SC HIRSCHMANN (sediu) SRL Nr. ……..

VIDRASAU str. PLATFORMA INDUSTRIALA nr. 1/G Din …… / …… / …………

J26/573/2007
RO 21408186
Tel 0265123456 sau -.
APROB
Reprezentant legal al
SC HIRSCHMANN (sediu) SRL

TULVAN DAN FLORIN

INSTRUCTIUNI
PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Pentru uz intern la SC HIRSCHMANN (sediu) SRL
TEMA 7

PANSAMENTE SI BANDAJE
Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
Cei care acorda primul ajutor trebuie sa fie familiarizati nu numai cu folosirea pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabili sa le improvizeze, de la caz la caz, din
materiale disponibile. Pentru a improviza este necesara cunoasterea caracteristicilor si calitatilor celor mai adecvate materiale.

1. Pansamente

Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Un pansament trebuie sa fie:
- steril sau cat mai curat posibil;
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata;
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea sa sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata;
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul, bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si alte materiale
pufoase nu sunt recomandate.

1.1 Tipuri de pansamente

Pansamentele sunt disponibile in diferite marimi si forme.

Cele mai utilizate pentru primul ajutor sunt:

- pansamente adezive (figura 1)- pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva. Sunt sigilate in hartie sau plastic. Sunt disponibile in diverse forme si marimi corespunzand scopului.
Sunt folosite mai ales in cazul ranilor mici cu sangerare redusa;

Fig. 1 Pansament adeziv

- pansamente din tifon (comprese) – de diverse marimi, pliate si impachetate individual sau in numar mare. De obicei, pachetul este steril;
- pansamente compresive - pansamente sterile din tifon si alt material absorbant (pernuta de tifon plina cu vata), avand atasata o rola de fasa. Se folosesc la aplicarea compresiva pe o
rana cu sangerare puternica;
- pansamente “improvizate” – obtinute din material fara scame, steril sau curat, de preferinta alb. Pot fi facute din prosoape, cearceafuri, fete de perna, servetele de hartie, batiste,
camasa sau rochie – rupte in fasii – sau orice alt material absorbant curat ca, de exemplu, hartie igienica. Daca este posibil, materialele textile vor fim sterilizate prin fierbere in apa timp
de 20-30 minute , dupa care se storc cu o lingura care a fost si ea fiarta. La acoperirea ranii, ele trebuie manevrate tinandu-se de colturi, fara a atinge suprafetele de contact cu plaga.

Ambalajele de plastic sau folia de aluminiu pot fi folosite pentru realizarea unui pansament etans la aer in cazul ranilor profunde ale toracelui.

1.2. Reguli generale privind pansarea

- Inainte de pansare, opriti hemoragia (a se vedea tema PLAGI .HEMORAGII).

- Spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
- Dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol 1%o permanganat de potasiu 1%o, bromocet 1%o apa de colonie, benzina, tuica tare etc.
- Nu atingeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana.
- Folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil.
- Daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara.
- Acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.
- Inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa neaderenta sau alt material.
- Nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte
materiale, fixate cat mai bine.
- Cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza), dupa care este indicat in tema PLAGI .HEMORAGII.
- Fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu cada in timpul transportului.
- Daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala are preia ranitul.
ATENTIE ! Nu puneti niciodata vata direct pe rana !

1.3. Pansarea

Primul pansament facut la locul accidentului n u va fi decat un pansament provizoriu, destinat sa protejeze plaga in perioada de timp are se scurge intre momentul accidentului si cel in
care rana este vazuta de un specialist.
Materialele de prim ajutor necesare pentru pansare sunt :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile;
- vata sterila;
- leucoplast;
- pense si foarfece sterile;
- substante dezinfectante: apa oxigenata, rivanol 1%o, permanganat de potasiu 1%o, bromocet 1%o, tinctura de iod, spirt etc.
Pansarea variaza dupa intinderea si profunzimea plagii, pe de o parte si dupa localizarea ei, pe de alta parte. Astfel :
- Daca plaga nu este prea intinsa:
- se ia un pachet de pansament de marime corespunzatoare si se deschide;
- se apuca pansamentul de partea externa si se aplica pe plaga, avand grija cu suprafata de contact -
- se infasoara peste rana fasa cusuta de pansament si se leaga capatul ei, dupa ce a fost sfasiat in doua pe o lungime corespunzatoare; de asemene, se poate introduce capatul fesii sub
pansament, in partea opusa ranii.
- Daca plaga este intinsa si n u poate fi acoperita cu un pansament:
- se pun peste plaga comprese sterile de tifon fara a atinge cu mana partea ce vine in contact cu rana;
- se aseaza deasupra un strat de vata;
- se face un bandaj improvizat, dar solid.

