Realizat: Ieșeanu Dumitru în colaborare cu elevii

anului I a Școlii Profesionale nr.2 Cahul

 Prezentarea Pozei de salut
 Crearea cărțuliei pascale
 Crearea jocului interactiv
 Crearea colajului video
 Petrecerea orelor de informatica pe tema
prezentări electronice cu conținuturi de
abordare a sărbătorilor pascale
https://www.storyjumper.com/book/read/104592566/6079ed71a7c39#page/4
https://www.epuzzle.info/ro/puzzle/joc/s%C4%83rb%C4%83tori/69469-patele-
ce-ne-une%C8%99te
https://youtu.be/4cUtJ-vW_zo
 Învierea Domnului sau Paștele este una din cele
mai așteptate și mai respectate sărbători
religioase care comemorează evenimentul
fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus
Hristos – Marele îndrumător al omenirii,
considerat Fiul lui Dumnezeu. Paștele este
sărbătoarea cea mai sfîntă din calendarul creștin,
urmată de Crăciun.
 Pentru ortodocși Paștele semnifică trecerea de la
moarte la înviere și la viața veșnică. Viaţa şi
moartea, învierea, poruncile lui Isus − exemplu
sigur de urmat pentru toţi creştinii întru nemurire.
În fiecare an Sfintele Paști se sărbătorește
primăvara.
 Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paște se referă în
principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul
mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.
 În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine
peste an.
 În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de
Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să
meargă la biserică pentru a lua “paște”. Fiecare dintre aceștia
trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din
biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc
binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu
“Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou
ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună
întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl
împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.
 La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să
fie totdeauna roșu la față.
 Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu
precădere la sate, este acela de a pune brazde de
iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la
biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce
pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel
sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.
 Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de
la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de
la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.
 În unele regiuni din România există obiceiul conform
căruia în dimineața zilei de Paște, până la răsăritul
soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din
apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli,
răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți
de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.
 Superstițiile zilei de Paște sunt pe cât de multe, pe
atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă
în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.
 Se spune despre vremea din ziua de Paște că dacă va
ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va
bate grindina în ziua de Paște, atunci anul va fi
mănos.
 Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în
ziua de Paște, până la Paștele următor. Atunci sparge-
l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare
noroc.
 În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme
în ziua de Paște va fi tot anul somnoros. De
asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua
de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul
pasca.
 Postul Paștelui, numit în tradiția populară
și Postul Mare sau Postul Păresimilor, este cel
mai lung post de peste an, întinzându-se pe o
perioadă de șapte săptămâni.
 Postul Paștelui precede sărbătoarea Învierii
Domnului, fiind un post greu și aspru, mai ales
în ultima săptămână, denumită Săptămâna
Patimilor.
 Acest post face referire la postul de 40 de zile și
40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos,
înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.
 Conform credinței populare, Postul Mare este
împărțit în două perioade: Postul Păresimilor,
care ține până în Duminica de Florii și Postul
Paștelui, reprezentat de ultima
săptămână, Săptămâna Mare.
 În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la
alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză,
lapte..), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală,
fiind îndemnați la rugăciune și purificare
sufletească.
 Pe parcursul întregului post există așa-
numitele dezlegări la pește, când cei care postesc
au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când
au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei
Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica
dinaintea Paștelui.
Mulțumim
mult de
atenție !!!