Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAIET DE PRACTICĂ
AN III
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Cursant
___________________________
1
Caiet de practică AMG III
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ANUL III
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
(prezentul caiet conţine doar modulele la care se efectuează stagiu clinic)
SEMESTRUL I
Modulul 29:
Anestezie, terapie intensivă şi nursing specific 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 30:
Obstetrică, ginecologie şi nursing specific 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 31:
Puericultură, pediatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 32
Neurologie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 34
Gerontologie, geriatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 38
Conduita în urgenţe medico-chirurgicale,situaţii de criză şi dezastre 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
SEMESTRUL II
Modulul 28
Calitatea îngrijirilor şi siguranţa pacientului 40 ore practică
Modulul 30:
Obstetrică, ginecologie şi nursing specific 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 31:
Puericultură, pediatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 33:
Sănătate mintală, psihiatrie şi nursing specific 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 35:
Oncologie şi nursing specific 40 ore practică
Modulul 36
Îngrijiri paliative 40 ore practică
Modulul 37
Nursing comunitar şi îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi 40 ore practică
Modulul 38
Conduita în urgenţe medico-chirurgicale, situaţii de criză şi dezastre 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 39
Cercetare în nursing 40 ore practică
Anul III: 42 săptămâni: Sem I -10 săptămâni cursuri şi 11 săptămâni învăţământ clinic
Sem II - 10 săptămâni cursuri şi 11 săptămâni învăţământ clinic
- Sem I: 11 săptămâni de învăţământ clinic
Stagiu clinic sem. I – 21 noiembrie 2022 – 22.decembrie 2022
Vacanţa de iarna– 23decembrie 2022 - 6ianuarie 2023
Stagiu clinic sem. I – 09ianuarie 2023-10 februarie 2023
Vacanta 13 februarie 2023-17 februarie 2023
Stagiu clinic sem I 20 ianuarie 2023-24 februarie 2023
- Sem II: 11 săptămâni de învăţământ clinic
învăţământ clinic – 15 mai 2023 – 28 iulie 2023
2
Caiet de practică AMG III
SEMESTRUL I
REGISTRUL ACTIVITĂŢILOR
Modulul 29: Anestezie, terapie intensivă şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru un pacient internat în secţia de anestezie-terapie intensivă (ATI), care
să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnostice de nursing,
planificarea şi aplicarea intervenţiilor, monitorizarea şi îngrijirea pacientului în stare gravă, evaluarea calităţii
îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA POSTOPERATORIE A PACIENTULUI CU ANESTEZIE GENERALA
Manifestări de dependenţă (semne si simptome
EXAMEN LOCAL :
Am examinat bolnava in ortostatism cu bratele pe solduri, apoi la ceafa, precum si in clinostatism,
avand in vedere mai intai sanul presupus indemn, iar apoi pe cel bolnav.
INSPECTIE : glande mamare simetrice, de volum mediu, egale de volum, fara deformari de contur,
fara secretii patologice, linie bimamelonara orizontala, tegumente normal colorate, fara prezenta
semnului cojii de portocala, semnul Forgue negativ la manevra Jackson, fara semne inflamatorii,
cu circulatie venoasa superficiala vizibila , tuberculii Montgomery de aspect normal.
PALPARE : palparea de orientare VELPEAU nu arata modificari la nivelul glandei mamare stangi,
la nivelul sanului drept se constata prezenta unei senzatii de rezistenta in podul palmei examinatoare,
in cadranul supero-extern ; palparea de amanuntime evideniaza prezenta in cadranul supero-extern
a unei formatiuni tumorale de 3 X2 cm, constituita din noduli mici, dand senzatia unui conglomerat
de bile , dureroasa, bine delimitati, de consistenta ferma, mobila pe planurile superficiale si profunde,
neaderenta la tegument (semnele IANISEVSKI si DUPUYTREN negative) si mm pectorali
(manevra TILLAUX negativa) . La exprimarea mamelonului se constata secretii galben-verzui clara.
Palparea sistematica a axilei atat cea omo cat si a celei contralaterale nu releva adenopatii,
precum nu releva adenopatii nici supraclavicular drept.
.
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
3
Caiet de practică AMG III
4
Diagnostic de
Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
nursing
Disconfort Pacienta sa beneficieze de un se asigura conditii de microclimat (lumina de veghe, salon Pacienta este linistita in cursul
confort psihic si fizic adecvat. aerisit, etc.) zilei.
- se discuta cu pacienta in vederea identificarii cauzelor, creand - Dupa 5 zile post operator se
astfel o senzatie de bine pacientei sisteaza administrarea de
- se faciliteaza contactul cu alte paciente avind acelasi sedative i.m. .
diagnostic si cu membrii familiei - Adoarme linistit, repede, are
Interventii delegate un somn odihnitor
- administrez tratamentul prescris de medic,
Durere - Pacienta sa resimta scaderea se incurajeaza pacienta in descrierea durerii si sa sesiseze Pacienta declara ameliorarea
intensitatii dureri in urmatoarele momentul de remisei sau de exacerbare durerii in decursul a 24 de ore.
1-2 zile . - se manifeste totodata intelegere fata de suferinta pacientei
- asigur confortul pacientei prin asezarea ei intr-o pozitie
confortabila ,
Alterarea tegumentelor si a - Pacienta sa prezinte tegumente pansez plaga chirurgicala in conditii de asepsie Plaga chirurgicala este curata,
fanerelo intacte si plaga chirurgicala sa- aplic comprese sterile pe plaga nu prezinta semne de focar
fie curata. - ajut pacienta in efectuarea igienei personale infectios
- Pacienta sa fie capabila sa - incurajez pacienta in progresele obtinut - Pacienta efectueaza singur
efectueze ingrijiri personale, igiena personala dupa 2-3 zile
igiena personala.
Refuz de a se mobiliza Pacienta sa se mobilizeze catajut pacienta la schimbarea pozitiei in pat Pacienta nu mai prezinta
mai repede posibil. - masez usor regiunile predispuse la escare dureri abdominale, greturi,
- efectuez exercitii active si pasive la nivelul articulatiilor arsuri retrosternale.
explic pacientei necesitatea mobilizari - Respecta cu strictete regimul
- invat pacienta cum sa tuseasca, sa protejeze cu mina plaga dietetic indicat.
5
Modulul 30: Obstetrică, ginecologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru o pacientă cu afecţiuni obstetricale internată în secţia
de Obstetrică-Ginecologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de
dependenţă, obiective, stabilirea diagnosticelor de nursing pentru pacienta cu afecţiuni obstetricale,
planificarea, organizarea şi aplicarea intervenţiilor, evaluarea calităţii îngrijirilor pacientei cu
afecţiuni obstetricale.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : .....INGRIJIREA PACIENTEI CU PLACENTA
PREVIA....................................................................................