2. Bandaje

1
2.1. Generalitati

Bandajele(fesi, triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti
ale corpului si a fixa atele.
Bandajele se gasesc gata facute sau pot fi improvizate din orice material.
La folosirea bandajelor, respectati urmatoarele reguli generale:
- aplicati bandajul suficient de strans pentru a va asigura ca sangerarea este controlata sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este
aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui;
- verificati , din cand in cand, daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj.
- nu folositi fesile ca umplutura sau ca pansamente pentru rani, daca sunt disponibile alte materiale. s-ar putea sa fie nevoie si de acestea;
- realizati bandajarea cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari inutile.

2.2. Tipuri de bandaje

2.2.1 Bandajul triunghiular

Este unul dintre cele mai utile si practice tipuri de bandaje, fie ca este vorba de unul gata facut sau de unul improvizat. Se realizeaza prin taierea pe diagonala a unui metru patrat de
panza de in sau bumbac, obtinandu-se astfel doua triunghiuri. Partile unui bandaj triunghiular sunt (figura 2):

Fig. 2 Bandaj triunghiular

- baza, cea mai larga parte a bandajului;
- capetele, fiecare capat al bazei;
- varful, punctul cel mai indepartat de baza;
- lateralele, marginile dintre capete si varf.
Un bandaj triunghiular poate fi folosit sub urmatoarele forme:
- cu bandaj lat(figura 3 a, b). Aduceti varful pe centrul bazei si impaturiti in doua, de sus catre baza. Bandajul rezultat se foloseste pentru a fixa atele sau pentru a aplica o compresiune
egala pe o suprafata mare;
- cu bandaj ingust (figura 3. c). Impaturiti un bandaj lat in doua de la partea superioara catre baza. Bandajul rezultat se foloseste pentru fixarea pansamentelor si a atelelor sau pentru
imobilizarea gleznelor si a picioarelor cu bandaj in forma de 8;

Fig.3 Bandaj lat (a, b) si bandaj ingust (c)

Cand nu este folosit, bandajul triunghiular sub forma de bandaj ingust se impatureste de la capete spre centru pentru a fi depozitat (figura 4.).

Fig. 4 Impaturirea unui bandaj triunghiular

- ca bandaj inelar (figura 5). Dintr-un bandaj ingust formati o bucla in jurul unei maini prin trecerea unui capat al bandajului de doua ori in jurul a patru degete. Treceti celalalt capat prin
bucla si infasurati in jurul acesteia pana ce se foloseste intregul bandaj si se formeaza un inel rigid. Daca este necesara formarea unei bucle mai largi, se leaga cap la cap doua bandaje
inguste.

Fig. 5 Pregatirea unui bandaj inelar

Acest tip de bandaj se foloseste pentru controlarea sangerarii cand nu se poate aplica o compresie direct pe rana, ca in cazul unui corp strain penetrant sau al unei fracturi deschise.
Pregatiti din timp un bandaj inelar si pastrati-l in trusa de prim ajutor.

Nodul – lat

Nodul – lat se recomanda pentru bandaje si esarfe deoarece este plat si mai confortabil ca alte noduri, nu aluneca si poate fi slabit cu usurinta cand este necesar.
Pentru realizarea unui nod – lat se procedeaza astfel Figura 6):

Fig. 6 Nodul lat

- Se iau capetele unui bandaj, fiecare in cate o mana;
- Se petrece capatul din mana dreapta peste capatul din mana stanga si apoi pe dedesubtul acestuia, formandu-se astfel o jumatate de nod. In acest fel se transfera capetele dintr-o
mana in cealalta. Capatul care se afla acum in mana stanga se petrece peste cel din mana dreapta si se trece pe sub acesta, formandu-se inca o jumatate de nod.
- Se vor obtine astfel doua bucle intrepatrunse care pot fi stranse, fie tragand de bucle, fie tragand numai de capete.

