
pot ini]ia procese de genetic` pentru repara]ia
genomului ADN-ului.
tiplicarea [i activarea macrofagelor pentru a fii
apte s` distrug` microbii.
Japonezii Hayashi A. [i Saeki Y. au realizat
un studiu clinic pe un lot de voluntari având
vârsta medie de 40 de ani. Dup` administrarea
timp de 2 s`pt`mâni a extractului de Spirulin`
s-a remarcat o amplificare a activit`]ii celulelor
NK [i a secre]iei de γ-IFN.
Spirulina accelereaz` producerea de anti-
corpi, asigurând cea mai bun` protec]ie \mpo-
triva microorganismelor invadatoare. Cre[terea
nivelului de Ig A \n saliv` este corelat` cu su-
plimentarea dietei cu Spirulin`.
Ficocianina, pigmentul albastru din Spiruli-
n`, influen]eaz` diviziunea celulelor su[` din
m`duva osoas`, care servesc drept celule mam`
atât pentru leucocite, componente ale siste-
mului imun cât [i pentru eritrocite, care asigur`
oxigenarea organismului. Cercet`torii chinezi de-
monstreaz` c` ficocianina stimuleaz` eritropo-
ieza, având efect similar cu eritropoietina (pro-
dus` la nivelul rinichiului s`n`tos, care reglea-
z` diferen]ierea globulelor ro[ii din celulele stem
ale m`duvei osoase). Oamenii de [tiin]` afirm`
c` ficocianina regleaz` producerea de celule
albe, chiar când celulele su[` din m`duva
osoas` sunt afectate de produ[i chimici toxici
sau radia]ii. |n urma acestui fapt, Spirulina a
fost autorizat` \n Rusia ca aliment-medica-
ment, \n tratamentul afec]iunilor provocate de
radia]ii.
Spirulina intervine `n
stimularea imunit\]ii
|n urma unor studii experimentale, oamenii
de [tiin]` au concluzionat c` extractul de Spi-
rulin` permite inhibi]ia dezvolt`rii celulelor tu-
morale la om [i animal. Se presupune c` for-
mele obi[nuite de cancer sunt rezultate ale de-
fectelor ADN-ului celular, care provoac` multipli-
c`ri celulare haotice. Speciali[tii biologi [i cito-
logi, au denumit enzimele ce intervin \n rema-
nierea ADN-ului defect „endonucleaze”. Când
aceste enzime sunt dezactivate sub efectul
radia]iilor sau toxinelor, erorile de ADN nu pot
fi remediate [i tumora se poate r`spândi \n
organism. Studii „in vitro” demonstreaz` c` po-
lizaharidele din Spirulin` sunt unice [i permit
ameliorarea activit`]ii enzimatice la nivelul
nucleului celular [i repararea ADN-ului defect.
Con]inutul important de ficocianin` [i supe-
roxiddismutaz` (110000 unit`]i/100g Spiruli-
n`) explic` de asemenea capacitatea mare de
neutralizare a radicalilor liberi.
Studii de laborator realizate pe [oareci,
hamsteri, pui, pisici [i pe[ti, au ar`tat c` Spiru-
lina intervine \n stimularea imunit`]ii [i \n sin-
teza elementelor figurate ale sângelui. Dintre
elementele importante ale sistemului imunitar
(care intervin \n ap`rarea organismului) amin-
tim: macrofagele, limfocitele T [i celulele NK.
Cercet`torii au ar`tat c` Spirulina permite mul-
Consumul de Spirulin` prezint` multiple
avantaje fa]` de alte suplimente alimentare:
Nu se cunosc interac]iuni ale Spirulinei cu
alte plante, suplimente alimentare sau medi-
camente.
Spirulina nu prezint` contraindica]ii \n
cazul respect`rii dozelor recomandate. Persoa-
nele care sufer` de fenilcetonurie trebuie s`
evite consumul de Spirulin`, deoarece alga
con]ine fenilalanin`. De asemenea, se reco-
mand` evitarea consumului de Spirulin` \n
perioada de sarcin` [i al`ptare, datorit`
efectelor de detoxifiere a organismului.
Spirulina con]ine de 20 de ori mai mult
fier (83,80mg/100g) decât spanacul (4,1mg/
Concluzii:
100g);
Spirulina con]ine de 12 de ori mai mult
fier (83,80mg/100g) decât ficatul de vit` (6,5mg/
O amenii de [tiin]` din \ntreaga lume
studiaz` acest „aliment miraculos”
100g);
cu scopul descoperirii poten]ialului mul-
Spirulina con]ine de 25 de ori mai
mult` vit. B 12 (160mcg/100g) decât ficatul de
vit` (6,5mcg/100g);
Spirulina con]ine de 3 de ori mai mult`
protein` vegetal` (67%) \n compara]ie cu mu[-
chiul de vit` (21,3%);
Spirulina con]ine de 29 de ori mai mult
beta-caroten (246 mg/100g) decât morcovul
tiplu pe care \l are. |n prezent, este cert
c` Spirulina reprezint` un aliment natu-
ral, sigur, care aduce un aport nutritiv
ridicat, permi]ând men]inerea [i \mbu-
n`t`]irea st`rii de s`n`tate.
S tudiile se \ndreapt` acum spre utili-
zarea Spirulinei nu numai ca supli-
(8,4mg/100g);
ment, ci [i ca o posibil` surs` de pro-
duse farmaceutice.
Spirulina con]ine de 3 de ori mai mul]i
A.G.P.N. (1340 mg) decât primula.
9
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
S
S

ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee

t t u u r r i i t t e e r r a a
Studiu de caz Coenzima COENZIMA Q10 Q10 a fost descoperit` ini]ial de Dr. Frederick Crane
Studiu de caz
Coenzima
COENZIMA Q10
Q10 a fost descoperit` ini]ial
de Dr. Frederick Crane (Wisconsin, S.U.A.)
care, \n anul 1957, a izolat-o din mitocondrilie
de cord bovin. |n acela[i an, profesorul R. A. Morton
(Anglia), a descoperit \n ficatul de [obolan un compus
care s-a dovedit a fi acela[i cu CoQ10. Tot el i-a dat [i nu-
mele de ubichinon`, cu sensul de chinon` ubicuitar`. Un an
mai târziu, profesorul Karl Folkers [i colaboratorii de la Merck Inc.,
au determinat structura exact` a acesteia (2,3 dimetoxi – 5 metil
– 6 decaprenil benzochinon`), dup` care au sintetizat-o, fiind primii
— POSIBILIT|}I TERAPEUTICE ~N
AFEC}IUNI CARDIOVASCULARE
{I DEGENERATIVE
speciali[ti care au produs-o prin fermenta]ie. |n anii ’60, profesorul
Yamamura (Japonia) a fost primul care a folosit un compus \nrudit
(CoQ7) \n tratamentul unei afec]iuni umane: insuficien]a cardiac`
congestiv`. |n anul 1972, Gian Paolo Littarru (Italia), \mpreun` cu
prof. Karl Folkers au demonstrat existen]a unui deficit de
CoQ10 \n afec]iunile cardiace. Odat` cu punerea la punct
a tehnologiei industriale [i producerea CoQ10 \n can-
tit`]i mari de c`tre companiile farmaceutice din
Japonia (anii 1975 – 1980), a crescut nu-
m`rul [i amploarea studiilor clinice
efectuate cu aceasta.
Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu
aceasta. Dr. Cristina Costescu [i Dr. Alexandru Costescu La plante [i animale se g\sesc 10 tipuri

La plante [i animale se g\sesc 10 tipuri de CoQ

poate converti celelalte CoQ \n CoQ10. Odat` cu \naintarea \n vârst` nivelul CoQ10 din or- ganism se reduce treptat, astfel c`, raportat la nivelul corespunz`tor vârstei de 20 - 40 de ani, mai avem doar 64% iar la 80 de ani, aprox. 36%.

C oenzima Q10 (CoQ10) sau ubichi- nona este o substan]` liposolubil` asem`n`toare vitaminelor, se g`-
C oenzima Q10 (CoQ10) sau ubichi-
nona este o substan]` liposolubil`
asem`n`toare vitaminelor, se g`-

Deficien]a de CoQ10 este frecvent `ntâlnit\ la cardiaci

se[te \n cantit`]i mici \n diverse alimente [i este sintetizat` \n toate ]esuturile organismu- lui. Biosinteza CoQ10 \ncepe cu aminoacidul tirozin` [i urmeaz` un proces \n mai multe e- tape, care necesit` cel pu]in [apte vitamine (vitamina B 2 , vitamina B 3 , vitamina B 6 , acidul folic, vitamina B 12 , vitamina C [i acidul panto- tenic) precum [i mai multe oligoelemente. CoQ10 joac` rolul de coenzim` pentru cel pu]in trei enzime mitocondriale (complexele I, II [i III), dar [i pentru alte enzime intracelulare. Enzimele mitocondriale implicate \n calea fosforil`rii oxidative sunt esen]iale pentru producerea de adenozin trifosfat (ATP), de care depind toate func]iile celulare. Inelul chinonic \ndepline[te func]ia de transfer de protoni [i electroni, de o importan]` funda- mental` pentru toate organismele vii: plasto- chinona \n cloroplastele plantelor, menachi- nona \n bacterii [i ubichinona \n mitocondriile animalelor. Exist` de fapt 10 tipuri de CoQ prezente la plante [i animale: unele microor- ganisme inferioare au CoQ1-6, bacteriile au CoQ8-9-10, fungii au CoQ7-8-9-10, plantele au CoQ9-10, nevertebratele au CoQ9-10, iar vertebratele au doar Q10. }esuturile umane con]in numai CoQ10 (cantit`]ile cele mai mari g`sindu-se \n celulele miocardice, hepatocite [i celulele sistemului imunitar), \ns` ficatul

C antitatea total` de CoQ10 prezent` \n organism este de 500-1500 mg, iar concentra]ia sanguin` variaz`

\ntre 1-2 micrograme/ml, fiind mai sc`zut` \n diferite afec]iuni. Deficitul de CoQ10 poate fi cauzat de un aport alimentar insuficient, de o afectare a biosintezei sale, de un consum exagerat de c`tre organism sau de o combi- na]ie a acestor trei factori. Raportul exact \ntre biosinteza endogen` versus aportul alimentar nu este cunoscut cu exactitate, dar prof. Karl Folkers consider` c` sursa dominant` la om este biosinteza. Acela[i autor sus]ine c` apor- tul de diverse suplimente alimentare este sub- optimal la majoritatea oamenilor, ceea ce \n final duce la afectarea implicit` a procesului de biosintez`. Aceasta \nseamn` c` nivelurile „normale” de CoQ10 sunt \n realitate subop- timale iar nivelurile foarte joase \ntâlnite \n stadiile avansate ale bolilor reprezint` doar vârful unui „aisberg caren]ial”. Odat` cu \naintarea \n vârst`, organismul uman \[i pierde din abilitatea de a produce CoQ10, instalându-se deficien]a. O diminuare

a nivelului CoQ10 din organism cu 25-50 %

este \nso]it` de apari]ia unor boli precum

hipertensiunea arterial`, angina pectoral`, in- farctul miocardic, depresia sistemului imuni- tar, parodontoza, cancerul. Dac` nivelul de CoQ10 scade sub 75%, aceasta duce la moarte. Deficien]a de CoQ10 este frecvent \ntâlni-

t` la pacien]ii cardiaci. Biopsiile de ]esut car-

diac la pacien]ii cu afec]iuni cardiace au ar`- tat un deficit de CoQ10 \n 50-75% din cazuri. Fiind unul din ]esuturile cele mai active meta- bolic, inima este deosebit de sensibil` la e- fectele unei deficien]e de CoQ10. Boli cardio- vasculare precum angina pectoral`, hiperten- siunea, prolapsul de valv` mitral` [i insufi- cien]a cardiac` congestiv` sunt exemple de afec]iuni care necesit` niveluri tisulare cres- cute de CoQ10. Primele studii cu CoQ10 \n insuficien]a cardiac` s-au adresat \n principal unor paci- en]i cu cardiomiopatie dilatativ` idiopatic`. CoQ10 a fost ad`ugat` tratamentului standard, care cuprindea diuretice, preparate digitalice [i inhibitori ai enzimei de conversie. Mai multe studii au comparat efectele supliment`rii cu CoQ10 [i placebo asupra func]iei cardiace m`surate ecocardiografic. Frac]ia de ejec]ie a cunoscut o \mbun`t`]ire treptat` [i continu`, fiind acompaniat` de o ameliorare paralel` a simptomatologiei pacientului (oboseal`, disp- nee, durere retrosternal` [i palpita]ii). |n câte- va cazuri, gradul de ameliorare a fost specta- culos, pacien]ii revenind la un cord cu dimen- siuni [i func]ii normale doar cu suplimentele de CoQ10. Astfel de cazuri au fost \ntâlnite \n

10
10

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

S
S

ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee

t t u u r r i i t t e e r r a a

special la pacien]ii care au \nceput tratamen- tul cu CoQ10 imediat dup` debutul insuficien- ]ei cardiace; ceilal]i, au prezentat doar o ame- liorare marcat`, \ns` f`r` a reveni la un cord de dimensiuni normale. |n mod caracteristic, insuficien]a cardiac` congestiv` (de diferite cauze) a fost puternic corelat` cu niveluri sanguine [i tisulare redu- se de CoQ10 [i s-a constatat o leg`tur` strân- s` \ntre severitatea afec]iunii [i m`rimea de- ficitului de CoQ10. Acest deficit poate fi facto- rul etiologic \n anumite forme de disfunc]ie miocardic`, \n vreme ce \n altele este doar un fenomen secundar. Indiferent de tipul defici- tului (primar, secundar sau mixt), acesta pare s` fie un factor tratabil al insuficien]ei cardiace, care altfel ar avea o evolu]ie nefavorabil`. |ntr-un studiu dedicat bolii hipertensive, din 109 pacien]i cu hipertensiune esen]ial`, 51% au putut renun]a la 1-3 medicamente antihipertensive \ntr-un timp mediu de 4,4 luni de la \nceperea supliment`rii cu CoQ10. De asemenea, clasa func]ional` NYHA (New York Heart Association) s-a ameliorat semnificativ de la o medie de 2,40 la 1,36. Aceste rezul- tate au fost puse pe seama amelior`rii func- ]iei diastolice (prin diminuarea ”rigidit`]ii” mi- ocardului), deoarece umplerea diastolic` ne- cesit` un consum energetic mai mare decât contrac]ia sistolic`. Deficitul de CoQ10 este frecvent \ntâlnit [i la pacien]ii cu cardiopatie ischemic`. Biopsiile cardiace realizate la pacien]ii care sufereau de diferite forme de cardiopatie ischemic` au demonstrat un deficit de CoQ10 de 50-75%. \ntr-un studiu dublu orb; 12 pacien]i cu angi- n` pectoral` au primit CoQ10 150mg/zi x 4 s`pt`mâni. Comparativ cu placebo, CoQ10 a redus frecven]a crizelor cardiace cu 53%. De asemenea, s-a ob]inut o cre[tere semnificati- v` a toleran]ei la testul de efort \n timpul tra- tamentului cu CoQ10. Concluzia acestui stu- diu a fost c` CoQ10 reprezint` un tratament eficient [i sigur pentru angina pectoral`. |n plus, s-a demonstrat c` CoQ10 scade nivelul colesterolemiei [i al trigliceridemiei, m`rind \n acela[i timp valoarea HDL-colesterolului.

