7 MONITORIZAREA CARDIACĂ Considerată unul dintre cele mai importante gesturi din ALS,

monitorizarea electrică a inimii îşi propune pe de-o parte identificarea tulburărilor de ritm care însoţesc
SCR şi pe de altă parte identificarea aritmiilor care cresc riscul de SCR sau cele caracteristice statusului
postresuscitare. Urgenţă maximă, SCR nu necesită o monitorizare electrică de fineţe, de analiză a
morfologiei complexului QRS care să permită identificarea diverselor forme de ischemie miocardică.
Riscul vital imediat este dat în cazul SCR de o anume tulburare de ritm incompatibilă cu funcţia de
pompă, tulburare ce trebuie sancţionată imediat ce este descoperită. Toate celelalte caracteristici ale
traseului electric vor rezulta din analiza sa atentă de către un personal instruit, cu experienţă în oricare
altă situaţie în afara SCR. Succesul tehnologic al ultimilor ani permite intervenţia în scopul salvării vieţii
în cazul SCR din partea persoanelor fără instrucţie medicală graţie accesului la DEA. Acestea permit
identificarea rapidă a ritmurilor electrice ce însoţesc SCR şi care pot fi sancţionate electric imediat. Prin
urmare lucrul cel mai important în monitorizarea cardiacă în SCR este identificarea ritmurilor cauzatoare
de SCR, în ultimă instanţă a celor care însoţesc stările cu risc de SCR sau postresuscitare imediată prin
analiza traseului ECG. TEHNICI DE MONITORIZARE CARDIACĂ ÎN SCR: Aşa cum menţionam mai sus
decelarea unei aritmii cauzatoare de SCR trebuie să fie preocuparea centrală a celor care aplică SVA, de
succesul descoperirii şi tratării acestui ritm depinzând succesul resuscitării. Urgenţa vitală impune
rapiditate în manevrarea defibrilator-monitorului manual sau a DEA, acesta fiind creat astfel încât să
asigure maximum de eficienţă în diagnosticarea şi tratarea ritmului de stop. Întregul corp se află sub
influenţa câmpului electric al inimii (cel mai important acumulator de energie). Prin urmare plasarea în
orice zonă a corpului a cel puţin trei electrozi de monitorizare cardiacă sau a celor două padele ale unui
defibrilator-monitor poate înregistra ritmul electric al inimii. Timpul necesar aplicării padelelor este mult
mai mic decât cel de montare al electrozilor. În cazul constatării SCR se va recurge la monitorizare
electrică prin padele. Acestea fiind capabile să livreze ŞEE vor fi plasate într-o anumită poziţie astfel încât
în momentul imediat următor identificării unui ritm incompatibil cu funcţia de pompă ce poate fi oprit
prin ŞEE, acesta să poată fi aplicat. În orice altă situaţie în afara indicaţiei de defibrilare care necesită
monitorizare cardiacă aceasta va fi făcută prin electrozi autocolanţi. Ritmul electric al inimii poate fi
înregistrat: • pe ecranul defibriloator-monitorului cu ajutorul padelelor acestuia; • în memoria DEA prin
padelele autocolante aferente; • pe ecranul defibriloator-monitorului sau al monitorului cardiac prin
intermediul electrozilor de monitorizare. Plasarea padelelor defibriloator-monitorului în scopul
monitorizării electrice şi al alplicării ŞEE se va face pe pieptul pacientului astfel: 72 • padela sternum sau
cea roşie - subclavicular parasternal drept; • padela apex sau cea verde – astfel încât centrul ei să
corespundă spaţiului V-VI intercostal stâng pe l.a.m (fig.48) Înainte de aplicare, padelele manuale
trebuie pregelificate prin aplicarea unei cantităţi de aproximativ 20ml gel electroconductor şi
omogenizarea lui prin frecarea relativă a feţelor metalice ale padelelor (fig.47). Figura 47 Aplicarea
gelului pe padele Figura 48. Aplicarea padelelor manuale În cazul accesului la padelele autocolante se va
renunţa la aplicarea de gel, acestea fiind pregelificate. Plasarea padelelor autocolante ale DEA sau a
defibrilatoarelor semiautomate se va face în aceeaşi poziţie de mai sus, respectând indicaţiile
constructorului înfăţişate pe fiecare dintre ele( fig.49 şi fig.50) Înregistrarea ritmului electric al inimii cu
ajutorul padelelor este o măsură temporară de monitorizare, avantajul metodei constând în
posibilitatea aplicării rapide a ŞEE în timpul SCR. Dezavantajul vine din faptul că “blochează” o persoană
numai pentru monitorizare şi nu poate fi eficientă decât atunci când nu se aplică compresii sternale.
Înregistrarea ritmului electric cu ajutorul electrozilor autocolanţi presupune aplicarea acestora pe zone
lipsite de păr, învecinate zonei precordiale şi care să nu interfere zonelor de plasare a padelelor
defibrilatorului. Electrodul din dreapta roşu se plasează supraclavicular drept sau umăr drept, cel galben
supra sau subclavicular stâng sau umăr stâng, cel verde latero-toracic stâng la baza toracelui sau latero-
abdominal stâng.( fig.51)