Capetele nodului se aseaza astfel incat sa n u existe posibilitatea de a se agata sau de a fi trase accidental in cazul in care victima este deplasara.
Pentru a memora procedura de realizare a nodului – lat se poate folosi urmatoarea schema:
DREAPTA PESTE STANGA SI SUB, STANGA PESTE DREAPTA SI SUB.

Daca se trage simultan de capatul si bucla aflate de aceeasi parte a nodului, aceasta se slabeste si poate fi chiar desfacut.

ATENTIE! Aveti grija ca nodurile sa fie asezate in asa fel incat sa nu produca disconfort prin apasare pe piele sau os, in special in zona fracturilor sau la gat. Daca nodul nu este
confortabil, plasati un material moale sub acesta.

Bandajul in 8

2
Metoda bandajarii in 8 (in forma cifrei 8) este o metoda de imobilizare a gleznelor si picioarelor (labelor picioarelor), pentru a aplica o atela pe talpa sau a sprijini glezna ranita.

Pentru bandajarea in 8 se procedeaza astfel (figura 7):

- Se aseaza sub glezna (glezne) mijlocul unui bandaj triunghiular ingust / lat. Bandajul poate fi asezat peste un pansament sau atela.
- Se aduc capetele in jurul gleznelor, se incruciseaza deasupra picioarelor si se trec capetele sub labele picioarelor.
- Se leaga capetele sau se repeta bandajarea in 8 in directie opusa, legarea facandu-se la punctulde plecare.

Fig. 7 Bandajare in 8
Esarfele

Esarfele asigura sprijinirea si protectia membrelor superioare. Pot fi folosite pentru ridicarea sau imobilizarea unui membru sau pentru transferarea greutatii acestuia dintr-o parte in alta
a corpului.
Esarfa pentru brat
Esarfa pentru brat sprijina antebratul si mana in cazul unor raniri ale membrelor superioare.
Pentru aplicarea acesteia se procedeaza astfel (figura 8):
- Se sprijina antebratul membrului ranit, transversal peste piept, cu mana mai sus decat nivelul cotului.
- Se aseaza un bandaj triunghiular neimpaturit intre antebrat si piept, cu varful catre cot si depasindu-l pe acesta.
- Se aduce capatul superior peste umarul victimei pe partea neranita si ocolind ceafa, pana in dreptul partii afectate.
- Continuand sa se sprijine antebratul, se aduce capatul inferior al bandajului pe sub mana si antebrat si se leaga cu celalalt capat deasupra claviculei.
- Se aduce varful in fata cotului si se fixeaza cu ajutorul unui ac de siguranta ori se rasuceste varful in “coada de porc” si se baga in interiorul esarfei.
- Se aseaza baza bandajului in dreptul incheieturii degetului mic, cu mana astfel pozitionata incat toate unghiile sa ramana vizibile si sa poata fi observate.

Fig. 8 Esarfa pentru brat

Esarfa tubulara tip St. John

Esarfa tubulara tip St. John se foloseste pentru sprijinirea foarte sus a mainii si a antebratului. Se poate utiliza pentru ridicarea mainii sau pentru transferarea greutatii membrului
superior de pe o parte pe alta in cazul unor raniri la umar sau clavicula.

Pentru a realiza o esarfa tubulara de acest tip se procedeaza dupa cum urmeaza (figura 9):
- Se sprijina antebratul de pe partea ranita in diagonala peste piept, cu degetele aratand catre umarul opus.
- Peste antebrat si mana se plaseaza un bandaj triunghiular neimpaturit, al carui varf depaseste cotul, cu capatul superior deasupra umarului de pe partea neranita si cu baza in linie cu
corpul pe aceeasi parte.
- In timp ce se sprijina antebratul, se strecoara baza bandajului pe sub mana, antebrat si cot si se aduce capatul inferior in diagonala prin spate si peste umarul de pe partea neranita.
- Se aseaza bratul la inaltimea potrivita legandu-se capetele deasupra claviculei.
- Se introduce varful intre antebrat si bandaj si se fixeaza cu un ac de siguranta sau se rasuceste in “coada de porc” si se introduce in bandaj.