CoQ10 `nt\re[te sistemul imunitar

O alt` manifestare a \naint`rii \n vârs- t` (poate chiar unul dintre cele mai evidente semne de \mb`trânire) o

reprezint` sc`derea func]iei imunitare; per- soanele vârstnice sunt mult mai pu]in capa- bile s` lupte chiar [i cu afec]iuni minore (cum ar fi o viroz` banal`). CoQ10 \nt`re[te siste- mul imunitar, conferind o rezisten]` sporit` la infec]ii, nu printr-o cre[tere a num`rului de le- ucocite ci prin stimularea activit`]ii celor exis- tente. Hematiile, la rândul lor, sunt dependen- te de CoQ10 [i anumite tipuri de anemie r`s- pund foarte bine la administrarea de CoQ10.

de anemie r`s- pund foarte bine la administrarea de CoQ10. }esutul nervos, mare consumator de ener-
de anemie r`s- pund foarte bine la administrarea de CoQ10. }esutul nervos, mare consumator de ener-

}esutul nervos, mare consumator de ener- gie, este dependent de CoQ10 [i anumite boli precum neuropatia diabetic`, afec]iunile re- tiniene, demen]a sau boala Parkinson ar putea beneficia de efectele supliment`rii cu CoQ10. |ntr-un mic studiu clinic efectuat la Univer- sity of California, San Diego School of Medi- cine, la care au participat 80 pacien]i cu boala Parkinson, s-a constatat c` suplimentarea cu CoQ10 \n doze mari (300/600/1200 mg) a \ncetinit deteriorarea clinic` progresiv` \n procent de 44%. Cercet`torii sus]in ipoteza c` nivelul de CoQ10 din mitocondrie este sc`zut la pacien]ii diagnostica]i cu boala Parkinson [i func]ia mitocondrial` este implicit afectat`. Un alt studiu, privind endotelinele, a eviden- ]iat noi mecanisme prin care CoQ10 ar putea avea efecte neuroprotectoare. Endotelinele sunt substan]e puternic vasoconstrictoare [i cerce-

Cercet`torii de la Centrul de Cercet`ri Me- dicale al Academiei de {tiin]e din Polonia, au testat efectul protector al CoQ10 pe un model de vasospasm cerebral simulat la iepure. Ei au blocat mai \ntâi arterele pentru a reduce fluxul sanguin cerebral [i ulterior au injectat sânge \n creier pentru a simula hemoragia. Dup` injec]ie, un grup de iepuri a primit CoQ10 oral \n trei doze zilnice, iar cel`lalt grup nu. To]i iepurii netrata]i au prezentat deficite neurologice semnificative (gradul 3 sau 4) sau au murit. |n schimb, nici unul dintre iepurii care au primit CoQ10 nu a prezentat tulbur`ri neurologice manifeste [i to]i au supravie]uit. Examin`rile microscopice au eviden]iat lipsa oric`ror leziuni \n creierul iepurilor trata]i cu CoQ10, \n vreme ce la ceilal]i s-au constatat leziuni multiple sugestive pentru degenerarea neuronilor [i dezintegrarea mielinei.

t`rile curente le asociaz` cu hipertensiunea, ateroscleroza, insuficien]a cardiac` congestiv`, insuficien]a renal` [i accidentele vasculare cerebrale. Injectate \n creierul animalelor, pro- duc o diminuare a energiei celulare, acidoz`, deple]ia antioxidan]ilor celulari [i \n cele din urm`, colapsul metabolismului celulelor nervoa- se. |n schimb, administrarea de CoQ10 \nainte de injectarea endotelinelor a asigurat protec- ]ia mecanismelor antioxidante fiziologice [i re- venirea la normal a metabolismului celular. CoQ10 exercit` un efect protector deosebit a- supra glutationului [i superoxid dismutazei (SOD), ajut` la normalizarea producerii de energie celular` (ATP) [i la revenirea din acidoz`.

|n prezent este bine documentat faptul c` radicalii liberi sunt responsabili de alterarea ]esuturilor, stresul oxidativ contribuind efectiv la accelerarea procesului de \mb`trânire. S-a descoperit c` CoQ10 ac]ioneaz` ca un puter- nic antioxidant, protejând celulele de radicalii liberi prin reducerea peroxid`rii lipidelor. Acest lucru sugereaz` faptul c` suplimentarea cu CoQ10 ar trebui introdus` obligatoriu \n pro- gramele anti\mb`trânire. Efectul terapeutic al Co Q10, administrat` pe cale oral`, este observat dup` o lun` pân` la 4 luni. Doza minim` recomandat` este de cel pu]in 60 mg/zi dar poate cre[te pân` la 300-500 mg/zi \n bolile grave.

pu]in 60 mg/zi dar poate cre[te pân` la 300-500 mg/zi \n bolile grave. 11 Aprilie 2007
11
11

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

S ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee ~n numerele anterioare ale revistei noas- tre am prezentat un cumul de
S
ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee
~n numerele anterioare ale revistei noas-
tre am prezentat un cumul de argumen-
te care demonstreaz\ c\ vinurile medi-
cinale, din cele mai vechi timpuri [i pân\ ast\zi, au
fost adev\rate elixire, benefice asupra s\n\t\]ii [i
st\rii de spirit. Condi]ia de baz\ este ca utilizarea
lor s\ nu fie confudat\ cu consumul de vin. Poten-
]ialul lor fitoterapeutic, `n special propriet\]ile an-
tioxidante, care le fac s\ atenueze dezvoltarea ar-
terosclerozei, a bolilor inflamatorii [i a cancerului,
reprezint\ fundamentul unor importante activit\]i
de cercetare [i produc]ie desf\[urate la Hofigal.
Pân\ `n prezent rezultatul acestora s-a concretizat
`ntr-o varietate larg\ de vinuri medicinale, deja
existente pe pia]\. Continu\m [i `n acest num\r s\
v\ prezent\m detaliat aceste produse.
VIN MEDICINAL CU IENUP|R
VIN MEDICINAL CU M|CE{E
Este un supliment ali-
mentar predozat, ob]inut prin
macerarea amestecului ob-
]inut din pseudo – fructe de
ienup`r, ramuri tinere de
ienup`r, r`d`cin` de hrean
[i miere de albine, \n vin
ro[u, natural, ajuns la ma-
turitate.
Produsul \mbin` calita-
tea vinului cu propriet`]ile
principiilor active existente
\n p`r]ile de plant` [i \n mie-
rea de albine.
Supliment alimentar predo-
zat, ob]inut din fructe de m`ce[,
Cynosbati fructus ( lat.) [i miere
de albine \n vin ro[u natural, a-
juns la maturitate. M`ce[ele se
utilizeaz` \n medicina uman` ca
vitaminizant, astringent, antidia-
reic, colagog, coleretic, vasodila-
tator arterial, antilitiazic, antiin-
flamator intestinal. Con]inutul ri-
dicat de vitamina C [i de alte
substan]e asigur` func]ionarea
normal` a glandelor endocrine,
creierului, cordului, ficatului, spli-
Pseudobacele au utili-
zare terapeutic` \n medicina uman`. Principiile active ac]ioneaz` ca diu-
retic, sudorific, expectorant, antitusiv, antispastic, stomahic, eupeptic,
antifermentescibil. Se utilizeaz` \ndeosebi ca diuretic, antiseptic al c`ilor
urinare [i balsamic. Acest preparat vegetal se recomand` \n artroz`, a-
fec]iuni neuromusculoreumatice, \n tendopatii, miogeloze. Principiile acti-
ve ac]ioneaz` ca stimulent \n nutri]ie, fiind un bun stomahic, antiscorbu-
tic, diuretic, expectorant, antispasmodic, colagog, purgativ, rubefiant [i
vezicant.
Este recomandat \n anemie, atonie digestiv`, inapeten]`, scorbut, tu-
berculoz` torpid`, astm, bron[ite cronice, gut`, reumatism, litiaz` urinar`,
paralizii, leucoree.
Nu se recomand` pentru suferinzii de hemoroizi, hemoptizie, dere-
gl`ri de ritm cardiac, st`ri congestive.
Sinergismul creat \ntre principiile active existente determin` ca
produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R s` aib` propriet`]i depurative, di-
uretice, tonice, stomahice, antiseptice ale aparatului urinar [i digestiv, car-
minativ, tonic nervos, de stimulent pancreatic [i al secre]iilor intestinale.
Produsul este recomandat \n ateroscleroz`, reumatism, oligurie, litia-
z` renal`, infec]ii ale tractului urinar inferior, anorexie, dispepsie non –
ulceroas`, gastroenterite, litiaz` biliar`, colecistit`, hipercolesterolemie.
Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml de 3 ori pe
zi, \nainte de mesele principale.
Trebuie men]ionat c` excesul poate provoca hemoragii intestinale,
metroragii, albuminurie, hematurie.
Produsul VIN MEDICINAL CU IENUP~R se prezint` ambalat \n mono-
doze de 50 ml, introduse câte 10 \n cutii pliante de carton inscrip]ionate,
\nso]ite de recomand`rile de utilizare.
nei. Intervin favorabil \n respira-
]ia tisular`, \n reac]iile fermentative, \n procesul de eliminare a toxinelor din
sânge. Poten]eaz` ac]iunea antiviral` a interferonului. M`resc diureza cu eli-
minarea toxinelor din corp, fluidific` secre]iile bilei, favorizând eliminarea lor,
stimuleaz` contrac]ia vezicii biliare [i a c`ilor biliare provocând golirea aces-
tora. |mpiedic` formarea calculilor renali, atenueaz` [i vindec` inflama]iile
intestinale, dilat` arterele asigurând un flux sanguin mai bun. |n ceea ce pri-
ve[te mierea de albine, aceasta este cunoscut` ca aliment natural din cele
mai vechi timpuri, dar mai ales pentru valoarea sa energetic` determinat` de
prezen]a \n stare liber` a zaharurilor direct asimilabile (glucoz` [i fructoz`).
Pe lâng` aceste componente de baz`, mierea contribuie cu aminoacizi
liberi [i enzime din clasa glucoz-oxidazei. Fiind o solu]ie suprasaturat` \n
glucide, mierea asigur` [i rolul de agent de conservare natural`, presiunea
osmotic` extrem de ridicat` nepermi]ând dezvoltarea unor germeni micro-
bieni.
Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN
MEDICINAL CU M~CE{E mai multe propriet`]i: tonic aperitiv, revigorant, vita-
minizant, remineralizant, imunostimulent, vasodilatator, antiviral, diuretic, a-
frodiziac.
Este recomandat \n ateroscleroz`, prevenirea unor boli cardiovasculare,
avitaminoza C, convalescen]` dup` boli infectocontagioase, lipsa poftei de
mâncare, insuficien]` biliar`, impoten]`, frigiditate. VINUL MEDICINAL CU
M~CE{E se ob]ine prin fierberea timp de 15 – 30 minute a fructelor de m`-
ce[ \n vin ro[u, natural, ajuns la maturitate.
Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 25 ml, introduse câte 10, \n cutii
pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare.
Se recomand` administrarea unei monodoze de 25 ml, de 3 ori pe zi,
\nainte de mesele principale.
12
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
S f f a a t t u u r r i i t t
S
S

ffaattuurrii tteerraappeeuuttiiccee

 
     
 
 

VIN MEDICINAL CU PRAZ

Acest tonic este reco- mandat \n afec]iuni cardiace (cardiopatie ischemic`, insu- ficien]` cardiac`, eretism car- diac), ateroscleroz`, diabet, in- toxica]ii, preven]ia [i comba- terea litiazei urinar`. Produsul este prezentat \n monodoze de 50 ml intro- duse câte 10, \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso- ]ite de recomand`rile de u- tilizare. Se recomand` admi- nistrarea unei monodoze de 50 ml \n fiecare diminea]`, dup` micul dejun.

de u- tilizare. Se recomand` admi- nistrarea unei monodoze de 50 ml \n fiecare diminea]`, dup`
 

Supliment alimentar predozat ob]inut din praz prosp`t [i vin alb, natural, ajuns la maturitate. Prazul – Allium porrum - (lat.) din familia Liliaceae, este o plant` er- bacee cultivat`, are valoare terapeutic` ridicat`; este originar din zonele vecine M`rii Mediterane: Egipt, Grecia, Asia Mic`. Principiile active din plant` au urm`toarele propriet`]i: tonice al sistemului nervos, diuretice, urice, foarte u[or digerabil, laxative, antihel- mintice, antiseptice, expectorante, emoliente, hemostatice, sedative, mi- neralizante, pectorale. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN MEDICINAL CU PRAZ mai multe caracteristici: calmant, sedativ, diu- retic, cardiotonic, hipoglicemiant, antidiabetic, depurativ.