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
Dureri abdominale joase
Astenie Vă rsă turi alimentare
Disurie R = 20 r / min.
Anxietate T.A. = 100/ 70 mm Hg
Oboseală P = 82 / p min
Insomnii T = 36, 2 °C afebrilă
Grețuri Polakiurie
Iritabilitate
8
Modulul 31: Puericultură, pediatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de îngrijire în cazul unei boli a unui sugar sau copil, internat în secţia
de pediatrie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă,
obiective, analizarea şi diagnosticarea independentă a îngrijirii sugarului sau copilului, planificarea
şi aplicarea îngrijirilor individualizate sugarului sau copilului, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ..................INGRIJIREA PACIENTULUI CU OTITA
- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii;
- agitaţie.
Integritate Restrictie in a se
4 Nevoia de a se mişca şi osteoarticulara; mobiliza, febra;
a avea o bună postură Miscari adecvate
Adoarme singur Somn agitat
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
9
Nevoia de a se îmbrăca Dificultate de a se
Restrictie in a se mobiliza,
şi dezbrăca imbraca si dezbraca
febra;
Nevoia de a menţine Dificultate de
Tegumente a
integre,
Febra ridicata 38,8 grade
temperatura corpului rozate
7 C
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
Tegumente transpirate,
îngrijit, de a proteja Secretii nazale
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita Necesitatea de a evita
Tipat.
pericolele pericole care vatameaza
9 Micsorarea ritmului
viata
respirator.
Necesitatea de a comunica
Nevoia de a comunica Dificultate de a
10 comunica,
Plange mult.
Nevoia de a acţiona Nu este afectat deoarce
conform propriilor nu realizeaza la aceasta
varsta valorile credintei
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi Copilul nu prezinta
preocupat în vederea dificultate in a-si asuma
12 roluri sociale
realizării
Refuzul de a participa la
Nevoia de a se recrea activitati recreative
13
10
Diagnostic de nursing Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
. Respiratie siPacienta sa prezinte o 1. Copilul va fi instalat intr-un salon In urma interventiilor
respiratie si circulatie in autonome si delegate de
circulatie inadecvata linistit, curat, aerisit si incalzit; pregateste urgenta, copilul si-a
limite fiziologice.
reluat treptat respiratia
datorita procesului materialul necesar dezobstruarii conductului normala la 1ora de la
inflamator manifestata prin auditiv extern de eventualele secretii. La indicatia istituire.
otodinie, polipnee, tahicardie medicului administreaza tratament.
discreta,. tegumente
Somn inadecvat
palide. Pacienta sa prezinte 2. Masoara zilnic temperatura cu Dupa 3zile de tratament
intensiv, pacienta se
cantitativ si calitativ temperatura normala intermometrul introdus intrarectal si o inregistreaza restabileste respirator si
circulator.
datorita durerii, febrei - termen de 3 zile. in foaia de temperatura. Combate febra prin
treziri frecvente, somn agitat, administrarea la indicaţia medicului a medicatiei
oboseala.
Dificultate de a se Copilul sa prezinte antipiretice (supozitoare
Asigura copilului de 3adecvata
o alimentatie ori/zi, Algocalmin
varstei, Treptat temperatura
toleranta digestiva tinand seama de modificarile apetitului survenite scade:
alimenta datorita procesului 10.02.2008
normala. din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
T=38,4grade C
inflamator, manifestata prin copilul
aport alimentar si hidric
insuficient, usoara
Vulnerabilitate fata descadere Sa fie ferita de infectii Supravegheaza permanent copilul, verifica starea Copilul si-a reluat treptat
pericole datorita tegumentelor si a mucoaselor, asigura igiena somnul calitativ si
supraadaugate. cantitativ in limite
modificarilor produse de corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie
fiziologice
boala in organism, curata.
manifestata prin riscul de
suprainfectie.
11
Modulul 32: Neurologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unei boli neurologice la un pacient internat pe secţia
de neurologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă din
bolile neurologice, obiective, diagnosticarea în mod independent a îngrijirii necesară
persoanelor cu afecţiuni neurologice, planificarea organizarea şi implementarea îngrijirilor
individualizate, evaluarea calităţii îngrijirilor, calcularea scorului de dependenţă la internare precum
şi pe perioada internării.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ......INGRIJIREA PACIENTULUI CU AVC
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.
Pacienta prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se
interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate).
SEMNE
- SUBIECTIVE -insomnie ,lipsa poftei de mâncare, scepticism în privinţa
tratamentului, teamă
- OBIECTIVE - anxietate,
Altele
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Eliminare urinara inadecvata: Pacientul/a sa Fac zilnic bilantul hidric, Pregatesc Data....................
Cantitativa: prezinte tranzit masurand ingestia si excretia fizic si psihic
poliurile oligurie anurie intestinal in limite Asigur un climat confortabil pacientul pentru Obiectiv realizat
Calitativa: fiziologice Invat pacientul ca trebuie sa investigatii Manifestari
polakiurie nicturie disurie Pacientul/a sa nu existe o relatie intre nevoile de a .......................... constante;
Alte manifestari: prezinte semne de bea,a manca,a face exercitii .......................... ameliorate;
hematurie albuminurie deshidratare zilnice,pentru a-si stabili proprul .......................... absente;
glicozurie Pacientul/a sa orar de ngeste s eliminare ..........................
hiperstenuria hipostenuria prezinte eliminari Asigur aport lichidic adecvat in .......................... Obiectiv
izostenuria adecvate cantitative functie de bilantul hdric Efectuez sondaj nerealizat
edeme urinare tulbure si calitative ale: In constipatii,determin pacientul vezical la Manifestari:
Retentia de urina(ischiuria) Secretiilor sa ingere o cantitate sufcienta de indicatia agravate;
Nevoia de a elimina
Diaforeza Altele
Expectoratia
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Postura adecvata Imobilitate Pacientul/a sa pregatesc psihic pacientul,in pregatesc fizic Data....................