Fig. 9 Esarfa tubulara tip St, John

Esarfa guler + manseta

Dupa cum arata si numele, acest tip de esarfa se compune din doua parti: o manseta in jurul incheieturii mainii si un guler in jurul gatului victimei. Se poate face din unul sau doua
bandaje triunghiulare. Acest tip de esarfa permite imobilizarea bratului flectat intr-un anumit unghi, in functie de gradul de mobilitate determinat de leziune. Se foloseste mai ales in
cazul leziunilor umarului si cotului, caz in care miscarea acestora poate provoca amplificarea durerii.
Pentru realizarea acestui bandaj se vor realiza urmatoarele manevre(fig. 10):
- se aseaza mijlocul unui bandaj triunghiular ingust pe antebrat, lasand capetele sa cada de o parte si de alta, unul in apropierea incheieturii mainii si celalalt in apropierea cotului,
formandu-se astfel o diagonala lunga;
- se aduce un capat in jurul antebratului si se trece pe sub mijloc, pentru a forma o bucla in jurul bratului;
- se aduce celalalt capat in jurul antebratului in directia opusa si se trece pe sub mijloc pentru a forma o alta bucla;
- se aduc cele doua capete deasupra pentru a forma o manseta lejera in jurul incheieturii mainii, astfel incat aceasta sa fie sprijinita confortabil;
- se aduc capetele in jurul gatului victimei si se leaga deasupra claviculei de pe partea ranita;
- daca este necesara o lungime mai mare a bandajului, se leaga capatul unui alt bandaj triunghiular ingust de un capat al primului si se aduce in jurul gatului victimei;
- se leaga celelalte doua capete astfel incat bratul sa fie asezat la inaltimea dorita.

Fig. 10 Esarfa guler + manseta

Esarfe improvizate

Esarfele improvizate pot fi realizate in mai multe moduri (fig. 11):

- plasand mana in interiorul unei haine inchise cu nasturi;
- sustinand membrul lezat cu o curea, cravata sau alt articol vestimentar similar petrecut in jurul gatului victimei;
- prinzand cu un ac maneca hainei sau a camasii de reverul hainei, respectiv, de pieptul camasii;
- introducand poalele hainei peste membrul ranit si prinzandu-le cu un ac de haina.

3
 Fig. 11 Esarfe improvizate
Bandajarea diverselor parti ale corpului utilizand bandaje triunghiulare

Pentru bandajarea capului procedati in felul urmator(fig. 12):

- asezati-va in spatele victimei;
- folositi un bandaj triunghiular neimpaturit, cu un tiv ingust, pe care il realizati prin impaturire de-a lungul bazei;
- plasati centrul bazei pe mijlocul fruntii victimei deasupra sprancenelor si aduceti varful peste cap, acoperind astfel pansamentul de-a lungul cefei;
- aduceti capetele inspre spate, incrucisandu-le peste varf si inconjurati capul legandu-le pe frunte, cat mai jos;
- tineti capul cu o mana in timp ce ajustati bandajul. Impaturiti varful catre crestetul capului si prindeti-l cu un ac de siguranta.

Fig. 12 Bandajarea capului

Metoda bandajare a articulatiilor cotului si genunchiului este similara(fig. 13):

- folositi un bandaj triunghiular neimpaturit, cu un tiv ingust, pe care il realizati prin impaturire de-a lungul bazei;
- plasati centrul bazei pe antebrat, respectiv, pe tibie, imediat sub rotula pentru a bandaja cotul (fig 13. a), respectiv, genunchiul (fig. 13. b);
- asezati varful spre in sus si acoperiti pansamentul;
- inconjurati membrul cu capetele, incrucisandu-le in fata cotului sau in spatele genunchiului;
- legati pe partea superioara a membrului;
- ajustati bandajul tragand in sus de varf si apoi indoiti-l catre in jos si fixati-l cu un ac de siguranta.

Fig. 13 Bandajarea cotului (a) si a genunchiului (b).