VIN MEDICINAL CU P|TRUNJEL

Ac]ioneaz` benefic \n ast-

Este un supliment alimentar predozat, ob]inut din frunze proaspete de p`trunjel [i miere de albine \ntr-un amestec de o]et din vin [i vin alb sau ro[u, naturale, ajunse la maturitate. Produsul \mbin` calitatea vinului cu propriet`]ile principiilor active existente \n partea de plant` folosit` [i \n mierea de albine. P`trunjelul, Petroselinum crispum, (lat.) din familia Apiaceae (lat.) este o plant` erbacee, legumicol`, cu o mare valoare terapeutic`, cultivat` pentru r`d`cini (convar. ridicosum) [i pentru frunze (convar. crispum). Este cultivat` \nc` din antichitate de c`tre greci [i romani, amintit` \n scrierile lor de c`tre Hipocrates, Dioscorides sub numele de „Petrose- linon”, iar de c`tre Plinius cel B`trân sub numele de „Petroselinum”. Principiile active sunt folosite ca stimulent general al sistemului nervos [i al glandelor endocrine. Produsul este un bun tonic, anti- anemic, antirahitic, antiscorbutic, antixeroftalmic (uscarea conjunctivei

mul bron[ic, prevenind [i eli- minând crizele, ac]ioneaz` a- supra epiteliului renal, m`rind cantitatea de urin` eliminat`, diminueaz` tensiunea arterial`. Este un produs natural care regleaz` ciclul menstrual, provoac` sau face s` reapar` ciclurile menstruale \ntârziate. Sinergismul creat \ntre prin- cipiile active existente confe- r` vinului medicinal cu p`trun- jel mai multe propriet`]i bene- fice: diuretic, expectorant, fe- brifug, stimulent digestiv, tonic general. Acest tonic este re-

comandat \n st`ri de obosea-

diuretic, expectorant, fe- brifug, stimulent digestiv, tonic general. Acest tonic este re- comandat \n st`ri de
 

[i

a corneei), antiastmatic, anticanceros, antiinflamator, antifebril, eli-

l`, grip`, r`celi, convalescen]` dup` infec]ii respiratorii acute, icter, in- suficien]` cardiac`, cardiopatie ischemic`, edeme cardio – renale, lipsa poftei de mâncare. Produsul se prezint` ambalat \n monodoze de 5 ml, introduse câte 30 \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei mono- doze de 5 ml de 3 ori pe zi, repartizat` de-a lungul unei zilei. Este indi- cat a nu se face abuzuri, deoarece excesul poate provoca intoxica]ii.

min` toxinele din organism, afrodiziac, calmant, depurativ, diuretic, dia-

foretic, emenagog, expectorant, mineralizant, secretolitic, tonic nervos, capilar [i uterin, vermifug, vitaminizant, vasodilatator, colagog, aromatic, aperitiv. Stimuleaz` fibrele musculare netede intestinale, urinare, biliare

[i

uterine.

 

monare (pneumonie, bron[i- t` cronic`, astm), tusei con- vulsive, alergiei, ame]elilor, dis-

VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR|

Produsul VIN MEDICINAL CU RIDICHE NEAGR~ \mbin` calitatea vinu- lui cu propriet`]ile principiilor active existente \n ridichile negre. Ridichea neagr` – Raphanus sativus convar Niger (lat.) din familia Brassicaceae, este o plant` care, la \nceputuri, a fost cultivat` \n China, Japonia, Egipt, Grecia. Hipocrate o recomand` \n hidropizie. Este amintit` de Teofrast [i apreciat` de Dioscoride pentru \nsu[irile ei de a stimula apetitul, a favoriza digestia [i de a calma tusea. |n Evul Mediu se folosea ca antidot la neutralizarea unor otr`vuri [i pentru eliminarea din viscere a tumorilor maligne. Savantul rena[terii, Matthiolus, o recomanda pentru propriet`]ile ei diuretice [i antilitiazice. Mizauld, \n lucrarea „Gr`dina de plante medici- nale”, \n anul 1578, o recomanda \n tratamentul antilitiazic. Din punct de vedere chimic, ridichile negre con]in un ulei volatil sul- furat format din rafinol [i mici cantit`]i de tocoferol. Ridichea neagr` are propriet`]i antiscorbutice, antialergice, antitusive, colecistochinetice (pro- voac` golirea vezicii biliare), tonice respiratorii, stimulatoare ale celulei hepatice, diuretice, digestive, pectorale, revulsive, sedative. Ridichile negre sunt recomandate \n tratarea litiazei urinare [i bi- liare, dispepsiilor, colecistitelor, insuficien]ei hepatice, afec]iunilor pul-

chineziei biliare, gutei, reu- matismului cronic degenera- tiv, artritelor cronice, scorbu- tului, urticariei, icterului,

chineziei biliare, gutei, reu- matismului cronic degenera- tiv, artritelor cronice, scorbu- tului, urticariei, icterului, in- somniei, migrenei, constipa- ]iei, rahitismului, eczemelor. Sinergismul creat \ntre principiile active existente confer` produsului VIN ME- DICINAL CU RIDICHE NEGR~ proprietatea de a fi un bun antireumatic. Mai este reco- mandat \n artrite, artroze, spondilit`, dureri musculo – articulare de natur` reuma- tic`.

Produsul se ambaleaz` \n monodoze de 50 ml introduse câte 10, \n cutii pliante de carton, inscrip]ionate, \nso]ite de recomand`rile de utilizare. Se recomand` administrarea unei monodoze de 50 ml dimi- nea]a, pe stomacul gol. Se poate folosi \n cure de 2 – 3 s`pt`mâni, care se pot relua de 4 ori pe an (o dat` \n fiecare anotimp). Dac` apar fenomene de irita]ie gastro – esofagian` (arsuri, grea]`), se renun]` la tratament.

13
13

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

 
S \\nn\\ttaattee [[ii ffrruummuussee]]ee are este secretul ti- nere]ii [i al vitalit\- ]ii? C\utând s\-l
S
\\nn\\ttaattee [[ii ffrruummuussee]]ee
are este secretul ti-
nere]ii [i al vitalit\-
]ii? C\utând s\-l des-
cifreze, `n ultimii ani,
tot mai mul]i oameni
`ncearc\ s\-[i schimbe modul
de via]\ pentru a avea un to-
nus mai optimist, un plus de
vitalitate fizic\ [i moral\, `n
pofida problemelor cu care
se confrunt\ zi de zi, mai ales
`ntr-un ora[ mare [i poluat,
cum este, de exemplu, Bucu-
re[tiul sau alte mari aglome-
r\ri urbane.
Revenirea
la natur\
Vrând - nevrând, oamenii se \ntorc la
natur`, unde g`sesc solu]ii pentru s`n`tate,
echilibru, regenerare, longevitate [i ener-
gie. Din p`cate, pu]ini [tiu c`, dac` dore[ti
s` schimbi totul peste noapte, s-ar putea
ca efectele bunelor inten]ii s` dureze doar
câteva zile. Important` este schimbarea men-
talit`]ii, informarea despre alimenta]ia s`-
n`toas` (hrana vie), remediile naturale. In-
forma]iile se acumuleaz` treptat [i abia
dup` o anumit` perioad` se produce sal-
tul calitativ .
Studii pertinente ilustreaz` c` for]a de
construc]ie a unui nou mod de via]` este
\ntre]inut` de alimenta]ia natural`, hidrata-
re (cel pu]in 2 litri pe zi de lichide), oxige-
narea celulelor prin exerci]ii fizice, aer cu-
rat, somn profund [i odihnitor, echilibru
psihic, spirit viu, optimist [i generos, f`r`
prejudec`]i. Acelea[i studii arat` c` for]a
de distruc]ie este \ntre]inut` de alimenta-
]ia dezechilibrat` (pr`jeli, conserve), alcool,
fumat, aerul poluat, lipsa lichidelor care \m-
piedic` eliminarea toxinelor, insuficienta
oxigenare a celulelor prin lipsa de mi[care,
efort intelectual exagerat, somn superficial,
insomnii, dezechilibru psihic, spirit egoist,
labil, cu tendin]` spre distrugere.
Pentru \ncetinirea fenomenului de \m-
b`trânire [i men]inerea st`rii de s`n`tate
balan]a trebuie s` \ncline \ntotdeauna \n
favoarea for]ei de construc]ie. Atitudinea
pozitiv` [i optimist`, precum [i folosirea
unor produse de \ngrijire corporal` (\n pro-
por]ie de minimum 80% naturale), cresc
imunitatea [i capacitatea organismului de
acestea având \n compozi]ie substan]e ac-
tive naturale.
Crema antirid este indicat` la orice
vârst`, pentru \ntre]inerea tenurilor uscate
[i deshidratate, pentru prevenirea apari]iei
ridurilor. S-a constatat, de asemenea, c`
uleiul de c`tin`, cumulat` cu ac]iunea Co-
enzimei Q10 asigur` refacerea structurii si
elasticit`]ii tenului, atenueaz` [i \ntârzie pro-
cesul natural de \mb`trânire a ]esuturilor
epidermice, iar Spirulina stimuleaz` meta-
bolismul [i regenerarea celular`. Datorit`
acestui fapt pielea devine neted`, catifela-
t`, men]inându-[i nivelul normal de hidra-
tare, iar prin aplic`ri repetate ridurile su-
perficiale dispar. Un lucru extrem de im-
portant este acela c` produsul este bine
tolerat de pielea obrazului.
a lupta cu bolile.
Gama de produse HOF.VIODANA, care
a cucerit medalii de aur [i argint la diverse
târguri de profil, atât \n ]ar` cât [i peste
hotare, con]ine 6 produse: crema antirid,
crema pentru \ngrijirea gâtului, lapte pen-
tru \ngrijirea corpului, gel contur ochi, gel
pentru plaj`, lapte demachiant, toate
este benefic` pentru orice tip de ten, \n
special datorit` ac]iunii principiilor active
din compozi]ia acesteia.
Ac]iunea componentelor bioactive din
Ca orice parte a corpului care se cere
\ngrijit`, gâtul (sau mai bine zis, delcoteul),
are nevoie de hidratare, masaj, de tonifiere
a pielii. Aceasta se poate face cu succes
prin utilizarea cremei pentru \ngrijirea gâ-
tului. Crema se aplic` diminea]a [i seara,
prin u[oara masare a zonelor deshidratate
[i ridate ale pielii gâtului. Prin asocierea
extractului de castan, de nalb` [i a uleiu-
lui de c`tin` cu Coenzima Q10 este poten-
]at` ac]iunea sinergic` a unor principii
14
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
S
S

\\nn\\ttaattee [[ii ffrruummuussee]]ee

t a a t t e e [ [ i i f f r r u

Aceast` gam` de produse cosmetice poate fi completat`. De exemplu, cu emul- sia cosmetic` de tip lapte pentru \ngrijirea corpului. Aceasta se aplic` diminea]a [i seara prin masarea u[oar` a pielii corpu-

diminea]a [i seara prin masarea u[oar` a pielii corpu - lui. Produsul p`streaz` elasticitatea pielii, care

lui. Produsul p`streaz` elasticitatea pielii, care cap`t` un aspect proasp`t, datorit` asocierii uleiului de c`tin` cu Coenzima Q10. Laptele pentru \ngrijirea corpului este indicat s` se foloseasc` la orice vârst`, având efecte benefice pentru \ntre]inerea unei pieli catifelate [i delicate.

Laptele demachiant este un produs cos- metic, care realizez` o asocierea fericit` \n- tre extractul de mu[e]el [i Coenzima Q10. Realizeaz` o demachiere profund` la nive- lul pielii obrazului, elimin` impurit`]ile adu- nate peste zi [i asigur` catifelarea tenului.

adu- nate peste zi [i asigur` catifelarea te nu lui. cosmeticii jurul ochilor [i pe pleoape,
cosmeticii
cosmeticii
jurul ochilor [i pe pleoape, prin mi[c`ri cir- culare, dimine]a [i seara, dup` demachiere. Complexul
jurul ochilor [i pe pleoape, prin mi[c`ri cir-
culare, dimine]a [i seara, dup` demachiere.
Complexul din tinctur` de echinacea
cu ulei de c`tin`, asociat cu Coenzima Q10,
ac]ioneaz` sinergic \n lupta \mpotriva radi-
calilor liberi (responsabili pentru procesul
de \mb`trânire prematur`) [i previne apa-
ri]ia form`rii cearc`nelor. Gelul contur ochi
diminueaz` ridurile superficiale de la nive-
lul zonei oculare, iar pielea \[i p`streaz`
aspectul natural.
bioactive prezente \n aceste extracte. Pro-
dusul are rolul de a proteja, calma, rege-
nera [i \ntre]ine pielea gâtului. De aseme-
nea, are [i o ac]iune de tip antiinflamator
[i cicatrizant, mai ales pentru zonele sever
ridate, zone \ntâlnite cu prec`dere la per-
soanele foarte \n vârst` .
Destinat pentru hidratarea normal` a
zonei oculare, gelul contur ochi se aplic` \n

El iminarea complet` a conservan- ]ilor de tip paraben din formula

produselor cosmetice aflate \n monodo- z` este un element de absolut` noutate, mai ales descoperindu-se recent c` exis- t` o conexiune \ntre ace[tia [i probabi- litatea declan[`rii cancerului de sân.

Re venirea cosmeticii la natur` a f`cut ca [i [tiin]a s` evolueze

\n aceea[i direc]ie. Tocmai de aceea com- pania noastr` s-a gândit c` folosirea, cu preponderen]`, a principiilor active na- turale \n produc]ia de cosmetice va da un plus de frumuse]e, de natural [i de s`n`tate, atât femeilor cât [i b`rba]ilor.

15
15

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

D iinn mmiirraaccoolleellee nnaattuurriiii
D
iinn mmiirraaccoolleellee nnaattuurriiii
BUSUI —MEDIC ALIMENT {I M
BUSUI
—MEDIC
ALIMENT
{I M

Busuiocul este originar din India [i China, de unde s-a r\spândit `n mai toate ]\rile. Cultivat `n China cu 800 ani `.Hr., acesta s-a extins `n mod spectaculos `n Rusia, Bulgaria, Fran]a, Spania, Italia, Africa [i Ame- rica de Nord. ~n România se cultiv\ `n toate jude]ele, cele mai bune rezultate ob]inându-se `n zonele din sudul [i sud-vestul ]\rii.

Este o plant` aproape nelipsit` din gr`dina fiec`rei gospod`rii de la sate, fiind folosit` \n scop decorativ [i pentru mirosul pl`cut pe care-l de- gaj`. Totu[i, propriet`]ile ei curative nu au sc`pat din vederea sim]ului prac- tic al str`mo[ilor no[tri. Ele au fost valorificate \nc` din timpuri \ndep`r- tate [i se men]in si azi \n satele noastre. Tratarea de uim` (adenit`) se face prin legarea busuiocului \n zona bolnav`. Pentru gr`birea vindec`rii bubelor [i t`ieturilor se a[eaz` frunze de busuioc pe ele. Pentru combaterea guturaiului [i a tusei busuiocul se pune pe j`ratic, iar fumul este inspirat pe nas. Tot contra tusei se folo- se[te [i decoctul plantei. Bolile de stomac [i rinichi se trateaz` cu ceai f`cut din frunze [i vârfuri florale de busuioc. Seva plantelor crude de prim`var` se folose[te contra durerilor de ochi. Negii se ard cu tulpini de busuioc. Oboseala cronic` sau stresul trec printr-un masaj cu ulei de busuioc. Infuziile cu busuioc combat r`ceala [i gripa. Aceste propriet`]i miraculoase ale busuiocului pot fi aplicate \ntr-o larg` palet` de afec]iuni.