Absenta sau diminuarea miscarilor prezinte mobilitate vederea oricarei tehnici de si psihic
Miscari adecvate Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie normala ingrijire; pacientul pentru Obiectiv realizat
musculara inlatur stimulii din mediul investigatii......... Manifestari
Escare de decubit Pacientul/a sa inconjurator; .......................... constante;
Contractura musculara prezinte miscari supraveghez permanent .......................... ameliorate;
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Oboseala
Disconfort
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza, dureri musculare
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Carenta de igina la nivelul Pacientul/a sa In functie de starea generala a Prelevez produse Data....................
parului prezinte tegumente si pacientului ajut la: specifice pentru
unghiilor mucoase intacte baie investigatii de Obiectiv realizat
nas Pacientul/a sa dus laborator Manifestari
cavitate bucala participe la ingijirile cruste constante;
piele sale de igiena iau masuri de prevenire a puroi ameliorate;
Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
deprinderi igienice Pacientul/a sa isi infectiilor asociate asistentei fire de par absente;
Alterarea tegumentelor si a fanerelor faca singur ingrijirile medicale unghii
eritem de igiena efectuez pansamente de protectie Obiectiv
acnee Pacientul/a sa isi cu blandete; Altele nerealizat
hemoroizi exprime acceptul de supraveghez ca pansamentele sa Manifestari:
excoriatii a indeplini ingrijirile nu fie stranse,pentru a nu agravate;
furunculul igienice impiedica circulatia sanguina;
ulcere varicoase incurajez pacientul in Manifestari noi
cruste Altele permanenta; ............................
intertrigo asigur microclimat corespunzator ............................
alopecia respectand intimitatea pacientului; ............................
vezicule ajut pacientul/a sa fie echilibrat ...........................
vetiligo nutritional,pentru favorizarea
pustule cicatrizarii leziunilor cutanate;
ulceratii Educ/ajut pacientul la ingrijirea:
papula ochilor
escare mucoasei nazale;
fisuri urechilor;
edeme cavitatii bucale;
descuamatii unghiilor;
varice parului;
toaletei intime;
Dezinteres fata de igiena
Dezinteres de a urma prescriptiile de
igiena
Alterarea mucoaselor
Confuzie
Singuratate
Atingerea integritatii functiei si rolului
sexual
Izolare sociala
Perturbarea comunicarii familiale
agravate;
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NIVELE DE DEPENDENTA
- Nivelul I : independenţă ( autonomie – notată cu un punct);
- Nivelul II: dependenţă moderată – notată cu două puncte;
- Nivelul III : dependenţă majoră – notată cu trei puncte;
- Nivelul IV :dependenţă totală – notată cu patru puncte.
Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (în funcţie de gravitate) fiecărei nevoi şi totalizând aceste puncte, se obţine un total care poate varia între 14 şi 56
de puncte(scorul).Totalul de puncte obtinut de fiecare pacient in parte, permite clasificarea pacienţilor în 4 categorii/grade de dependenţă:
- persoană independentă – cu un total de pana la 14 puncte;
- dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte;
- dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte;
- dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte.
Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia Nevoia Nevoia de a Nevoia de a Nevoia de Nevoia de a Nevoia Nevoi Nevoia Grad Risc
de a a te de a a se misca de a de a te de a fi mentine evita a acţiona de a fi a de a de a depend cader
respira si alimenta elimina si a avea o dormi imbraca curat si a temperatura pericolele comunica conform ocupat si te invata enta e
a avea o si hidrata buna si a se si proteja corpului in propriilor util recrea cum
Data buna postura odihni dezbraca tegument limite convingeri si sa-ti
circulatie ele normale valori, de a pastrezi
practica sanatatea
religia
Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Modulul 34: Gerontologie, geriatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unei boli specifice persoanelor vârstnice, care să
cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnosticarea în
mod independent a îngrijirii necesară persoanelor vârstnice, planificarea şi implementarea îngrijirii
individualizate şi personalizate a persoanelor vârstnice, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
Pacientul sa cunoasca Am educat pacientul privind importanta vestimetatiei in Avand in vedere intelectul
Dezinteres fata de tinuta impotanta satisfacerii nevoii identificarea personalitat Am supravegheat zilnic interesul limitat al pacientului am
vestimentara de a se imbraca si dezbraca in pacientului pentru a se imbraca si dezbraca. Am evaluat suplinit pacientul in
decurs de 3-4 zile. gradul de confuzie si am aobservat schimbarile de satisfacerea acestei nevoi
comportament, orientandu-l in timp si spatiu. ori de cate ori a fost
necesar. Are nevoie de o
persoana care sa se ocupe
Carente de igiena Pacientul sa prezinte Am ajutat pacientul isi faca baie, sa se pieptene, sa-si taie permanent de el.igienizat. Pe
Pacientul a fost
tegumente si mucoase curate unghiile, sa-si faca toaleta cavitatii bucale tot parcursul igienizarii a
in decurs de cateva ore fost cooperant, chiar a
simtit placere in a face baie.
Necesita permanent o
persoana sa-l indrume.
Comunicare inadecvata la nivel Pacientul sa fie orientat in Am ajutat pacientul sa se orienteze in timp si spatiu si la .
intelectua timp, spatiu si la propia propia persoana Pacientul stie ca se afla la
peroana in decurs de 3-4 zile spital, dar nu poate preciza
ziua, anul, ce varsta are.
Modulul 38: Conduita în urgenţe medico-chirurgicale, situaţii de criză şi dezastre
Descrieti pozitia de siguranta manevra Heimlich si prezentati etapele de interventie si masurile
imediat luate pentru mentinerea in viata in cazul unei situatii de criza sau catastrofa ,dezastre
Manevra Heimlich este în zilele noastre una dintre cele mai cunoscute și mai frecvent folosite manevre de prim-ajutor din
lume.
Ea este metoda de dezobstrucţie a căilor aeriene superioare ce trebuie aplicată în cazul unui pacient care se sufocă prin
aspirarea unui corp strain.
Poate fi făcută oriunde, de orice cetățean care cunoaște această manevră.
Povestea ei începe în anul 1974 când doctorul Henry Heimlich ( pe atunci medic la un azil de bătrâni medicalizat din
Cincinnati) a salvat viața unei bătrâne ce se înecase cu o bucățică de carne ce îi blocase căile respiratorii superioare
sufocând-o.
Bătrâna a scăpat de la moarte datorită faptului că dr.Heimlich a avut prezența de spirit să îi aplice o presiune bruscă la
nivelul zonei superioare a abdomenului, sub coaste.
Așa a luat naștere, dintr-o întâmplare tragică cu final fericit, una dintre cele mai utilizate manevre de prim-ajutor din lume
care a salvat peste 100.000 de vieţi doar în SUA în decursul celor aproape 50 de ani de când e cunoscută.
Viețile multor oameni obișnuiți dar și a unor persoane celebre au fost salvate de această manevră de prim-ajutor, printre
care a preşedintelui Ronald Reagan, a primarului New York-ului Edward Koch şi a actorilor Elizabeth Taylor, Goldie
Hawn, Walter Matthau, Carrie Fisher şi Jack Lemmon.