Pentru bandajarea mainii sau a piciorului procedati astfel (fig. 14 a si b ):

- asezati un bandaj triunghiular pe o suprafata plana, cu varful in directie opusa victimei;
- asezati mana sau piciorul pe bandaj, cu degetele catre varf, lasand suficient bandaj la incheietura respectiva pentru a o putea cuprinde;
- aduceti varful in sus peste mana sau picior, asezati-l pe incheietura mainii sau putin deasupra gleznei;
- aduceti capetele in sus si in jurul incheieturii respective, incrucisandu-le peste varf de cate ori este nevoie, pentru a folosi tot bandajul inainte de a-l lega;
- tragati de varf pentru ajustarea bandajului, apoi indoiti-l catre in jos si fixati-l cu un ac de siguranta.

Fig. 14 Bandajarea mainii (a) si a piciorului)b)

2.2.2 Fesi

Pentru bandajare se pot folosi, de asemenea, fesi de tifon, de latime variabila (intre 5-25 cm) care se gasesc ambalate de exemplu, sub forma de suluri de 10 m lungime. Fesile nu sunt
sterile.
Procedati de regula astfel:
- asezati-va cu fata spre accidentat;
- aplicati fasa incepand din regiunea cu diametrul mic si continuand spre regiunea cu diametrul mai mare (de exemplu, de la extremitatea unui membru spre baza sa);
- tineti sulul ce se desfasoara cu mana dreapta iar cu mana stranga fixati capatul fesei. Fasa se trage intotdeauna de la stanga spre dreapta daca sunteti dreptaci(stangacii vor proceda
invers, de la dreapta spre stanga);
- prima tura se aplica de la cateva laturi de deget sub rana, pe o zona sanatoasa de piele, urmatoarele petrecandu-se astfel incat fiecare tura sa acopere 1/3 –1/2 din tuta de fasa
precedenta;
- bandajarea cu fesi incepe intotdeauna cu nun prim tur circular, dupa care se continua cu tururi in spirala sau alte modalitati impuse de regiunea case se bandajeaza. Se termina de
asemenea cu un tub circular;
- capatul circular al fesii se fixeaza cu un ac de siguranta, se lipeste cu leucoplast de restul bandajului sau se despica fasa cu foarfecele obtinandu-se doua benzi care se petrec in sens
contrar, in jurul degetului, bratului sau corpului si se innoada intre ele;
- nodul (sau fixarea bandajului, in general) trebuie facut in regiunea cu diametrul cel mai mare(unde se afla punctul de sprijin al bandajului) si niciodata in dreptul ranii.
Modalitati de folosire a fesii, in raport cu regiunea lezata
- Circular: se aplica in regiunile de forma cilindrica – cap gat, torace, regiunea pumnului. Turele se suprapun (fig. 15).
- Spiral: se aplica in regiunile de forma unui trunchi de con – brat, antebrat, deget, coapsa, gamba. Infasurarea este serpuitoare, dar incepe si se incheie cu ture circulare. O tura de fasa
acopera 1/3 din latimea turei precedente (fig. 16 si 17.)

Fig. 15 Bandajare circulara

Fig. 16 Bandajare in spirala

4
 Fig. 17 Bandaj spiral la deget(a) si la antebrat(b)

- In 8: se aplica la bandajarea incheieturilor – glezna, genunchi, mana, cot, umar (figura 18). Se incepe printr-o tura circulara dedesubtul incheieturii. Fasa este condusa apoi piezis,
deasupra incheieturii, unde se face a doua tura circulara si revine piezis peste incheietura, incrucisand prima diagonala. Turele se trag alternativ, inaintea si inapoia incheieturii, avand
forma cifrei 8. Infasarea se termina deasupra articulatiei care serveste ca punct de sprijin.

Fig. 18 Bandajare in 8 la mana(a), glezna(b) si umar(c)

Se poate folosi :
si la cap (fig. 19) si la torace(fig. 20)

Fig.19 Bandajare in 8 a capului

Fig. 20 Bandajare in 8 a toracelui

- In evantai: se aplica la incheietura genunchiului sau a cotului.
Turele de fasa sunt oblice deasupra si dedesubtul articulatiei si circulare in dreptul articulatiei.
Ele se intalnesc intr-un punct(fig. 21 a si b).