Prezent `n multe obiceiuri populare

Potrivit tradi]iei, busuiocul se pune \n prima ap` de sc`ldat a pruncilor, ca s`-i apere de boli [i s` fie pl`cu]i ca el. |n Mun]ii Apuseni mireasa, când pleac` din casa p`rinteasc`, ]ine \n mân` un buche]el de busuioc \nvelit \ntr-o n`fram` cusut` cu motive populare. Ea \l \nvârte de trei ori deasu- pra capului, ca s` se m`rite [i celelalte fete de seama ei. |n unele sate din nordul Moldovei mirele, \nainte de a pleca la cununie, \[i trece de trei ori un fir de busuioc \n jurul brâului, dup` care \l introduce \n sân, ca s`-i fie cinstit` mireasa [i c`snicia.

16
16

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

D iinn mmiirraaccoolleellee nnaattuurriiii |n Muntenia, \nainte de a pleca la cu- nunie, mireasa se
D
iinn mmiirraaccoolleellee nnaattuurriiii
|n Muntenia, \nainte de a pleca la cu-
nunie, mireasa se duce la o fântân` \nso-
]it` de doi fl`c`i c`rora le tr`iesc p`rin]ii.
De acas` [i pân` la fântân` joac` trei hore
\n trei locuri. Mireasa ia ap` \ntr-o doni]`,
pune busuioc \n ap` [i se \ntoarce acas`.
Pe drumul de \ntoarcere se opresc de trei
ori [i danseaz` hora \n jurul doni]ei. Se
crede c` practicarea acestui obicei aduce
fericirea \n casa mirilor. |n nordul Olteniei
doni]a se \mpodobe[te cu busuioc. Ginerele
[i na[ul joac` \n jurul acestui vas. Doni]a
este dus` de „ajutorul” de ginere \n pragul
casei. Ginerele [i na[ul cu na[a se apro-
pie. Mireasa iese din cas`, desprinde bu-
suiocul de la toarta vasului, \l \nmoaie \n
ap` [i strope[te de trei ori mirele [i pe cei
care-l \nso]esc.
Exist` credin]a de alungare a duhurilor
rele [i de primire a fericirii [i s`n`t`]ii. Iar-
na busuiocul este folosit pentru prevestirea
norocului [i aflarea ursitului. |n Bucovina,
fetele iau busuioc de la primii ur`tori ai
s`rb`torilor de iarn` [i \l leag` de o a]`, \l
fixeaz` pe malul unei ape curg`toare [i \n
ziua de Anul Nou se duc s` vad` starea
lui. Dac` se prinde ghea]a de busuiocul in-
trodus \n ap` se spune c` ele vor avea no-
roc \n a se m`rita. Alteori, fetele pun busu-
iocul la fântân`, unde \l las` peste noapte.
Seara, fata se culc` cu gândul la b`iatul
de care \i place. Dac` diminea]a g`se[te
pe el brum`, acesta e semnul c` se va
m`rita cu el.
pe teritoriul României. |n ziua de Bobotea-
z` busuiocul contribuie \n mare m`sur` la
ritualul cre[tin de sfin]ire a „aghiasmei”, iar
la orice botez oficiat de preo]ii cre[tini, bu-
suiocul este nelipsit. A fost folosit \n trecut
[i \nc` se mai folose[te, \n numeroase
practici magice cu atribute protectoare.
Neocolit de legende
[i practicile
mitico-religioase
Un bun aromatizant
alimentar [i apicol
Multe re]ete culinare, mai ales cele cu
iz exotic [i mediteranean, folosesc busuio-
cul ca un bun aromatinzant. Mirosul s`u
deosebit, \n combina]ie cu alte plante, este
mult apreciat [i de buc`t`ria francez`. |n
Austria, frunzele tinere se utilizeaz` ca sa-
lat` [i ca ingredient la supele de verde]uri
[i alte preparate culinare. O salat` asor-
tat` se ob]ine din 40 g frunze tinere de
busuioc de câmp, sp`late, amestecate cu
o marinat` preparat` din 40 g frunze de
IOCUL
CAMENT,
T, RITUAL
AGIE
|n nordul Moldovei se spune c` busu-
iocul ar fi crescut dintr-o iubire ne\mpli-
nit`. O tân`r` frumoas` a murit l`sând \n
urm` un iubit disperat. Aceast` nenoroci-
re s-a \ntâmplat pe timp de secet`. Iubitul
ei \ndurerat, mergea \n fiecare zi la mor-
mântul fetei iubite. De fiecare dat` el se
reculegea deasupra mormântului, plângând
cu lacrimi amare v`rsate
[uvoaie pe p`mântul rea-
v`n. Lacrimile durerii au f`-
cut s` creasc` o plant` cu
flori frumos mirositoare
care a fost numit` busuioc,
dup` numele lui.
Busuiocul este planta
cu cele mai dese \ntrebuin-
]`ri \n varietatea manifest`-
rilor cultural – cre[tine de
p`p`die, 40 g frunze b`nu]ei, ulei, suc de
l`mâie, ap`, sare, piper [i roini]`.
Specie melifer`, florile plantei furni-
zeaz` albinelor nectar [i polen. Cantitatea
de nectar este de 0,38-0,86 mg/floare.
Produc]ia de miere este de 90-200 kg/ha.
Ponderea economic` este mijlocie.
Planta se poate cultiva prin parcuri [i
gr`dini publice. Se preteaz` pentru zonele
stâncoase, borduri, coastele alpine. |nmul-
]irea se face prin semin]e [i desp`r]irea
tufelor.
PPrroodduussee ffiittootteerraappeeuuttiiccee ppee
bbaazz\\ ddee bbuussuuiioocc rreeaalliizzaattee llaa
HHooffiiggaall
17
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
bbaazz\\ ddee bbuussuuiioocc rreeaalliizzaattee llaa HHooffiiggaall 17 Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\ I ernile blânde din ultimii ani, cu temperaturi superioare mediei anuale,
T
eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\
I ernile blânde din ultimii ani, cu
temperaturi superioare mediei
anuale, au creat condi]ii fa-
vorizante pentru declan[area
unor epidemii de viroze res-
piratorii. Mai nou, se constat\ o in-
tensificare [i extindere a acestor a-
fec]iuni nepl\cute, datorate unor fac-
tori care ]in de condi]iile socio-eco-
nomice, alimenta]ie, sc\derea capaci-
t\]ii de ap\rare a organismului `n
condi]iile unui ecosistem dezechili-
brat de factori poluan]i: chimici, in-
dustriali, a unor schimb\ri climatice
constante, a cre[terii radia]iilor natu-
rale – consecin]\ a efectului de ser\.
Prim`vara
este anotimpul tine-
re]ii [i al re\nvierii natu-
rii, este perioada de tranzi-
]ie [i transformare care des-
chide un nou ciclu \n
caruselul vie]ii.
Organismul uman, parte integrant` a
acestui ciclu natural dezechilibrat, dobân-
de[te o capacitate imunologic` din ce \n ce
mai sensibil`, diminuat`. Astfel, ne con-
frunt`m cu adevarate explozii epidemice ,
care cu greu pot fi st`pânite , \n pofida unei
campanii de vaccinare periodic` a ca-
tegoriilor de popula]ie cu risc crescut.
virus ARN denumit Myxovirus influenzae. Din
punct de vedere epidemiologic au fost
\nregistrate ca evenimente dou` mari cate-
gori:
Un alt factor de risc este [i r`spunsul din
ce \n ce mai sc`zut la tratamentele clasice
alopate. Pe de o parte, datorit` apari]iei unor
tulpini virale modificate, mai rezistente la
componen]ii chimici, iar pe de alt` parte, ca
urmare a sc`derii pragului de rezisten]` la
aceste infec]ii virale.
Mai ales \n cazul
Prima este caracterizat` prin marile
pandemii care apar odat` la 10 ani, cauzate
de fenomenul comut`rilor antigenice ale
tipului A de Myxovirus influenzae, cu un
impact deosebit de puternic, atât ca \ntin-
dere, cât [i ca efect negativ asupra popu-
la]iei.
realizeaz` prin intermediul aerului, prin pic`-
turile de saliv` („norul” lui Pflügge) \mpr`[-
tiate cu ocazia banalului str`nut. Aglomera]ia
urban` [i lipsa unor reguli de educa]ie sani-
tar` \n rândul popula]iei sunt factori favo-
rizan]i pentru r`spândirea acestor infec]ii
virale.
A do-
persoanelor cu boli
cronice debilitante,
unde apare riscul unor
su pra in fec]ii
bacteriene cu
ua categorie
Simptomatologia gripei [i
a virozelor respiratorii
este
re-
prezentat`
de epidemii-
prognostic rezervat al
evolu]iei. Este punctul
critic, \n care se impune de urgen]` o medi-
camenta]ie bazat` pe produse din plante.
Realitatea demonstreaz`, din ce \n ce mai
concludent, c` \n lupta cu bolile [i virusurile
fitoterapia nu mai este doar un simplu ad-
juvant. Firma Hofigal are un portofoliu larg de
asemenea produse naturale.
Ca etiologie, gripa este generat` de un
le cu forme
moderate a
altor forme de manifestare, care survin la un
interval de 2-3 ani. Sunt efectul unor mici
varia]ii antigenice ale tipului A de Myxovirus
influenzae. De asemenea, pot fi incriminate
[i tipurile B si C \n cazul unor forme benigne
sporadice, care sunt caracteristice pentru
sfâr[itul anotimpului rece [i \nceputul prim`-
verii. Contagierea este rapid` (2-3 zile) [i se
Din punct de vedere clinic, dup` o in-
cuba]ie de 2-5 zile din momentul contac-
tului cu persoana gripat`, pot ap`rea
dureri difuze manifestate prin cefalee, du-
reri articulare, dureri musculare genera-
lizate, dureri localizate la nivelul globilor
oculari. De asemenea, se va dezvolta o
inflama]ie la nivelul c`ilor aeriene supe-
rioare cu dureri faringiene, r`gu[eal`,
tuse, iritare a mucoasei conjuctivale [i na-
zale (manifestate prin l`crimare [i rinoree
abundent`).
Bine\n]eles, toate aceste simptome sunt
\nso]ite de o stare general` modificat`, febr`
[i astenie fizic`. Complica]ii pot ap`rea la
sugari, pacien]ii vârstnici [i la cei cu afec-
]iuni bronho – pneumopatii cronice.
18
Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\ Scheme de tratament natural RECOMAND|RI PENTRU COPII |n cele ce urmeaz`
T
eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\
Scheme de
tratament natural
RECOMAND|RI
PENTRU COPII
|n cele ce urmeaz` prezent`m o sche-
m` de tratament cu produse marca Ho-
Nu spunem o noutate. Este mult mai
u[or s` previi astfel de \mboln`viri dec=t s`
le tratezi. Hofigal a g=ndit, a conceput [i a
fabricat o serie de produse apifitote-
rapeutice [i gemoterapeutice care previn
\mboln`virile, sau pot diminua riscul com-
plica]iilor \n cazul declan[`rii virozelor
respiratorii. |n cele ce urmeaz` vom descrie
o schem` de tratament complex` cu aceste
produse:
figal pentru afec]iunile virale respirato-
rii \ntâlnite la copii mai mari de 4 ani.
1. Spirulin` 200 mg – 3 compri-
mate/zi (1+1+1 ) administrate dup`
mesele principale, 15 zile/lun`, timp
de 3 luni.
2. Ulei de c`tin` – 4- 5 pic. de 3
ori/zi administrate \n jum`tate de lin-
RECOMAND|RI
PENTRU ADUL}I
guri]` de miere Hofimel (produs` de
Hofigal), cu 15 minute \nainte de me-
sele principale, 15 zile/lun`, timp de
3 luni.
3. Echinacea – 2 capsule/zi (1+0+1)
administrate dup` mesele principale,
ca atare sau doar con]inutul \n pu]in`
miere, lapte sau ceai.
4. Flavovit C 200 mg – 2 com-
1. Spirulin` 500 mg – 6 capsule/zi
primate (1+0+1), administrate dup`
(2+2+2) administrate cu 30 de minute
\nainte de mesele principale, zilnic, timp
mesele principale, 15 zile/lun`, timp
de 3 luni.
de
3 luni.
5. Omega 3 – ulei de pe[te – 2
2.
Coenzima Q10 (15 mg) \n ulei
de
c`tin` – 4 capsule/zi (1+2+1) ad-
capsule/zi (1+0+1) dup` mesele prin-
cipale, 15 zile/lun`, timp de 3 luni.
ministrate cu 30 de minute \nainte de
mesele principale 20 de zile/lun`,
timp de 3 luni.
3. Echinaceea – 6 capsule/zi
(2+2+2) administrate dup` mesele prin-
cipale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni.
4. C`tinofort – 4 capsule/zi
(1+2+1) administrate dup` mesele prin-
cipale 20 zile/lun`, timp de 3 luni.
5. Redigest – 5 capsule/zi (1+2+2)
administrate cu 30 minute \nainte de
mesele principale, zilnic, timp de 3 luni.
6. Flavovit C 500 mg – 3 compri-
mate masticabile/zi (1+1+1) adminis-
trate dup` mesele principale 20 zile/
lun`, timp de 3 luni.
Pentru simplificarea modalita]ii de ad-
ministrare a acestei scheme de tratament
apifitoterapeutic pentru copii, vor fi admi-
nistrate \n prima jumatate a lunii (zilele 1-
15 inclusiv) comprimatele de Spirulin` [i
pic`turile de ulei de c`tin` \n miere Hofi-
mel, iar \n a doua ju-
m`tate a lunii (zi-
lele 16-30 in-
clusiv) vor fi
administrate
capsulele de
Echinacea,
Omega 3 –
ulei de pe[te
[i comprimate-
le de Flavovit C.
Aceast` alter-
nan]` se va respec-
ta timp de 3 luni dup` care
se poate face o pauz` de 30 zile, ulterior,
schema de tratament poate fi reluat` \n
acela[i fel, timp de 3 luni \n aceea[i alter-
nan]`. Aceast` schem` de tratament poa-
te fi administrat` [i \n timpul puseelor a-
cute virale \n paralel cu tratamentul alo-
pat, sporind eficien]a acestuia.
|n cazul adul]ilor este valabil` aceea[i
recomandare. Dup` 3 luni de tratament se
face o pauz` de 30 de zile, dup` care se
reia timp de 3 luni. |ntr-un an pot fi urmate
p\n` la 3 cure complete de tratament.
7. Polivitamine naturale marca Ho-
figal cu Ca [i Mg – 3 comprimate/zi,
(1+1+1) administrate dup` mesele prin-
Obiectiveleacestor tratamente:
cipale, 20 zile/lun`, timp de 3 luni.
8. Gemoderivat din muguri de coa-
c`z negru: 1 monodoz`/zi diluat` \n
50 ml de ap` plat` [i b`ut` cu 15 mi-
nute \nainte de masa de dimineat`,
zilnic, timp de 3 luni.
9. Gemoderivat din muguri de brad
alb: 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml de
ap` plat` [i baut` cu 15 minute \nain-
te de masa de prânz, zilnic, timp de 3 luni.
10. Gemoderivat din ml`di]e de
m`ce[: 1 monodoz` / zi diluat` \n 50
ml de ap` plat` [i b`ut` cu 15 minute
\nainte de masa de sear` , zilnic, timp
de 3 luni.
Asigurarea unui aport optim de vi-
tamine, aminoacizi [i minerale necesare
men]inerii func]iilor metabolice [i enzi-
matice ale organismului (prin adminis-
trarea de Spirulin`, Ulei de c`tin`, Coen-
zima Q 10 \n ulei de c`tin`, miere Hofi-
mel, Polivitamine naturale marca Hofigal
cu Ca si Mg, Flavovit C , Omega 3 – ulei
de pe[te, C`tinofort, Redigest, Gemoderi-
vat ml`di]e de m`ce[).
Cre[terea capacit`]ii de ap`rare a
organismului, a imunit`]ii (prin adminis-
trarea de Spirulin`, Echinacea, Ulei de c`-
tin`, Coenzima Q 10 \n ulei de c`tin`, Fla-
vovit C, Gemoderivat muguri de brad alb).
Diminuarea fenomenelor specifice
infec]iilor virale, combaterea predispozi-
]iei pentru \mbolnavire ( prin administra-
rea de Spirulin`, Gemoderivat din muguri
de coac`z negru, Gemoderivat din mu-
guri de brad alb, Omega 3 – ulei de pe[te,
Echinacea, Flavovit C, Gemoderivat din
ml`di]e de m`ce[).
Combaterea factorilor alergici [i
poluan]i, predispozan]i pentru iritarea c`-
ilor respiratorii [i sensibilizarea acestora
pentru infec]iile virale (prin administra-
rea de Echinacea, Omega 3 – ulei de
pe[te, Ulei de c`tin`, Gemoderivat mu-
guri de coac`z negru, Gemoderivat mu-
guri de brad alb, Gemoderivat ml`di]e de
m`ce[, Flavovit C, miere Hofimel).
19
Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\ INIMA [i ARTERELE — la rede[teptarea naturii S tatisticile demon- streaz\
T
eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\
INIMA [i ARTERELE
— la rede[teptarea naturii
S tatisticile demon-
streaz\ c\ `n luna
aprilie atât cardi-
acii cât [i hiperten-
sivii sunt cei mai expu[i a-
cestor accidente. Prin tre-
cerea de la anotimpul rece
la prim\var\, organismul tra-
verseaz\ o perioad\ `n care
este mai vulnerabil datorit\
devitaminiz\rii dar [i riscu-
rilor unor boli intercurente
(viroze, pneumonii etc). Aces-
te boli vin s\ complice [i s\
destabilizeze imunitatea [i
a[a deficitar\ la vârstnici.
gr`similor din sânge [i electroli]ilor (\n
special potasiul-indispensabil inimii-calciu
[i magneziu), m`surarea tensiunii arteriale
ori de câte ori este nevoie; renun]area
definitiv` la fumat [i respectarea cu
stricte]e a regimului dietetic impus pentru
diabetul zaharat \mpreuna cu restric]ia la
sare pentru cardiaci si hipertensivi.
Ace[ti bolnavi trebuie s` renun]e la ve-
chile obiceiuri deoarece diabeticului \i pla-
ce
dulcele, hipertensivului sarea iar mul]i
sunt dependen]i de telemeaua s`rat`, b`-
uturile alcoolice [i tabagismul cronic.
pe
Anumite semne trebuie s`-i aten]ioneze
ace[ti bolnavi: o tulburare de ritm car-
diac manifestat` prin palpita]ii presupune
o
cre[tere a hipertensiunii arteriale; insta-
tate \n \ntrega lume) \mbrac` de cele mai
multe ori aspecte de urgen]`.
O diet` s`rac` \n gr`simi animale (gr`-
simi saturate: carne de porc, sl`nina, [un-
c`, galbenu[ul de ou, smântâna), evitarea
preparatelor de cofetarie cu zah`r rafinat
precum [i ab]inerea de la consumul de al-
cool constituie primii pa[i \n combaterea
acestor factori de risc: ajuta mi[carea, spor-
tul cu m`sur`, ca [i dieta compus` din
gr`simi polinesaturate, ca de exemplu car-
nea de vit` slab`, pui, pe[te [i uleiul de
pe[te, legume, ulei de m`sline [i fructe
(mere [i citrice), vitamine [i sucuri diete-
tice. Cu pu]in efort [i r`bdare se poate al-
c`tui un regim satisf`cator pentru toate
bolile metabolice sau cardiovasculare cro-
nice.
La vârsta a treia, \ncepând cu 60-65 de
ani, capacitatea de efort a inimii devine
tot mai redus`, fiind necesare tot mai mul-
te precau]ii [i \ngrijiri preventive, pentru a
elimina sau pre\ntâmpina aceste feno-
mene nedorite.
Medicina a clasificat aceste \n-
grijiri preventive sub forma unor fac-
tori de risc major cum ar fi: hiper-
tensiunea arterial` crescut`, diabe-
tul zaharat decompensat (de tip II),
cre[terea valorilor gr`similor \n sân-
ge peste limitele admise (cum ar fi
colesterolul [i compu[ii s`i), trigli-
ceridele serice (care provin din ali-
menta]ie), raporturile \ntre diferitele
frac]iuni ale colesterolului [i coles-
terolul total, fumatul, obezitatea [i nu
\n ultimul rând alcoolismul cronic. Din-
tre factorii predispozan]i se enum`r`:
larea unui edem la gambe semnific` o de-
compensare cardiac`, necesitând un con-
sult urgent la cardiolog pentru corectarea
medica]iei o durere \n capul pieptului, cu
iradiere \n bra]ul stâng, dup` un efort fizic
Arsenalul fitoterapeutic
recomandat bolilor
cardiovasculare
prezen]a \n rândul membrilor acelea[i
familii a unui trecut cardiac sau
hipertensiv, respectiv „o mo[tenire de
familie”; infec]iile cronice (infec]iile
urinare), lucrul \n mediu toxic (mediul cu
plumb), expunerea \ndelungat` la frig etc.
|n aceast` perioad` v` recomand`m
urm`toarele: efectuarea unui consult
medical riguros cu electrocardiogram`
(care se face de dou` ori pe an-la intrarea
[i ie[irea din anotimpul rece), analiza
sau
o
discu]ie contradictorie \nso]it` de
transpira]ii reci, sugereaz` instalarea unei
angine pectorale sau chiar al unui \nfarct
al
inimii - situa]ie de extrem` urgen]`; dac`
ave]i dureri de cap \nso]ite de ame]eli [i
senza]ie de vom`, se presupune c` v-a
crescut tensiunea arterial` [i trebuie s` v`
adresa]i de urgen]` unui specialist. Toate
bolile legate de aparatul cardiovascular (
care constitue [i prima cauz` de mortali-
Fitoterapia pune la dispozi]ie
remedii pentru sus]inerea inimii
dumneavoastr` dar mai ales
pentru prevenirea \mboln`viri-
lor inimii [i vaselor de sânge.
Astfel, ULEIUL DE PE{TE -
OMEGA 3 are rol \n sc`derea
gr`similor din sânge (coleste-
rolul [i trigliceridele serice),
fiind un supliment esen]ial, pe
care organismul uman nu-l poate
sintetiza. \n acest sens s-a dovedit
c` popoarele care tr`iesc la margi-
nea m`rilor, ca si cele din ]inuturile
arctice (eschimo[ii), a c`ror alimen-
ta]ie este aproape exclusiv` din
pe[te sau fructe de mare, fac boli
ale inimii [i vaselor \ntr-o propor]ie
infim` fa]` de popoarele din centrul
Europei [i Statele Unite, care se hr`-
nesc cu preparate gen Fast-Food
(mâncare cu gr`simi aproape exclu-
siv saturate, ce determin` obezitate
[i bolile cardiovasculare).
20
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\ Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte ne protejaz` prin ac]iunea
T
eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\
Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte
ne protejaz` prin ac]iunea ei, antiaritmi-
c` [i antiaterosclerotic` r`spunzând soli-
cit`rilor fizice [i psihice reclamate de via-
]a modern`, trepidant` [i concuren]ial`,
men]inând \n acela[ timp [i echilibrul
hormonal, \mpiedicând apari]ia timpurie
a osteoporozei, a tulbur`rilor de meno-
pauz` si a oboselii cronice.
Uleiul de c`tin` - alimentul miracol-
cu rezultate excelente \n tratamentul hi-
pertensiunii arteriale si afec]iunilor coro-
nariene (ca sa ne referim numai la bolile
cardiovasculare), f`r` a mai pomeni de
ac]iunile antiinflamatorii, antitumorale (can-
cerul de sân), antianemice, arsuri chimi-
ce [i termice prin stimularea epiteliz`rii
]esuturilor, \n ulcere digestive [i hepatite
de diverse etiologii.
P`ducelul (Crataegus) cu specificitate
pe inim`, recomandat \n insuficien]a car-
diac` [i cardiopatia ischemic`, miocar-
doscleroz`, tulbur`ri de ritm, tulbur`ri de
anxietate, ateroscleroz` [i hipertensiune
arterial` de cauz` psihic`; \mbun`t`]e[te
circula]ia sângelui la nivelul inimii [i pre-
vine ac]iunile distructive ale radicalilor
liberi; p`ducelul poten]iaz` ac]iunile me-
dicamentelor digitalice [i beta-blocante-
lor; de aceea, se recomand` \n asocierea
cu medica]ia cardiovascular` [i anti-coa-
gulant`, dar numai cu avizul medicului
dumneavoastr`!
Pentru sc`derea gr`similor din sânge
consuma]i usturoi sau seminte de in,
sau mai bine gemoderivate. Gemoderiva-
tul din Arinul Negru v` este recomandat
\n asociere cu tratamentul complex din
insuficien]a vascular` arterial` [i venoa-
s` periferic`, pentru circula]ia sângelui
\n vasele inimii [i cele ale creierului; Plo-
pul Negru are un determinism special
pentru peretele vascular, reducând spas-
mul [i favorizând circula]ia colateral` \n
arterite de diverse cauze; Liliacul dilat`
vasele coronare ale inimii fiind preferat
\n insuficien]a coronarian` sau dup` in-
farct, \n urm`rile la nivelul mu[chiului
inimii; de asemenea este utilizat \n pre-
venirea accidentului coronarian, \n spe-
cial dup` o EKG semnificativ` de ische-
mie-leziune; \n sfâr[it Afinul, un remediu
excelent \n prevenirea [i tratarea micro-
arteriopatiilor [i a st`rilor de fragilitate
capilar`, mai cu seama la diabetici.
Vitaminele naturale Hofigal cu Calciu
[i Magneziu v` sunt folositoare \n toate
anotimpurile pentru ac]iunea lor remine-
ralizant` si antioxidant`. Aceasta a fost o
scurt` enumerare a unor produse uzuale
realiyate de Hofigal [i folosite in preveni-
rea [i tratarea bolilor cardiovasculare.
21
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
T
T

eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\

a p p i i i i d d e e p p r r i
Astenia - un apanaj al prim\verii? Observa]iile empirice, apoi evalu\rile clinice au impus de-a lungul
Astenia
- un apanaj
al prim\verii?
Observa]iile empirice, apoi
evalu\rile clinice au impus de-a
lungul timpului ideea ciclicit\]ii
asteniei, func]ie de perioada
de trecere de la anotimpul rece
la cel cald (prim\vara) [i invers,
odat\ cu debutul toamnei. Oare
cât adev\r s-a ascuns `n spa-
tele acestor realit\]i?
Exist\ [i astenii
extrasezoniere?

Factori, cauze, efect

F `r` \ndoial`, un mare sâmbure de

adev`r este faptul c` la trecerea

de la frig la cald [i invers (\n cazul

unei clime cu 4 anotimpuri clasice) or- ganismul uman este obligat s` se aco- modeze, s` se adapteze schimb`rilor de temperatur`, presiunii atmosferice, curen]ilor de aer, diferen]elor dintre primele ore ale zilei [i miezul acesteia, schimbarea orarului de var` / iarn`. Pe de alt` parte, ciclicitatea produselor a- groalimentare, specifice fiec`ruia din cele (\nc`) 4 anotimpuri, a contribuit [i ea la consolidarea conceptului de aste- nie de sezon.

Observa]iile clinice, apoi datele statisti- ce au demonstrat c` astenia, ca form` par- ticular` [i specific` de sl`biciune, lips` de tonus, fatigabilitate rapid`, persistent` sau capricioas` [i rebel`, nu este un apanaj sezonier sui-generis. Ea poate fi o stare, o realitate, o acuz`, un sindrom, o form` de manifestare simpl` sau complex`, discret` sau profund`, cauz` [i efect al multor factori. Astenia fizic` afecteaz` \n principal componenta somatic` [i poate degenera \n a[a numitul surmenaj muscular pentru cei ce, profeseaz` \n domenii cu implicarea a- cestei componente; „for]`” sau „rezisten]`” fizic` (curieri, lucr`tori \n construc]ii, mun- citorii forestieri, transportatorii, cei ce stau mult` vreme \n picioare). Este interesant c` la ace[tia somnul, pofta de mâncare, aten- ]ia sau memoria, nu sunt afectate decât marginal. Astenia psihic` (mental`, emo]ional` sau cumulat`) dar [i astenia psiho-fizic`

(denumit` generic neurastenie) mult mai com- plex`, se define[te ca un sindrom. Punctul ei de plecare este difuz, rareori unic [i bine circumscris, deoarece poart` amprenta u- nei cauzalit`]i complexe. Polimorfismul clinic al neurasteniei in- clude spectrul depresiei, al anxiet`]ii sau al tulbur`rilor somatice. Ce spune p`rintele neurasteniei G. M. Beard, referitor la cauza biopsihologic` a a- cesteia? „Sistemul nervos, sub impactul in- fluen]elor perturbatoare, stresante, frustran- te este siderat de energia pe care o de]ine [i se descarc` asemeni unor baterii”. Tot Beard a postulat teoria „diatezei nervoase”, conform c`reia, persoanele care prezint` o vulnerabilitate specific` (nativ` sau dobândit` printr-un stil de via]` defectuos), sunt mai pu]ini rezistente la stres, au o imunitate fragil`. Circumstan]e agravate sunt \n cazul persoanelor care consum` al- cool, sunt fum`tori, se alimenteaz` haotic, prea mult sau prea pu]in, pierd nop]i, nu ]in cure de toxifiere, sunt sedentari, bolnavi cronici, vârstnici. Prim`vara, toamna, oca- zional \ntre anotimpuri, astfel de persoane fac frecvent episoade de neurastenie.

a. forma asteno-neurotic` este ilustrat` clinic prin:

astenie semnificativa [i progre- siv`, consecutiv` sau concomitent` u- nui efort intelectual minor sau moderat; fatigabilitate psihic` tr`it` ca o epuizare rapid` a for]ei intelectuale [i fizice; reducere a capacit`]ilor prose-

xice (deaten]ie) prin intruziunea unor evoc`ri sau reprezent`ri care, la rân- dul lor, reduc disponibilit`]ile func]iei prosexice (de aten]ie) reducerea fluxului, ritmului [i e- locven]ei ideative, a disponibilit`]ii de evocare [i reprezentare, a for]ei ima- gina]iei [i a capacit`]ii de deliberare. Aceste simptome antreneaz` reduce-

Care sunt manifest\rile clinice esen]iale?