2. Cum se face corect manevra Heimlich în diferite situații?
Dacă victima care s-a înecat este în picioare:
-ne poziționăm rapid în spatele victimei, cu brațele în jurul taliei sale;
-plasăm degetul mare pe abdomenul victimei, intre ombilic (denumit popular și buric) și vârful sternului, cu degetele
strânse în pumn;
-acoperim pumnul strâns cu cealalta mână și efectuăm 5 mișcări de împingere în către în spate și în sus, rapid si cu forță,
ca și cum am vrea să ridicăm de pe sol victima;
-manevra trebuie repetata de mai multe ori, până când victima reușește să scoată obiectul tușind.
Dacă obiectul aspirat apare in gura victimei sau in gâtul acesteia, încercăm să îl apucăm cu degetele pentru a-l îndepărta.
Manevra Heimlich mărește presiunea in abdomen, împingând diafragmul în sus. Ridicarea acestuia duce la creșterea
presiunii aerului din plămâni , forțând astfel expulzia corpului străin din căile aeriene superioare.
Dacă victima care s-a înecat este întinsă pe jos, dar nu este inconștientă:
-punem podul palmei pe abdomenul ei, între ombilic si stern;
-poziționam cealaltă mâna peste prima, ținând coatele întinse;
-efectuăm 5 mișcări de împingere în jos și către cap, rapid si cu forță.
Manevra Heimlich la bebeluși:
În cazul bebelușilor, manevra Heimlich se efectuează diferit față de cazul în care victima are vârsta de peste 1 an sau este
adult.
Iată cum procedăm:
– punem bebelușul cu fața în jos, sprijinindu-i corpul pe antebrațul nostru și susținându-i bărbia cu mâna,trupul său fiind
ușor, cu capul mai jos decât trunchiul;
– ne sprijinim antebrațul pe coapsă și aplicăm victimei 5 lovituri pe spate, între omoplați, cu podul palmei.
Loviturile trebuie sa fie mult mai ușoare decât în cazul unui adult dar suficient de puternice încât să disloce obiectul ce a
produs asfixia!
– dacă manevra nu dă rezultate, întoarcem copilul cu fața în sus poziționându-l pe celălalt antebraț și apăsăm de 5 ori cutia
toracică plasând două degete la o lățime de deget sub o linie imaginară ce unește mameloanele bebelușului,la nivelul
jumătății inferioare a sternului, apăsând în jos și înainte, spre cap;
– la nevoie, putem repeta ambele variante.
Cum se aplică manevra Heimlich în cazul în care persoana și-a pierdut conștiența ?
Deoarece în cazul persoanelor inconștiente nu este posibil să aplicăm metoda Heimlich în modul în care este ea descrisă
clasic, va trebui să ne adaptăm situației.
Iată cum putem proceda:
– așezăm victima pe spate pe un plan tare, având grijă la modul cum o manevrăm pentru că mereu există riscul ca, în cădere
să existe leziuni de coloană cervicală post traumatice; dacă suspicionăm astfel de leziuni e de preferat să nu o mișcăm
deloc,așteptând ajutorul medical specializat;
– verificăm rapid respirația și pulsul,dar și dacă are în gură obiecte ce pot fi îndepărtate;
– dacă persoana inconștientă nu respiră, începem de urgență manevrele de resuscitare cardio-respiratorie (compresiile
toracice care se fac în acest caz au un efect similar manevrei Heimlich).
În trecut, se recomanda ca la pesoanele alungite pe jos să se efectueze o variantă de manevră Heimlich în cadrul căreia
salvatorul încăleca victima la nivelul bazinului (având grijă să nu exercite o apăsare prea marcată cu corpul său pe cel al
victimei), plasa mâinile una peste alta, la nivelul buricului și, cu coatele întinse, exercita o apăsare în diagonală dirijată în
jos și înspre cap.
Multe țări au renunțat la această metodă ( spre exemplu, în Franța ea a fost abandonată în anul 2001).
3. Care sunt riscurile manevrei Heimlich?
Cel mai important risc este să nu fie eficientă, fie că nu e corect executată, fie că obiectul aspirat este mare și s-a fixat bine
în trahee.
Trebuie știut că după numai 4 minute de hipoxie cerebrală (minute în care oxigenul nu ajunge la creier) la nivelul acestuia
se instalează leziuni ireversibile.
În cazul în care manevra este eficientă, riscurile la care e expus pacientul sunt minore în comparație cu faptul că i se
salvează viața. Pot apărea contuzii la nivelul abdomenului, datorate forței cu care am exercitat presiunea la acest nivel.
Uneori, manevra poate produce inclusiv fracturi la nivelul coastelor sau al vârfului sternului.
Acestea apar în special în cazul persoanelor în vârstă sau de sex feminin,deoarece osatura lor este mai fragilă.
Pot apărea, chiar și în cazul manevrei corect executate, leziuni la nivelul gurii (provocate dacă pacientul a reușit să
expulzeze în cavitatea bucală obiectul asfixiant, iar noi încercăm să îl scoatem cu degetele) sau chiar leziuni la nivelul
căilor respiratorii superioare străbătute de obiectul aspirat și mai apoi expulzat ca urmare a manevrei Heimlich aplicate de
noi.
De aceea, este necesar ca absolut orice supraviețuitor căruia i s-a aplicat această manevră să fie consultat și evaluat ulterior
de către un medic, chiar dacă aparent nu acuză nicio jenă post manevră.
4. Sfaturi utile
– dacă victima tușește, vorbește și poate respira este vorba de o obstucție parțială a căilor respiratorii superioare, caz în
care e de preferat să încurajăm persoana în cauză să tușească pentru a elimina obiectul obstructiv și să îi îndepărtăm rapid
din gură orice obstacol vizibil, deoarece în aceste cazuri manevra Heimlich poate agrava situația transformând o obstrucție
parțială în una completă.
– dacă semnele sunt de la început de obstrucție completă (imposibilitatea de a vorbi, de a tuși și de a respira, uneori culoare
cianotică a pielii, poziție aplecată spre înainte, cu mâinile duse la gât și expresie panicată) vom putea preceda manevra
Heimlich de 5 palme date cu putere între omoplații victimei, verificând după fiecare palmă dacă a avut efect; în cazul în
care această succesiune rapidă de 5 lovituri nu are efect, recurgem rapid la metoda Heimlich;
– pentru ca manevra Heimlich să fie cât mai eficace, atunci când ne poziționăm în spatele unei victime ce stă în picioare și
ne plasăm mâinile între ombilicul și rebordul ei costal, trebuie să ne asigurăm că burta noastră este strâns lipită de spatele
victimei;
– întotdeauna trebuie să ne asigurăm că, în paralel cu manevrele pe care le executăm, se lansează apelul la 112 pentru ajutor
specializat; dacă nu suntem singuri cu victima, trebuie să solicităm celui/celor din preajmă să sune fără întârziere;
– trebuie să fim atenți ca victima, în caz că devine inconștientă, să nu cadă deoarece în cădere se pot produce traumatisme
(inclusiv traumatism cranio-cerebral cu hemoragie cerebrală secundară) ce pot agrava situația;
– în cazul femeilor însărcinate va trebui aplicată o variantă de manevră Heimlich în care pumnul nu mai e plasat între
ombilic și vârful sternului pentru că mișcările ar putea afecta copilul. Pumnul salvatorului se va poziționa la mijlocul
sternului, victima fiind cuprinsă pe sub axile și nu în jurul taliei. Prindem apoi pumnul astfel poziționat cu mâna cealaltă și
tragem brusc spre noi, repetând mișcarea dacă nu a avut eficiența dorită.