Fig. 21 Bandajare in evantai a cotului(a) si a genunchiului(b)

- In si de grau(spica)(fig. 22 a, b si c).

Fig. 22 Spica antebratului(a), a policelui(b) si a zonei inghino-femurale(c)

- Prastia, denumita astfel dupa forma ei (fig. 23): se foloseste pentru a mentine pansamentul nasului(fig. 24).
O fasa lata de 5-6 cm si lunga de 40-50 cm este despicata la ambele capete.
La mijloc, fasa ramane nedespicata pe o lungime de cca. 6 cm.
Aceasta portiune se aplica pe nas.
Cele patru capete se petrec, doua cate doua, pe deasupra si pe dedesubtul urechilor si se innoada la ceafa.

Fig. 23 Fata pentru bandajare “in prastie” Fig. 24 “Prastia” nasului Fig. 25 Bandaj tip “capastru”

La barbie

- Capastrul serveste la mentinerea pansamentului barbiei(fig. 25) sau al buzei.

Se pregateste intocmai ca si prastia si se leaga pe crestetul capului.

5
- In T. Se cos 1-2 fasii de tifon pe o fasa in unghi drept(fig. 26).
Pansamentul in forma de T se foloseste la ranile situate in regiunea bazinului, perineului, anusului, organelor genitale(fig. 27).

Fig. 26 Fasa in T Fig. 27 Bandaj in T al zonei perineale

- In forma de nod: se aplica pentru ranile localizate la tampla, cu hemoragie puternica(fig. 28).
Se ia o fasa cu doza capete si se pune mijlocul pe una din tample.
Se trec capetele spre tampla din partea opusa, unde se incruciseaza sub forma de nod.
De aici, unul din capete trece peste crestet, celalalt pe sub barbie si se incruciseaza pe prima tampla, de unde sunt duse iar pe tampla opusa etc.
Fiecare tura acopera pe cea anterioara pe jumatate din latimea sa.
Bandajarea se termina printr-o tura circulara peste frunte si ceafa.

Fig. 28 Bandajarea tamplei(nod)

2.2.3 Panza dreptunghiulara

De dimensiuni mai mari, panza dreptunghiulara poate servi, in lipsa fesilor, la bandajarea toracelui sau a abdomenului.
Se petrece panza in jurul toracelui, se fixeaza cu ace de siguranta, apoi se confectioneaza si doua bretele care se trec peste umeri(fig. 29)

Fig. 29 Bandajarea toracelui cu panza dreptunghiulara Fig. 30 Bandajarea abdomenului cu panza dreptunghiulara
In mod temporar, pana la confectionarea unui bandaj sau brau special, abdomenul poate fi bandajat cu o panza dreptunghiulara petrecuta circular si fixata cu ace de siguranta sau
cusura(fig. 30).

2.2.4 Basmaua

In lipsa fesilor, pentru fixarea pansamentelor sau pentru imobilizarea unui membru, se poate folosi basmaua, de forma patrata sau triunghiulara(fig. 31 a, b si c).

Fig. 31 Bandajarea cu basma a capului(a), a antebratului(b) si a piciorului(c).

3. Modalitati de pansare – bandajare pentru unele zone anatomice

In completarea celor prezentate mai sus, in figurile 32 – 43 sunt redate modalitati de realizare a bandajarii unor zone anatomice.

Fig. 32 Tehnica bandajarii unui deget

Fig. 33 Tehnica bandajarii mainii

Fig. 34 Tehnica bandajarii pumnului

6
 Fig. 35 Tehnica bandajarii antebratului

Fig. 36 Tehnica bandajarii cotului

Fig. 37 Tehnica bandajarii bratului

Fig. 38 Tehnica bandajarii umarului

Fig. 39 Tehnica bandajarii labei piciorului

Fig. 40 Tehnica bandajarii genunchiului

Fig. 41 Tehnica bandajarii coapsei

Fig. 42. Tehnica bandajarii toracelui

7
 Fig. 43 Tehnica bandajarii capului(capelina).

Persoana desemnata cu
acordarea primului ajutor la
SC HIRSCHMANN (sediu) SRL