22
22

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

rea eficien]ei activit`]ii cotidiene [i a performan]elor profesionale. b. Forma asteno-somatoform` este ilustrat` prin:

impresia de sl`biciune fizic` [i psihic`, independent` de efort sau dup` eforturi minime, care \ns` nu o pot justifica; senza]ia de dureri musculare, surde [i continue, cu diferite localiz`ri;

T eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\ Abordarea Abordarea terapeutic\ psihofarmacologic\ |n mod tradi]ional, pentru
T
eerraappiiii ddee pprriimm\\vvaarr\\
Abordarea
Abordarea
terapeutic\
psihofarmacologic\
|n mod tradi]ional, pentru tul-
bur`rile nevrotice [i \n special
pentru neurastenie era indicat`
psihoterapia, ca [i schimbarea
mediului de via]` (element al so-
cioterapiei).
Astfel, \n primele decenii ale
secolului, P. Janet, \n memora-
Neurastenia gliseaz`, \n tot mai mare
m`sur` spre aria terapeutic` a psihofar-
macologiei. Aceast` reorientare terapeu-
tic` \n
domeniul neurasteniei a fost deter-
minat` de faptul c` „agen]ii psihofarma-
cologiei au \mbun`t`]it elocvent rezulta-
tele [i
implicit, op]iunile terapeutice”.
bilele cursuri sus]inute la
spita-
|naintea oric`rei recomand`ri, men-
]ion`m pruden]a care trebuie s` c`l`u-
lul Saint Anne, recomand` pa-
cien]ilor nevrotici „schimbarea”
sub cât mai multe aspecte (de
la ie[irea din mediul profesional
[i familial, pân` la aspecte de
]inut` vestimentar`). De aseme-
nea, P. Janet recomand` paci-
en]ilor „plimb`rile pe câmpul ver-
de” pentru ca, dup` o jum`tate
de secol, psihologia [tiin]ific` s`
descopere „efectul tranchilizant
al verdelui”. Nu sunt de neglijat me-
todele terapiei prin mi[care, art`,
activit`]i fizice \n aer liber, ca [i te-
zeasc` terapeutul \n prescrierea benzo-
diazepinelor, ca [i a oric`rui alt produs cu
poten]ial adictiv (de dependen]`) \ntrucât:
medicamentele susceptibile de a
fi utilizate \n neurastenie prezint`, \n ge-
neral,
un mai mare poten]ial adictiv com-
parativ cu medicamentele prescrise \n
alte condi]ii clinice;
prin vulnerabilitate [i fragilitatea
structurii psihismului lor, pacien]ii cu neu-
rastenie sunt expu[i \n mai mare m`sur`
riscului dependen]ei;
prin excelen]`, pacien]ii cu neras-
tenie prezint` o mai mare \nclina]ie pen-
rapiile complementare (acupunc-
tura, homeopatia, fito-aroma-melo-
Abordarea psihoterapeutic\
tru automedica]ie, iar produsele la care ei
recurg sunt tocmai acelea cu poten]ial
cristalo-terapia, reflexoterapia).
adictiv.
|n aceast` privin]` pot fi re]inute elemente ge-
nerale [i elemente relativ particulare. Astfel pot fi
men]ionate
urm`toarele
a)
cheia
neurastenie
de bolt` a succesului psihoterapiei \n
const` \n realizarea „alian]ei terapeutice”,
ce are la baz`:
\ncrederea [i corectitudinea conduitei paci-
entului, ca [i
profesionalismul [i suportul efectiv
peutului;
al tera-
b)
psihoterapeutul trebuie sa fie convins asupra
autenticit`]ii suferin]ei pacientului;
c)
pacientul s` con[tientizeze situa]iile psiho-
traumatizante, stresante sau frustrante ale vie]ii
sale [i adoptarea mecanismelor prin care le-ar pu-
tea accepta;
d)
metoda psihoterapeutic` adoptat`, mai sim-
pl` sau mai elaborat`, trebuie bazat` pe
insight,
„sinele” (clarificarea pacientului asupra probleme-
lor sale).
stare de tensiune psihic` tr`it`
cu impresia incapacit`]ii de relaxare;
acuze somatoforme localizate la
nivelul diferitelor aparate sau sisteme,
relativ persistente, cu caracter migrator,
anxiogene (care genereaz` nelini[te,
team` sau panic`).
nian` sau de cefalee;
iritabilitate, ner`bdare, incapa-
citate de a[teptare;
slab` toleran]` la frustrare;
dificult`]i \n deliberare (decizie)
[i incapacitate de amânare;
\ngrijorare referitoare la starea
s`n`t`]ii fizice sau mentale;
dispozi]ie
velor [i angaj`rilor, pierderea
interesului [i a pl`cerii pentru
majoritatea aspectelor [i situa]iilor,
inclusiv cea sexual`;
anxietate exprimat` prin teama
difuz`, generalizat`, „lipsit` de obiect”
[i proiectat` \n viitor;
incapacitatea de relaxare.
senza]ia de ame]eal` [i de in-
stabilitate general`;
senza]ia de tensiune intracra-
depresiv` ilustra-
t` prin reducerea
sau anularea do-
rin]elor, a ini]iati-
Manifest\ri clinice asociate
ambelor forme frecvent `ntâlnite:
23
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
E
E

ddiittoorriiaall

E d d i i t t o o r r i i a a l

ORGANISMUL UMAN {I ROLUL MICROELEMENTELOR

(urmare \n pagina 1)

CROMUL a fost considerat mult\ vreme produs toxic [i nedorit. ~n anii 50 Schwartz [i Menz de- monstreaz\ rolul cromului `n tolera- rea zaharului; de atunci cercet\rile continu\. Rolul cromului `n organism este de a regla concentra]ia de zah\r `n sânge (glicemie). ~mpreun\ cu insu- lina asigur\ transportul zah\rului prin sânge la ]esuturile organismu- lui. Nivelul cromului `n organism se reduce `n timpul sarcinii [i dup\ na[- tere. Este de asemenea sc\zut la copiii bolnavi de diabet. Lipsa lui duce la screloza artere- lor, iar la gravide la a[a-zisul „dia- bet al gravidelor”. El este [i cauza cre[terii bru[te a masei corporale, acumularea lichidelor, cre[terea tensiunii arteriale, manifest\ri `ntâl- nite frecvent la gravide si l\uze.

Aten]ie! Carbonatul de calciu poa- te reduce capacitatea de asimilare a cromului [i deci provoac\ insufi- cien]\ lui (aten]ie la neutralizante).

Se administreaz\ sub form\ de picolinat de crom. Simptomele insuficien]ei: senza- ]ia de panic\, extenuarea, cre[te- rea lent\, nivel mare de colesterol. Supradozajul nu este dorit deoa- rece poate conduce la ulcere gas- trice, insuficien]e renale [i hepatice. CUPRUL. Abia `n 1966 s-a des- coperit c\ acesta poate provoca o maladie, (care a fost definit\ ulterior) drept urmare a deficitului de cupru [i fier. Se g\se[te `n alune, semin]e de floarea soarelui, vi[ine, produse- le marine etc. Deficitul apare foarte rar, de re- gul\ odat\ cu deficitul major de pro- teine `n alimenta]ie. ~mpreun\ cu fierul, cuprul parti- cip\ la sinteza celulelor ro[ii, fiind component de baz\ al p\r]ii exte- rioare a epiteliului fibrelor nervoase, colagenului [i intrând `n structura proteinelor. Joac\ un rol important

`n producerea pigmentului tegumen- tar. Alcoolul poate provoca deficit de cupru. Galbenu[ul de ou favorizea- z\ absor]ia cuprului `n intestin. Simptomele caren]ei sunt alope- cia, anemia, oboseala, cre[terea co- lesterolului, reducerea num\rului de celule albe din sânge, depresia, afectarea mu[chilor cordului, oste- oporoza. Supradozarea duce la dureri musculare, iritabilitate, depresie. FIERUL. Cunoscut pentru rolul `n sinteza hemoglobinei [i transportul oxigenului. Surse: ficat, creier, g\lbenu[ de ou, ciuperci albe, p\trunjel, spanac, mere, piersici, prune uscate, stafide, grâu [i alte cereale. Insuficien]a fierului conduce la paloare, oboseal\, sl\bire. Ajut\ la formarea celulelor res- ponsabile cu imunitatea, adic\ celu- lele albe. Fierul concureaz\ cu calciul la asimilare, precum [i cu zincul [i cu- prul.

Aten]ie! Cafeaua [i ceaiul negru reduc capacitatea de asimilare a fie- rului, precum [i consumul `n exces al laptelui.

~n prezen]a vitaminelor B1 [i B6 se asimileaz\ foarte greu. Simptomele lipsei de fier: anemie, limb\ inflamat\, fragilitatea oase- lor, sensibilitate la frig, constipa]ie, depresie, stare de confuzie, ame]ea- l\, dificultate la inghi]ire, oboseal\, fragilitatea unghiilor, oprirea cre[- terii la copii. Surplusul provoac\ dureri de cap, oboseal\ intens\, ame]eli, pier- derea poftei de mâncare. FOSFORUL este atât de raspân- dit `n natur\ `ncât alimenta]ia asigu- r\ de 10 ori necesarul. Surse de fos- for: laptele, carnea, pe[tele, cerea- lele, alunele, mazarea [i `n general zarzavaturile. Fosforul `mpreun\ cu calciul de- termin\ duritatea oaselor [i a din]i-

lor, `n care se afl\ peste 85% din fos- forul din organism. Acesta particip\ la metabolismul proteinelor, carbo- hidra]ilor [i al gr\similor, deci este [i surs\ de energie. Metabolismul fosforului necesit\ vitamina D. Fosforul este foarte rar deficitar, de aceea suplimentele cu fosfor sunt rar utilizate. Simptomele caren]ei de fosfor sunt: pierderi ale poftei de mâncare, sl\bire, astenie, surmenaj, junghiuri, dureri de oase, senza]ia de fric\.

Aten]ie! La consumul in exces de neutralizante!

MAGNEZIUL este un microelement care are un aport de numai 25 g la nivelul `ntregului organism matur. Aproximativ 1% se afl\ `n lichidele din organism, iar restul `n mu[chi [i ]esuturile moi. ~n general se asimileaz\ prost din intestine [i se elimin\ 60-70% prin fecale. ~n cazul unei alimenta]ii nediver- sificate se asimileaz\ pân\ la 70%. Fiind un component al clorofilei, se g\se[te `n toate plantele verzi. Cele mai bogate surse sunt: semin- ]ele, alunele, germenii de grâu, `n general, cerealele nedecorticate. Prin m\cinarea grâului [i `ndep\rta- rea cojilor (t\râ]a) se pierde pânâ la 80% din magneziul existent. ~n prezent se [tie c\ particip\ la peste 300 de reac]ii enzimatice im- plicate `n metabolismul glucidic, producerea energiei, oxidarea aci- zilor gra[i [i activarea aminoacizi- lor. Particip\ [i la biosinteza protei- nelor, la modificarea informa]iei ge- netice, la transmiterea semnalelor nervoase. Are rol deosebit [i `n for- marea structurii osoase [i a smal- ]ului din]ilor. Deoarece calciul poate reduce asimilarea magneziului, raportul lor `n alimenta]ie trebuie s\ fie de 2:1. Acizii gra[i contribuie la eliminarea magneziului din organism. Administrarea de acid folic cre[-

24
24

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E
E

ddiittoorriiaall

E d d i i t t o o r r i i a a l

]iile sale `n organism sunt deosebi- te. Majoritatea se g\se[te `n interio- rul celulei, dar `ntr-un permanent echi-

libru cu potasiul din exteriorul celulei. Eliminarea celei mai mari canti- t\]i de potasiu este realizat\ de ri- nichi, iar o mic\ parte prin transpi- ra]ie. Diareea `ndelungat\ poate pro- voca insuficien]\. Cauza principal\

a deficitului este utilizarea frecven-

t\ a diureticelor.

Aten]ie! Cafeaua (cofeina) pro- voac\ mari pierderi de potasiu.

Caren]a de magneziu, cum am spus, face s\ fie greu de echilibrat potasiul. Simptomele: acnee, constipa]ie, tensiune arterial\ sc\zut\, oboseal\, insomnie, crampe, sete, depresie, nervozitate, intoleran]\ la zah\r, colesterol ridicat, puls accelerat.

SELENIUL. Primele informa]ii re- feritoare la toxicitatea lui deosebit\ au aparut `n 1930; s-a observat c\ vacile care p\[teau pe terenuri s\- rate (solul avea un con]inut ridicat de seleniu) aveau probleme la nive- lul bl\nii, ciroze hepatice, modifi- c\ri ale copitelor, distrifie, etc. Importan]a sa pentru om este demonstrat\ abia `n 1979, când chi- nezii descoper\ „cardiopatia” care poate fi prevenit\ prin administra- rea seleniului la copii [i tineret. De aici o avalan[\ de experien]e pri- vind rolul antioxidant, care ajut\ vitaminele E [i C s\ protejeze orga- nismul prin distrugerea radicalilor liberi. Se g\se[te `n produse marine, ficat, carne, cereale, seminte, fructe [i legume (dac\ solul con]ine acest microelement). Organismul are nevoie de Se pentru formarea peptidei glutation, un antioxidant care distruge radica-

lii liberi [i fortific\ sistemul imunitar.

Are un rol deosebit `n ridicarea imunit\]ii [i ap\rarea `mpotriva can- cerului [i a altor boli grele. Al\turi de vitaminele E [i C distruge radi- calii liberi. De re]inut faptul c\ lipsa vitami-

nei C face dificil\ asimilarea seleniu- lui.