SEMESTRUL II
REGISTRUL ACTIVITĂŢILOR
Calitatea exprimă însu irile ș esen iale ale unui produs sau serviciu, care îl fac să se ț distingă de
produsele/serviciile similare ce au aceea i destina ie. Cele două atribute ale ș ț calită ii serviciilor
medicale sunt: indica ia corectă i execu ia bună , fiind exprimate prin ț ț ș ț sintagma: „să faci lucrul care
trebuie i să -l faci corect de la început”. ș Donabedian, descrie calitatea îngrijirilor de să nă tate drept
"acele îngrijiri care se aşteaptă să maximizeze dimensiunea bună stă rii pacienţilor, luâ nd în considerare
echilibrul câ ştigurilor şi pierderilor aşteptate, care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de
să nă tate" Atâ t pentru practica medicală , câ t şi pentru managementul sanitar au fost definite nouă
dimensiuni ale calită ţii ingrijirilor , ce formează baza furniză rii serviciilor medicale: -competenţa
profesională -cunoştinţele/abilită ţile/performanţa echipei medicale; -accesibilitatea -furnizarea
serviciilor de să nă tate nu este restricţionată de bariere geografice, sociale, culturale, organizaţionale sau
economice; -eficacitatea - procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite; -
eficienţa-acordarea îngrijirilor necesare, corespunză toare, la costurile cele mai mici; -relaţiile
interpersonale-interacţiunea dintre furnizori, dintre furnizori şi pacienţi(clienţi), dintre manageri,
furnizori şi plă titori, precum şi între echipa de îngrijri şicomunitate - continuitatea - pacientul
beneficiază de un set complet de servicii de să nă tate de care are nevoie, într-o ordine bine determinată ,
fă ră întrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament; -siguranţa-risc minim pentru
pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea
serviciilor de să nă tate; -infrastructura fizică şi confortul-cură ţenie, confort, intimitate şi alte aspect
importante pentru pacienţi; - alegerea - pe câ t este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare
sau tratamentul. Modele de îmbună tă ţire a calită ţii In conceptul de calitate exista cel puţin trei
dimensiuni fundamentale: 1.calitatea profesională - produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile
stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică ); Calitatea profesională a
îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică , respectarea protocoalelor clinice si
a ghidurilor de practică , folosirea mă surilor de control ale infecţiilor, informarea si consilierea,
integrarea serviciilor de să nă tate. Existenţa calită ii ț profesionale conduce că tre un mediu de
muncă /lucru eficient/performant i că tre rezultate ș pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera
atâ t satisfacţia pacientului câ t iș satisfacţia furnizorului. 2.aşteptă rile pacientului în privinţa unui anumit
serviciu - calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului); În mod obisnuit, pacienţii
nu posedă abilitatea sau cunostinţele necesare evaluă rii competenţei tehnice a furnizorului sau a felului
în care au fost folosite mă surile de control ale infecţiilor, dar stiu cum se simt, cum au fost trataţi si dacă ,
asteptă rile le-au fost îndeplinite. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebă ri si pot
aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. Privită de specialisti, satisfacţia pacientului este
un element al să nă tă ţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor si impactul lor. Un pacient
satisfă cut i informat tinde să coopereze cu medicul si să accepte mai usor recomandă rile ș acestuia.
Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale - un client satisfă cut va reveni la
medicul respectiv sau la unitatea sanitar. 3.managementul calită ţii totale - cea mai eficientă şi mai
productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorită ţi/cumpă ră tori
(eficienţa). Există cateva principii importante care stau la baza procesului de îmbună tă ţire a calită ţii: -
focalizarea pe necesită ţile/aşteptă rile pacientului (clientului) -imbunatatirea continua a
calitatii ,angajaţii trebuie să participe în procesele de schimbare iniţiate la nivelul sistemelor şi al
proceselor. -lucrul in echipa Comisia Europeana defineste siguranta pacientilor ca lipsa vatamarii sau a
potentialului de vatamare a pacientului, in relatia cu sistemul de sanatate. Cele mai frecvente erori sunt
cele care tin de diagnostic (intarziere in diagnostic, neindicarea testelor si analizelor adecvate,
interpretare inadecvata a rezultatelor si deficiente in urmarirea bolnavului), cele care tin de tratament
(greseli in prescriere, administrarea tratamentului - doze si cai de administrare a medicamentelor -
contraindicatii, intarzieri in administrare etc), profilaxie (neindicarea tramentului profilactic, lipsa
supravegherii si monitorizarii) sau din alte cauze (infectii nosocomiale, probleme ce tin de echipamente
medicale, probleme de organizarea sistemului de servicii, comunicare deficitara a personalului medical
etc). Multe dintre aceste probleme pot fi prevenite Principii de baza privind siguranta pacientilor
Siguranta pacientului este legata de calitatea serviciilor, dar s-a dezvoltat devenind practic o noua
disciplina, care transforma fundamental serviciile medicale din toata lumeaConceptul de siguranță a
pacientului a apă rut ca ră spuns la progresele pe care le-a înregistrat tiin a medicală i la dezvoltarea noii
ideologii a drepturilor omului. Siguran a ș ț ș ț pacientului are ca punct de plecare drepturile
fundamentale ale omului. În consecin ă , ț conceptul de siguran ă a pacientului este fundamentat de doi
piloni – dreptul la via ă i ț ț ș integritate fizică i psihică , i dreptul la ocrotirea să nă tă ii. ș ș ț Principiile
fundamentale care stau la baza sigurantei pacientului sunt prevenirea sau scaderea potentialului de
aparitie a erorilor, dar si ameliorarea consecintelor evenimentelor adverse. Siguranta se obtine din
interactiunea componentelor sistemului, fiind mult mai mult decat identificarea erorilor prevenibile sau
absenta evenimentelor adverse. Este procesul de identificare, analiza si management al riscurilor
pentru pacient si al incidentelor, pentru a face ingrijirile mai sigure si a minimiza riscul pentru pacienti.