Cantitatea zilnic\ este de 100- 200 μg. Deficitul duce la cre[terea colesterolului, infec]ii frecvente, reducerea func]iilor ficatului [i la sterilitate masculin\. SILICIUL. Descoperit `n 1848,

frecvent

este

elementul

cel

mai

`ntâlnit pe p\mânt. Rolul lui pentru om a fost `n]eles abia `n 1972. Se g\se[te `n boabele de cereale, r\- d\cini de plante, pielea p\s\rilor etc. Prezint\ multiple localizari `n or- ganism, de la compozi]ia ]esuturilor fibroase, a colagenului [i elastinei, pân\ la structura oaselor. Nu este necesar adaosul de suplimente ali- mentare. Este `n plin studiu. SODIUL, `n forma sa ionic\, re- prezint\ baza lichidelor extracelu- lare. Cantitatea de sodiu determin\ reten]ia apei `n organism. Particip\ la transportul substan]elor `n sânge [i `n interiorul fiecarei celule. Ri- nichii sunt cei ce asigur\ cantitatea normal\ de sodiu. Se cunoa[te foar- te bine rolul s\u; astfel, `n exces, elimin\ calciul [i alte elemente. Cantitatea maxim\ zilnic\ este de 6 g. Nu insist, fiind bine cunoscute atât consecin]ele insuficien]ei cât [i cele ale supradoz\rii. SULFUL. Compu[ii lui au rol deo- sebit `n producerea de energie, `n coagularea sângelui, `n sinteza co- lagenului [i a enzimelor. Recent, cercet\torii au aratat c\ usturoiul reduce colesterolul, datorit\ com- pu[ilor cu sulf. Se asimileaz\ printr-o diet\ normal\. VANADIUL. Abia `n 1974 a fost corelat cu s\n\tatea uman\. Se cunoa[te rolul de co-factor enzima- tic, participând la formarea energiei `n organism. Pân\ `n prezent nu au fost g\site simptome ale deficien]ei, dar cercetarile continu\.

Ca [i vitaminele naturale, [i a-

ceste elemente au un rol deosebit `n via]a noastr\. ~n concluzie, nu pu- tem reduce: orice, oricum [i oricând. Despre influen]a [i rolul micro- elementelor, al\turi de cea a vita- minelor [i aminoacizilor, nu mai pot fi ridicate semne de `ntrebare. Din p\cate, [tiam prea pu]in [i am ignorat alimenta]ia cu rol defini- toriu pentru sanatatea noastr\. Am preferat s\ realiz\m produse de sin- tez\, cât mai multe, cât mai scumpe, pentru profituri mari, `n detrimentul s\n\t\]ii. Greu de digerat adev\rul c\ se poate tr\i s\n\tos f\r\ medicamente!

te necesarul de magneziu, activând

enzimele care `l con]in `n structur\.

Fierul `n exces reduce asimila-

rea magneziului. Deficitul vitaminei

E reduce nivelul magneziului `n ]e-

suturi.

Aten]ie! Alcoolul [i cafeaua spo- resc pierderea magneziului prin ri- nichi.

Regimurile proteice impun obli- gatoriu suplimente cu magneziu. Persoanele care consum\ digi- talice pot avea deregl\ri ale ritmului cardiac, iar unele preparate diuretice pot contribui la eliminarea magne- ziului. Lipsa magneziului poate condu- ce la: anemie, deregl\ri ale ritmului cardiac (inclusiv tahicardie), deregl\ri psihice (inclusiv excita]ia anxioas\),

fric\, depresie, dezorientare, halu- cina]ii, irascibilitate, nervozitate, di- ficulta]i de echilibru, ame]eli, simp- tome musculare (inclusiv tremor), deregl\ri ale tensiunii arteriale. ~n cazul unei bune func]ionari a rinichilor simptomele toxice datora-

te supradozarii sunt foarte rar `ntâl-

nite.

Aten]ie! Dac\ suferi]i de maladii ale rinichilor evita]i administrarea suplimentelor de magneziu.

MANGANUL. Rolul lui s-a clarifi- cat abia in anii 70, de[i de toxicita- tea lui se [tia din 1937. Are rol `n metabolismul gr\similor, formarea oaselor, a ]esuturilor conjunctive, producerea energiei, sinteza coles- terolului [i a nucleotidelor (ADN), `n via]a oric\rei celule vii. Insuficien]a conduce la fragili- tatea oaselor, intoleran]a la zah\r, nivel crescut al colesterolului, pier- dere a greut\]ii corporale, degene- rare a organelor sexuale (ovare [i testicule). MOLIBDENUL. Acest microelement influenteaza metabolismul fierului

`n ficat, intrând `ntr-un [ir de reac]ii

enzimatice. Previne guta prin elimi- narea acidului uric. Se pot administra zilnic 100 μg de Mo. Lipsa lui favorizeaz\ apari]ia impoten]ei [i apari]ia cariilor. Este un element `nc\ `n studiu. Cu certitudine se [tie c\ este inofensiv `n cantit\]ile asimilabile din hrana [i chiar din suplimentele alimentare.

POTASIUL este elementul de baz\ al oric\rei celule vii. Se g\- se[te `n produsele proaspete. Func-

25
25

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

E vveenniimmeenntt Zilele Frumuse]ii Estetika 2007 E STETIKA 2007 – Expozi]ia dedicat` ultimelor tendin]e TOTAL
E
vveenniimmeenntt
Zilele
Frumuse]ii
Estetika
2007
E STETIKA 2007 – Expozi]ia
dedicat` ultimelor tendin]e
TOTAL BEAUTY [i „Al 4-lea
care s` primeasc` cele mai per-
tinente r`spunsuri din partea spe-
rurgie plastic`, alte specializ`ri);
197 masoterapeu]i; 458 hair-
Congres Interna]ional de Estetic`
Aplicat` Les Nouvelles Esthétiques”
s-au desf`[urat pe parcursul a pa-
tru zile, \ntre 1 [i 4 martie 2007,
la Sala Polivalent`. |n aceste pa-
tru zile s-a pronun]at [i definit cel
mai bine caracterul profesional
al acestei manifest`ri. Astfel, am
constatat c` \n România exist` o
deschidere [i un interes v`dit
pentru industria profesional` a
frumuse]ii, pentru trend-uri [i
produse noi, iar Congresul „Les
Nouvelles Esthétiques” este o
surs` extraordinar` \n aflarea de
informa]ii [i nout`]i, aici se stabi-
lesc contacte directe cu produ-
c`torii [i importatorii de produse
cosmetice [i nu numai, aici este-
ticienele pot pune \ntreb`ri la
ciali[tilor din ]ar` [i din str`in`-
tate. |n cadrul expozi]iei prezen]a
firmelor din str`in`tate este un
plus \n accentuarea interesului
pentru pia]a de beauty din Ro-
mânia.
Statistica edi]iei trecute de
Congres a fost urm`toarea: 58
de firme expozante; 2214 este-
ticiene, elevi ai [colilor
stylisti; 185 manageri/proprietari
de centre de frumuse]e/relaxare;
3812 vizitatori. Edi]iile anterioare
ale ESTETIKA \nregistrându-se ca
reale succese, au motivat Les Nou-
velles Esthétiques România s` se
dep`[easc` pe sine [i astfel, a
luat na[tere conceptul ZILELE
FRUMUSE}II – ESTETIKA 2007.
Patru zile \n care
de specialitate, stu-
den]i ai facul-
t`]ilor cu pro-
fil medical
[i de sport
(cu specia-
lizarea ki-
netotera-
Patru
zile `n care
profesioni[ti din
România [i din
str\in\tate [i-au
dat mâna
profesioni[tii fru-
muse]ii – din
România [i
din str`in`-
tate – [i-au
dat \ntâl-
nire la o
serie de
pie); 119
manifes-
medici (der-
matologie, chi-
t`ri: show-
uri de ma-
chiaj [i coafu-
r`, body painting
[i nail art, demonstra]ii
de tratamente cosmetice faciale
[i corporale, masaje, trenduri de
ultim moment \n domeniul
esteticii.
De aproape jum`tate de se-
col, scopul declarat al tuturor
Congreselor organizate de Les
Nouvelles Esthétiques, \n toate
cele 25 de ]`ri \n care se desf`-
[oar`, este acela de a promova
educa]ia estetic` [i de a prezen-
ta tendin]ele [i nout`]ile indus-
triei de frumuse]e.
ZILELE FRUMUSE}II – ES-
TETIKA 2007 a \nsemnat o ex-
pozi]ie cu vânzare de produse
cosmetice pentru tratament fa-
cial [i corporal, produse de tra-
tament [i \ngrijire a p`rului [i
vopsele de p`r, produse cosme-
tologice [i parafarmaceutice, us-
tensile, instrumente [i accesorii
pentru manichiur` [i pedichiur`,
saune, solarii [i aparate pentru
bronzat, mobilier, echipamente [i
accesorii pentru saloane de \n-
frumuse]are, centre de s`n`tate,
SPA-uri, clinici [i cabinete medi-
cale, aparatologie conferin]e [i
work-shop-uri pe teme de der-
matologie [i chirurgie estetic`.
Concursuri de coafur` (tun-
soare & culoare [i coafur`), ma-
chiaj, pictur` pe unghii, body-
painting \n care speciali[tii, dar [i
juniorii \[i pot etala m`iestria \n
fa]a juriului [i a publicului.
Compania HOFIGAL EXPORT-
-IMPORT S.A. a fost prezent`,
ca de fiecare dat`, la acest eve-
niment important prin Departa-
mentul Marketing [i Comercial,
promovând no]iunea de produse
cosmetice f`r` conservan]i la
monodoze, precum [i TRUSA
PENTRU FAMILIE ca un concept
de marketing novator al compa-
niei.
De asemenea, Dna drd. chim.
RAICIU ANCA DANIELA, director
de marketing, a prezentat la se-
siunea dedicat` speciali[tilor:
1. «Legisla]ia \n domeniul pro-
duselor cosmetice»
2. «Formularea produselor cos-
metice».
26
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
E
E

vveenniimmeenntt

E v v e e n n i i m m e e n n t
~n data de 2 aprilie 2007, la Com- plexul Sportiv Olimpic „Syd- ney 2000” Izvorani
~n data de 2 aprilie 2007, la Com-
plexul Sportiv Olimpic „Syd-
ney 2000” Izvorani a avut loc eve-
nimentul de semnare a contractu-
lui de parteneriat `n-
tre Comitetul Olimpic [i Sportiv Român [i Hofigal
Export-Import S.A. Acest parteneriat
este destinat sprijinirii mi[c\rii sportive
din România. Detalii `n num\rul viitor al
revistei noastre.

|n data de 10 martie a.c., s-a des- chis la Barcelona a 12-a edi]ie a târ- gului „Cosmobelleza & wellness”, unul dintre cele mai importante evenimen- te promo]ionale din Europa, adresat pro- fesioni[tilor, care cuprinde toate activi- t`]ile specifice de cosmetic`, coafur`, estetic`, fitness. România a participat pentru prima dat` cu un pavilion na- ]ional pe o suprafa]` de 100 mp orga- nizat de Departamentul de Comer] Ex- terior \n colaborare cu Centrul Român pentru Promovarea Comer]ului [i pa- tronatul din industria de cosmetice.

8 firme române[ti de prestigiu din domeniu au expus \n cadrul pavilionu- lui na]ional: Asil din Galati, Cosmetic Plant si Farmec din Cluj-Napoca, Labo- ratoarele Ariel 91 din Ploiesti si Centrul Juliette Armand, Hofigal Export-Import S.A., Romira Cosmetics si Papillon din Bucuresti. La edi]ia din acest an au par- ticipat 750 de firme din care 250 cu pavilion na]ional printre care: Bulgaria, China, Brazilia, România, sau sunt par- ticipante individual din cca 30 ]`ri pre-

Hofigal la Târgul Interna]ional „Cosmobelleza & wellness” - Barcelona

Hofigal la Târgul Interna]ional „Cosmobelleza & wellness” - Barcelona

cum Italia, Franta, Anglia, Belgia, Olan- da, EAU, India, SUA, Ungaria, Coreea, Portugalia, etc. Printre activit`]ile noi g`zduite \n cadrul târgului se num`r` [i prima e- di]ie a Forumului Mediteranean de fru- muse]e [i cosmetic` la care au parti- cip` 35 de ]`ri din Europa, Asia, [i Africa de Nord. Pe data de 11 martie a.c. \n cadrul târgului s-a organizat „Ziua României”, realizân- du-se o prezentare a fir- melor române[ti [i a pro- duselor de interes \n do- meniu. |n aceast` zi Hofigal prin reprezentanta sa Dna ANCA DANIELA RAICIU- Director Marketing [i-a f`cut cunoscut \nc` oda- t` portofoliul de produse, nout`]ile din domeniul in- dustriei cosmetice: pro-

mo-

duse cosmetice la

nodoze f`r` conservan]i.

dustriei cosmetice: pro- mo- duse cosmetice la nodoze f`r` conservan]i. 27 Aprilie 2007 | HOFIGAL -
dustriei cosmetice: pro- mo- duse cosmetice la nodoze f`r` conservan]i. 27 Aprilie 2007 | HOFIGAL -
27
27

Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

R \\ssppuunnddeemm cciittiittoorriilloorr MMeeddiiccuull ddee sseerrvviicciiuu Teodor Sissea v\ r\spunde De curând am
R
\\ssppuunnddeemm cciittiittoorriilloorr
MMeeddiiccuull ddee sseerrvviicciiuu
Teodor Sissea v\ r\spunde
De curând am fost diagnosticat\ cu virusul hepatic C. A[ vrea s\ aflu mai
multe detalii despre aceast\ boal\ [i v\ rog s\ `mi recomanda]i un tratament
cu produse naturale. (J.A., 53 ani, Boto[ani)
Deoarece nu este singura solicitare `n acest sens,
de a da cât mai multe detalii despre aceast\ afec]iu-
ne, voi `ncerca s\ fiu cât mai sintetic, pornind de la
`ntreb\rile pe care le-am primit de la dumneavoas-
tr\, stima]i cititori.
zuri prognosticul pe termen lung este favorabil.
|n cealalt` extrem`, se afl` pacien]ii cu
hepatit` C form` sever`, care prezint` semne
[i simptome specifice (oboseal`, astenie fizic`,
grea]`, inapeten]`, dureri musculare ce apar la
[i aceast` modificare de structur` hepatic`
poate ap`rea dup` un interval de timp de 10-
20 de ani de la infectare.
Care sunt modalit`]ile de transmitere?
eforturi minime etc.), enzimele hepatice serice
Cea mai frecvent` modalitate de transmi-
tere este prin contactul cu sânge infectat cu
Ce este hepatita cu virus C?
Este una din cele mai importante cauze de
boli hepatice cronice, peste 60% din-
sunt prezente \n valori mari, crescute, iar viru-
sul hepatic este, de asemenea, detectabil \n
VHC (transfuzii sangvine cu sânge netestat, trans-
miterea acelor de sering` de la o persoan` la
alta f`r` a fi sterilizate etc.). \n prezent,
tre acestea având ca agent etiologic
virusul hepatic de tip C, iar 30% din
totalul cazurilor de hepatit` cronic` cu
VHC (Hepatit` Cronic` Viral`) pot dez-
volta ciroza hepatic`, \ntr-un interval
de timp cuprins \ntre 10 [i 20 de ani.
Virusul hepatic C, simptome
factorul de risc cel mai frecvent \ntâlnit
este consumul de droguri cu adminis-
[i remedii naturale
Care este evolu]ia hepatitei cu virus C?
Din punct de vedere evolutiv, exista dou`
extreme: una \n care pacien]ii nu prezint` nici
un semn sau simptom al bolii hepatice, se simt
excelent [i enzimele hepatice serice sunt \n
valori normale, f`r` modific`ri. Atunci când se
efectueaz` la recomandarea medicului specia-
list, conform protocolului de diagnostic, biopsia
arat` un grad redus de afectare, iar \n aceste ca-
sânge. Evolu]ia clinic` a acestor pacien]i este
spre ciroz` hepatic`.
De regul` [i din fericire, majoritatea paci-
en]ilor cu hepatit` C se afl` \ntr-o pozi]ie inter-
mediar`, \ntre aceste dou` extreme: majorita-
tea prezint` o simptomatologie s`rac`, modes-
t` sau chiar absent`, enzimele u[or moderat
crescute, iar prognosticul este incert. Doar 20%
dintre ace[tia dezvolt` ulterior ciroz` hepatic`
trare intravenoasa [i trecerea seringilor
infectate de la surs` (purtatorii de vi-
rus) la al]i consumatori.
Alt` modalitate de transmitere este
cea sexual`, mai frecvent \ntâlnit` \n cazul re-
la]iilor neprotejate, cu parteneri multipli, oca-
zionali.
Transmiterea HCV de la mama la f`t este
destul de rar \ntâlnit`. Aceasta situa]ie se \n-
tâlne[te mai ales \n cazul gravidelor infectate
concomitent cu HIV [i HCV.
Mai rar, doar \n 10-30% din cazurile de in-
fec]ii cu VHC, se poate \ntâlni \n varianta de
Talon pentru comenzi la domiciliu
C\tre:
S.C. HOFIGAL Export-Import S.A.
Subsemnatul (a)
ora[ul
strada
cu B.I. (C.I.) seria
domiciliat (a) `n
comuna
jude]ul
cod po[tal
,
,
,
,
,
,
suferind de [diagnosticul]
bloc
scara
,
,
legitimat
[fiind nedeplasabil] / neavând `n apropiere o farmacie cu produse naturale
V\ rog s\-mi trimite]i urm\toarele produse naturale, recomandate de:
medicul de familie
medicul fitoterapeut
dup\ cum urmeaz\:
-
-
-
-
-
-
[i m\ oblig s\ achit factura la primirea coletului (produse, taxe de expedi]ie [i
magazinaj)
Pute]i primi orice produs Hofigal direct la domiciliu prin completarea acestui talon,
decuparea [i expedierea lui pe urm\toarea adres\:
S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A., Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, cod 042124,
cu precizarea pe plic „pentru colet po[tal”.
30
Aprilie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate
R
R
R

\\ssppuunnddeemm cciittiittoorriilloorr

 
     
 

transmitere sporadic` (\n situa]ii limit`), la per- soane care nu intr` \n nici o categorie dintre cele enumerate mai sus, dar care iau contact cu VHC prin r`ni superficiale, injec]ii, contactul cu diverse obiecte ascu]ite, accidental sau cu ocazia unor manevre medicale.

vii

cu HIV sau HCV s` declare infec]ia \n mo-

1.

Se-Spirulina 6 comprimate (2+2+2) ad-

 

mentul \n care apeleaz` la serviciile medicale

de

mic` sau mare chirurgie, momente \n care

ministrate cu 30 minute \nainte de mesele principale, zilnic, timp de 3 luni

2.

Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte

pot infecta voit sau ocazional personalul me- dico-sanitar sau alte persoane.

de asemenea, alte modalit`]i de preve-

(30mg.) 2 capsule/zi (1+0+1) administrate dup` masa de diminea]` [i sear`, zilnic, timp

Care sunt semnele [i simptomele cel mai frecvent \ntâlnite \n hepatita cronic` cu VHC?

nire sunt urm`toarele: monitorizarea eficient`

de 3 luni

 

3.

Omega 3 - ulei de pe[te - 4 capsule/zi

 

Repet, majoritatea pacien]ilor sunt asimp- tomatici. Când exist`, acestea pot ap`rea spo-

a pacien]ilor cu HCV [i HIV, informarea servici- ilor medicale, monitorizarea analizelor sangvine,

administrate cu 30 de minute \nainte de mese-

respectarea protocoalelor de recoltare, mane-

le de diminea]` [i sear`, zilnic, timp de 3 luni

radic, de intensitate u[oar` [i pot fi descrise ca:

4.

Protector hepatic forte - 4 comprimate

senza]ie de oboseal`, sensibilitate, disconfort \n hipocondrul drept, inapetent`, grea]`, mial- gii, artralgii. La palparea abdominal` este pre- zent` sensibilitatea ficatului, hepatomegalie moderat` (limita inferioar` a ficatului coboar` sub nivelul rebordului costal, consisten]a este modificat`). |n cazul evolu]iei spre ciroz` hepatic` cu

vrare, depozitare, testare a produselor biolo- gice, combaterea fenomenului de toxicomanie.

|n ceea ce prive[te tratamentul fitoterape-

(1+2+1)/zi administrate dup` mesele principa- le, zilnic, timp de 3 luni

5.

Redigest 6 capsule/zi (2+2+2), adminis-

utic adjuvant, \n aceste cazuri, este bine s` specific`m c` este strict individualizat pe pa- cient, \n func]ie de simptomatologie, stadiul

trate cu 30 minute \nainte de mesele princi- pale, zilnic, timp de 3 luni

6.

Armuhep 2 capsule/zi (1+0+1) adminis-

bolii, evolu]ia valorilor enzimelor sangvine, boli asociate etc. Din acest motiv, solicit`m docu- mente medicale fiec`rui bolnav \n parte, pen-

trate cu 15 minute \nainte de mese, zilnic, timp de 3 luni

 

tru

a individualiza tratamentul fitoterapeutic.

7.

 

VHC apare [i sl`biciunea muscular` marcat`, unii prezentând emacierea masei

     

Gemoderivat din ml`di]e de rozmarin 1 monodoz`/zi diluat` \n 50 ml. ap` plat` [i b`ut` cu 15 minute

\nainte de masa de diminea]`, zilnic, timp de 3 luni

musculare, sc`dere ponderal` brusc`, masiv`, mânc`rimi ale tegumentelor, reten]ie lichidian` tip ascit`, m`rirea \n diametru a abdomenului. La exa- menul fizic, ace[ti pacien]i prezint` hepatomegalie, splenomegalie, icter, hipotonie muscular`, prurit, edeme (\n special la nivelul membrelor infe- rioare), purpur`, urticarie, neuropatii, ame]eli, frunic`turi la nivelul extre- mit`]ilor etc.

De ce nu exist` un vaccin contra hepatitei cu VHC?

 
     

8.

Gemoderivat din radicele

de secar` 1 monodoz`/zi, diluat` \n 50 ml ap` plat` [i b`ut` cu 15 minute \nainte de masa de sear`, timp de 3 luni 9. Gemoderivat din muguri de alun 1 monodoz`/zi, diluat` \n 50 ml ap` plat` [i baut` cu 15 minute \nainte de masa de prânz, zilnic, timp de 3 luni 10. C`tinofort 3 capsule (1+1+1)/zi, administrate dup` mese, 20 zile/lun`, timp de 3 luni

Obiectivele acestui tratament sunt urmatoarele:

 

Principala cauz` este aceea c` acest virus sufer` muta]ii rapide, \n a[a fel \ncât el poate sc`pa de „sol- da]ii” sistemului imunitar. Exist` cel pu]in 6 genotipuri majore [i aproape 50 de subtipuri de HCV. Dintre aces- tea, doar pacien]ii infecta]i cu geno- tipurile 2 [i 3 r`spund favorabil la tratamentul cu Interferon.

Cum se previne infec]ia cu VHC?

1.

Aportul optim de vitamine,

minerale [i aminoacizi, necesar pentru men]inerea [i \mbun`t`]i- rea metabolismului celulei hepa- tice (prin administrarea de Se-

Cele mai eficiente modalit`]i ar fi urm`toarele:

Spirulin`, C`tinofort, Omega 3-

uelei de pe[te, Coenzima Q 10 \n ulei de catin` forte, Redigest)

 

\n primul rând, o educatie sa- nitar` corespunz`toare a popula]iei,

 

2.

Cre[terea capacit`]ii de a-

     

prin care aceasta este informat` des- pre activit`]ile cu risc de infectare crescut. La acest capitol, trebuie precizat c` grupurile cu riscul cel mai crescut de dobândire a hepatitei cu VHC sunt urm`toarele: personalul medico- sanitar din spitale, sec]ii de chirurgie, obste- tric`-ginecologie, maternit`]i, stomatologie, ORL, centre de recoltare sânge, laboratoare; bolnavii care au primit sânge netestat \nainte de 1992 (atunci au fost introduse obligatoriu teste screening pentru depistarea hepatitei cu HCV); consumatorii de droguri cu administrare intravenoas`; sugarii proveni]i din mame infectate cu HIV [i HVC; persoane expuse frec- vent la tratamente, transfuzii sangvine (paci- en]i cu hemofilie, bolnavi supu[i unor trans- planturi de organe, pacien]i cu insuficien]` renal`, pacien]i supu[i chimioterapiei, etc.)

\n al doilea rând, trebuie educa]i bolna-

Dintre produsele fitoterapeutice Hofigal pe care le recomand`m, men]ionez:

Se-Spirulin`, Coenzima Q 10 \n ulei de catin` forte, Uleiul de c`tin`, Omega 3 - ulei de

pe[te, Flavovit C, Complet antioxidant Hofigal,

p`rare a organismului, regenera- rea celulei hepatice ( prin administrarea de Se-Spirulin`, Omega 3-ulei de pe[te , Protector hepatic forte, Armuhep, Gemoderivat din ml`-

di]e de rozmarin, din muguri de alun, din radi- cele de secar`.

 

3.

Cre[terea vitalit`]ii organismului, \mbu-

Hof.Imun, Echinacea, Armuhep -capsule, Redi- gest, Gemoderivate monodoze din: ml`di]e de rozmarin, muguri de nuc, muguri de alun, mu- guri de ulm, muguri de ar]ar, radicele de secar`, radicele de orz. Dozele, modalit`]ile de admi- nistrare [i asocierile vor fi f`cute \n func]ie de particularit`]ile fiec`rui pacient. De asemenea [i regimul alimentar este recomandat a fi indi- vidualizat. |n cazul dumneavoastr` recomand urm`- toarele produse ale companiei Hofigal, admi- nistrate simultan, \n completarea unui regim igieno-dietetic corespunz`tor:

n`t`]irea parametrilor func]ionali ai organis- mului (prin administrarea de Coenzima Q10 \n ulei de c`tin` forte, Catinofort, Spirulin`, Ome- ga 3-ulei de pe[te, Redigest) Dup` primele 3 luni de tratament v` rog s` repeta]i analizele [i s` ne contacta]i tele- fonic la 021/3340026, de luni pân` vineri, de la 9.00 la 14.00. Pentru recomand`ri suplimentare [i diet`, ne pute]i contacta telefonic \nainte de \mplini- rea celor 3 luni de tratament. Pân` atunci, v` urez mult` s`n`tate [i s-auzim de bine!

~ n numerele viitoare vom continua s\ r\spundem scrisorior dumneavoastr\, trimise pe adresa sediului central. Pentru un r\spuns cât mai

la obiect privind tratamentul cu produse naturale al afec]iunilor de care suferi]i, este necesar ca, la descrierea simptomatologiei bolii, s\

anexa]i [i copiile diferitelor documente medicale (bilete de externare, rezultatele investiga]iilor de laborator, echografii, RMN etc.)

Adresa noastr` este: S.C . H O F I G AL

E XP O R T-I M P O R T

S.A., Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, cod

042124, Fax: 021-334.59.05.; Email: office@ hofigal.ro sau medici@ hofigal.ro cu men]iunea: pentru revista

„ H O F I G A L

-

N A T U R ~

{I

S ~ N ~ T A T E ” - rubrica „R`spundem cititorilor”. V` a[tept`m cu drag!

31
31
 

Februarie 2007 | HOFIGAL - Natur\ [i S\n\tate

 
SSttrr FFaaxx:: LLiibbeerrtt\\]]iiii NNrr 8822,, TTeell:: BBrreeaazzaaJJuudd PPrraahhoovvaa,, 110055440000
SSttrr
FFaaxx:: LLiibbeerrtt\\]]iiii
NNrr
8822,,
TTeell:: BBrreeaazzaaJJuudd
PPrraahhoovvaa,,
110055440000
00224444//334433229966;;
00224444//334422997755
00224444//334433009944
„Alexandra” v\ ofer\:
hidrotermoterapie (b\i, saun\) masaj, reflexoterapie kinetoterapie (gimnastic\ me-
dical\) laseroterapie `mpachet\ri cu spirulin\, parafin\ (umede sau uscate)
dietoterapie, fitoterapie, cosmetic\ [i estetic\ corporal\ acupunctur\, aeroterapie, cure de
teren meloterapie, aromaterapie, fitness tenis de mas\
Bucure[ti, {oseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parter, sector 2 Tel: 021-240.73.40 / 031.808.89.98
Bucure[ti, {oseaua
Colentina, Nr. 76,
bl. 111, parter, sector 2
Tel: 021-240.73.40 /
031.808.89.98

S\ tr\im `n concordan]\ cu natura!

S\ tr\im `n concordan]\ cu natura! S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A. Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4,

S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

Intrarea Serelor, Nr. 2, Sector 4, Bucure[ti, cod 042124, Tel./Fax: 021-334.59.05.; Email: office@hofigal.ro web: www.hofigal.ro