Practic, mecanismele cele mai importante de interventie sunt dezvoltarea unei culturi a sigurantei si
investigarea si analizarea evenimentelor adverse si a sub-evenimentelor pentru invatare si corectare.
Reducerea erorilor medicale nu se poate realiza fara o buna cunoastere a cauzelor si naturii acestora. In
prezent numeroase organizatii de sanatate experimenteaza o multitudine de posibilitati de identificare
si cunoastere a erorilor, a posibilitatilor de aparitie, a utilizarii experientelor pentru invatare si
introducerea metodelor de imbunatatire a calitatii si reducere a erorilor. Potentiale pericole pentru
pacienti: -mediul spitalicesc -saloane mari cu multe paturi neincalzite si insalubre -lipsa circuitelor sau
nerespectarea lor -incarcatura microbiana a atmosferei -mediu cu potentiale pericole de accidentare -
igiena precara -riscuri datorate substantelor chimice si biologice,etc. Siguran a insuficient ț ă a pacien
ilor reprezintă atâ t o problemă gravă de să nă tate ț publică , câ t i o povară economică importantă pentru
resursele limitate din domeniul ș să nă tă ii. ț Costurile privind siguranţa pacienţilor, raportate la
resursele umane şi financiare, impun mă suri pentru creşterea performanţei, calită ţii şi eficacită ii
serviciilor de să nă tate ț şi pentru prevenţia evenimentelor adverse, fă câ ndu-le vizibile şi atenuâ nd
efectele lor în timp, subiectul devenind din ce în ce mai important pe agendele politice, la nivel naţional
şi internaţional. Calitatea ingrijirilor medicale ră mâ ne o preocuparea permanentă a spitalului. De nivelul
lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului i în ș ultimă instant sumele
ce ajung la dispozi ia spitalului pentru a- i asigura diverse ț ș cheltuieli. Percep ia pacientului supra calită
ii servciilor medicale este o altă preocupare a ț ț institu iei deoarece această percep ie poate balansa
serios bugetul de venituri i chetuieli ț ț ș al institu iei spitalice ti. Este de accea importantă o
preocuparea permanentă pentru ț ș acordarea de îngrijiri pacien ilor la nivel ridicat, pentru explicarea
pacien ilor a necesită i ț ț ț acestor îngrijiri i a limitelor lor dar i actiunea de promovare a activită ii ce se
ș ș ț desfă oara într-o unitate spitalicească .nsiunile calităţii.
Modulul 30: Obstetrică, ginecologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru o pacientă cu afecţiuni ginecologice internată în secţia
de Obstetrică-Ginecologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de
dependenţă, obiective, stabilirea diagnosticelor de nursing pentru pacienta cu afecţiuni ginecologice,
planificarea, organizarea şi aplicarea intervenţiilor, evaluarea calităţii îngrijirilor pacientei cu
afecţiuni obstetricale.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA PACIENTEI CU TUMORI OVARIENE
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
Sângerări menstruale abundente (metroragie)
- Menstruaţii prelungite – 7 zile sau mai mult
- Urinare frecventă
- Dificultate în golirea vezici urinare
- Senzaţie de durere pelviană
Tahipnee
1 Nevoia de a respira şi a :bronho-spasm
avea o bună circulaţie : tuse
Deshidratarea din cauza Pacienta sa aiba un aport
2 Nevoia de a bea şi a pierderilor de sânge,a nutritional
mânca durerilor hipogastrice corespunzator
Eliminare inadecvata
3 Nevoia de a elimina cantitativ si calitativ
Nevoia de a se mişca şi
dificultate in a se misca mobilizarea cat mai
4 datorita imobilizarii precoce a bolnavei.
a avea o bună postură
postoperator
Alterarea somnului din Pacienta sa aiba un
5 Nevoia de a dormi şi a cauza starii generale somn odihnitor, si sa
se odihni aiba o stare de bine fizic
si psihic
Nu prezinta dificultati in a
Nevoia de a se îmbrăca se imbraca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine Mentinerea temperaturii in
temperatura corpului limite normale
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
Lipsa cunoștințelor să-și exprime emoțiile,
referitoare la boala sa din incertitudinile pe
10
cauza neaccesibilității la perioada spitalizării
informație
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Refuz de relaxare si
Nevoia de a se recrea recreere
13
Lipsa cunoștințelor referitoare - să-și exprime emoțiile, -utilizez întrebări deschise pentru a ajuta pacienta să pacienta reuseste sa
la boala sa din cauza incertitudinile pe perioada se focalizeze pe sentimentele sale asupra problemei - comunice
spitalizării identific cu pacienta atitudinile,comportamentul care-l
presupune situația
Alterarea somnului din cauza Pacienta sa aiba un somn ii explic bolnavei sa evite oboseala,eficienta Pacienta reuseste sa se
starii generale alterate odihnitor, si sa aiba o stare somnului si a odihnei- aerisesc salonul- asigur odihneasca sis a aiba o
de bine fizic si psihic conditii de microclimat in salon pentru ca bolnava sa stare de bine atat fizic cat
se poata odihni- ii recomand activitati recreative- si psihic
plimbari in are liber
Modulul 31: Puericultură, pediatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de îngrijire în cazul unei boli a unui adolescent, internat în secţia de
pediatrie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective,
analizarea şi diagnosticarea independentă a îngrijirii adolescentului, planificarea şi aplicarea
îngrijirilor individualizate, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA COPILULUI CU LARINGITA ACUTA
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.Rǎguşeala este simptomul principal care alarmeazǎ aparţinǎtorii.- Persista mai mult
de o saptamana si reapare periodic. Aceasta afectiune antreneaza in unele cazuri
modificari permanente
ale mucoasei, ceea ce explica crizele repetate de larinigita acuta. Modificarile mucoasei
sunt uneori rezultatul expunerii repetate la fumul de tigara, la praf, aer uscat sau
alte substante iritante. Deforma
Altele
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Eliminare urinara inadecvata: Pacientul/a sa Fac zilnic bilantul hidric, Pregatesc Data....................
Cantitativa: prezinte tranzit masurand ingestia si excretia fizic si psihic
poliurile oligurie anurie intestinal in limite Asigur un climat confortabil pacientul pentru Obiectiv realizat
Calitativa: fiziologice Invat pacientul ca trebuie sa investigatii Manifestari
polakiurie nicturie disurie Pacientul/a sa nu existe o relatie intre nevoile de a .......................... constante;
Alte manifestari: prezinte semne de bea,a manca,a face exercitii .......................... ameliorate;
hematurie albuminurie deshidratare zilnice,pentru a-si stabili proprul .......................... absente;
glicozurie Pacientul/a sa orar de ngeste s eliminare ..........................
hiperstenuria hipostenuria prezinte eliminari Asigur aport lichidic adecvat in .......................... Obiectiv
izostenuria adecvate cantitative functie de bilantul hdric Efectuez sondaj nerealizat
edeme urinare tulbure si calitative ale: In constipatii,determin pacientul vezical la Manifestari:
Retentia de urina(ischiuria) Secretiilor sa ingere o cantitate sufcienta de indicatia agravate;
Nevoia de a elimina
Diaforeza Altele
Expectoratia
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Postura adecvata Imobilitate Pacientul/a sa pregatesc psihic pacientul,in pregatesc fizic Data....................
Absenta sau diminuarea miscarilor prezinte mobilitate vederea oricarei tehnici de si psihic
Miscari adecvate Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie normala ingrijire; pacientul pentru Obiectiv realizat
musculara inlatur stimulii din mediul investigatii......... Manifestari
Escare de decubit Pacientul/a sa inconjurator; .......................... constante;
Contractura musculara prezinte miscari supraveghez permanent .......................... ameliorate;
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Oboseala
Disconfort
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza, dureri musculare
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Carenta de igina la nivelul Pacientul/a sa In functie de starea generala a Prelevez produse Data....................
parului prezinte tegumente si pacientului ajut la: specifice pentru
unghiilor mucoase intacte baie investigatii de Obiectiv realizat
nas Pacientul/a sa dus laborator Manifestari
cavitate bucala participe la ingijirile cruste constante;
piele sale de igiena iau masuri de prevenire a puroi ameliorate;
Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
deprinderi igienice Pacientul/a sa isi infectiilor asociate asistentei fire de par absente;
Alterarea tegumentelor si a fanerelor faca singur ingrijirile medicale unghii
eritem de igiena efectuez pansamente de protectie Obiectiv
acnee Pacientul/a sa isi cu blandete; Altele nerealizat
hemoroizi exprime acceptul de supraveghez ca pansamentele sa Manifestari:
excoriatii a indeplini ingrijirile nu fie stranse,pentru a nu agravate;
furunculul igienice impiedica circulatia sanguina;
ulcere varicoase incurajez pacientul in Manifestari noi
cruste Altele permanenta; ............................
intertrigo asigur microclimat corespunzator ............................
alopecia respectand intimitatea pacientului; ............................
vezicule ajut pacientul/a sa fie echilibrat ...........................
vetiligo nutritional,pentru favorizarea
pustule cicatrizarii leziunilor cutanate;
ulceratii Educ/ajut pacientul la ingrijirea:
papula ochilor
escare mucoasei nazale;
fisuri urechilor;
edeme cavitatii bucale;
descuamatii unghiilor;
varice parului;
toaletei intime;
Dezinteres fata de igiena
Dezinteres de a urma prescriptiile de
igiena
Alterarea mucoaselor
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Hipertermia Pacientul/a sa aplic comprese reci,impachetari pregatesc fizic Data....................
frisoane prezinte temperatura reci,frictiuni; si psihic
Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Confuzie
Singuratate
Atingerea integritatii functiei si rolului
sexual
Izolare sociala
Perturbarea comunicarii familiale
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Culpabilitate Pacientul/a sa nu Incurajez pacientul/a sa-si administrez Data....................
Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a
agravate;
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Ignoranta Pacientul/a: Stimulez dorinta de cunoastere; administrez Data....................
Dificultate de a invata -sa isi diminueze/sa Il ajut sa acumuleze cunostinte medicatia si
Cunostiinte insuficiente nu prezinte: noi; observ efectul Obiectiv realizat
ignoranta; Constientizez pacientul asupra acesteia; Manifestari
dificultatea de propriei responsabilitati privind constante;
Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
NIVELE DE DEPENDENTA
- Nivelul I : independenţă ( autonomie – notată cu un punct);
- Nivelul II: dependenţă moderată – notată cu două puncte;
- Nivelul III : dependenţă majoră – notată cu trei puncte;
- Nivelul IV :dependenţă totală – notată cu patru puncte.
Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (în funcţie de gravitate) fiecărei nevoi şi totalizând aceste puncte, se obţine un total care poate varia între 14
şi 56 de puncte(scorul).Totalul de puncte obtinut de fiecare pacient in parte, permite clasificarea pacienţilor în 4 categorii/grade de dependenţă:
- persoană independentă – cu un total de pana la 14 puncte;
- dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte;
- dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte;
- dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte.
Pacientul................................................................................................este independent sau prezinta dependenta moderata/majora/totala.
NUME/PRENUME PACIENT/APARTINATOR............................................................................... NR.FO........................
SEMNATURA PACIENT/APARTINATOR.................................
Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia Nevoia Nevoia de a Nevoia de a Nevoia de Nevoia de a Nevoia Nevoi Nevoia Grad Risc
de a a te de a a se misca de a de a te de a fi mentine evita a acţiona de a fi a de a de a depend cadere
respira si alimenta elimina si a avea o dormi imbraca curat si a temperatura pericolele comunica conform ocupat si te invata enta
a avea o si hidrata buna si a se si proteja corpului in propriilor util recrea cum
Data buna postura odihni dezbraca tegument limite convingeri si sa-ti
circulatie ele normale valori, de a pastrezi
practica sanatatea
religia
Scor
Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Modulul 33: Sănătate mintală, psihiatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing a unei boli psihice la un pacient internat pe secţia Psihiatrie,
care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective,
diagnosticarea în mod independent a îngrijirii necesară persoanelor cu boli psihice, planificarea,
organizarea şi implementarea îngrijirii individualizate şi personalizate, demonstrarea înţelegerii
obiectivelor de îngrijire pe termen mediu şi lung a principiilor privind durabilitatea sistemului de
îngrijire a sănătăţii mentale, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA PACIENTULUI CU TULBURARI BIPOLARE
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.-logoree
-hiperactivitate dezordonată
-dispoziție euforică
-insomnii
-irascibilitate
Aspect
Pacientul se mișcă fără incetare, cu gesturi ample, își schimbă continuu preocupările.
Percepție
Halucinații tactile (are senzația că, gândaci sau mai multe insecte sunt pe piele sau sub piele) și vizuale ( vede o persoană
dragă care a decedat).
Atenție
Hipoprosexie
Memorie
Hipermnezie selectivă
Gândire
Fugă de idei, idei de grandoare, ritm și flux ideativ accelerate.
Comunicarea verbală
Logoree.
Comunicare non-verbală
Contact vizual parțial realizabil, pacientul se mișcă fără încetare, cu gesturi ample.
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
necesitatea de a acumula
cunoştinţe, atitudini şi
deprinderi pentru modificarea
comportamentului
Diagnostic de nursing Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
Alimentație insuficientă Asigurarea unei alimentații -Am explorat preferințele pacientului asupra alimentelor Pacientul se alimentează
adecvate cantitativ și calitativ permise și interzise. adecvat cantitativ și calitativ.
-Am ajutat pacientul să realizeze importanța regimului
alimentar în menținerea sănătății
-I-am asigurat porții adaptate nevoilor lui fiziologice.
Hiperactivitate Limitarea și organizarea Am înlăturat stimuliii din mediul înconjurător (mai puțini Pacientul este mai liniștit și
structurată a activităților vizitatori). răspunde pozitiv la tratament.
-Am supravegheat pacientul permanent pentru a nu se răni.
-Am înlăturat obiectele contundente.
-Am administrat tratamentul prescris de medic.
Tulburări de somn Asigurarea unui somn odihnitor -I-am administrat tratamentul medicamentos prescris de medic. Pacientul reușește să aibe un
-Am învățat pacientul să practice tehnici de relaxare. somn mult mai liniștit și fără
-Am întocmit un program de odihnă corespunzător întreruperi.
organismului.
-I-am oferit o cană cu lapte cald înainte de culcare și i-am
sugerat o baie caldă.
.Deficit de autoîngrijire Asigurarea igienei personale și -Am îndrumat pacientul să se spele . Pacientul este mai atent în
a unei ținute îngrijite -Am explicat pacientului importanța vestimentației în ceea ce privește igiena sa și
identificarea personalității. ținuta vestimentară.
-I-am explicat legătura dintre ținuta vestimentară, imaginea și
stima de sine.
Modul 35: Oncologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unui pacient cu afecţiuni oncologice, care să
cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnosticarea
în mod independent, planificat şi organizat a asistenţei medicale necesare în tratarea pacienţilor cu
afecţiuni oncologice, aprecierea de etapă a îngrijirilor aplicate, promovarea unei atitudini de
respect, confidenţialitate şi empatie în activitatea de îngrijire.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER GASTRIC
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.
inapetenţă selectivă, greţuri, vărsături,
dureri epigastrice, constipaţie, pierdere ponderală,
dureri precordiale, dispnee de efort.
alterarea defecaţiei datorită -urmărirea bilanţului circulator -recomandăm o alimentaţie bogată în celuloză alături de un tranzitul este normal.
alimentaţiei deficitare manifestată al lichidelor din organism regim bogat în lichide
prin: -să prezinte un tranzit intestinal -vom creea un microclimate placut si favorabil
-balonări fiziologic -urmărim aspectul scaunelor precum şi calitatea şi cantitatea
-crampe abdominale -combaterea balonărilor şi a urinei
-oboseală. constipaţiei. -educăm pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei
şi a scaunului.
Hipertermie cauzată de intervenţia combaterea febrei -aplicăm comprese reci sau facem împachetări pacientul nu mai prezintă
chirurgicală manifestată prin: -asigurarea unui confort -urmărim mucoasa bucală, care se deshidratează repede, febră.
-subfebrilitate personal asigurând igiena cavităţii bucale
-transpiraţii -menţinerea tegumentelor într-o -administăm la indicaţia medicului antipiretice, iar în cazul
-frisoane curăţenie perfectă deshidratării perfuzie cu ser gluconat şi electroliţi.
-ameţeli -câştigarea încrederii în sine.
-dezinteres faţă de propria înfăţişare.
dificultate în deplasare datorită -combaterea durerilor vom ajuta pacientul să-şi schimbe poziţia ori de câte ori este după 2 zile bolnavul începe
intervenţiei chirurgicale manifestată -asigurarea repaosului necesar nevoie să se mişte mai bine.
prin: refacerii fizice -vom ajuta pacientul să se îmbrace sau să se dezbrace
-durere -mobilizarea treptată a în cazul apariţiei escarelor, la indicaţia medicului, vom trata ca
-ameţeli pacientului după operaţie pe o rană în condiţii de asepsie.
-greaţă -prevenirea si combaterea
-oboseală escarelor de decubit.
-vărsături.
Modulul 36: Îngrijiri paliative
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unui pacient cu afecţiuni oncologice sau
nononcologice, aflat în stadiul terminal, care să cuprindă: nevoile afectate, identificarea
manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnosticarea în mod independent a îngrijirilor pacientului
în funcţie de evoluţia clinică a acestuia prin evaluarea holistică a nevoilor fundamentale,
planificarea, organizarea şi aplicarea îngrijirilor în conformitate cu starea pacientului, dorinţa de
informare a acestuia cu privire la diagnostic, evoluţie, precum şi în conformitate cu valorile, cultura
şi preferinţele pacientului în funcţie de evoluţia stării clinice, asigurarea managementului durerii şi a
altor simptome, monitorizarea efectului tratamentului, identificarea intervenţiilor individualizate
şi personalizate adecvate stării şi resurselor pacientului în urgenţele paliative.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : NEOPLASM PULMONAR
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi viata isi organizeaza eforturile in urmatoarele directii:
controlul imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru
stabilirea diagnosticului si aplicarea tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura fiecaruia un
standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a cresterii duratei de viata a individului.
Semantica referitoare la obiectivele sale s-a schimbat in timp pornind de la perioada definirii sanatatii publice. Hanlon si Picket
(1979) defineau relatia dintre starea de sanatate a individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: " Sanatatea este o
expresie a functionarii fiziologice si psihologice efective a persoanei. In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem de ingrijire
conditionat de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru privat sau public".
Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si
sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea
sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc
de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti factorii care afecteaza oamenii din interior si exterior.
Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali interni/externi. Conceptul de mediu include de asemenea aspectele
intelectuale, psihologice si interpersonale ale individului care pot influenta reactiile ambientale.
Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua dinamica si schimbare. Ea este dependenta de modul in
care individul se adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. Deoarece teoreticienii nursingului cred ca sanatatea este
influentata de multi factori, definitiile date acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare,
implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria
personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familial, comunitatea, cu ceilalti membri
ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau
sa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.
In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de nursing comunitar:
5. interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii
sale.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.
8. actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea
permanenta a planului de nursing.
Integrarea . una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala.
Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea
asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale
ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii
starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci
un drept al fiecaruia.
Formele nursingului.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor
cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a
domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea
ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Regulile nursingului comunitar. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de
programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a
programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din aria de
referinta.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar.
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind de sanatate a
comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca
contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate,
siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de
supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor
acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii
sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a
crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani,
majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care
imbunatatirea tratamentului, desi a slava multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce
impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie
preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane
disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine
responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor
incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.
Definitii. Exista numeroase definitii ale ingrijirilor la domiciliu, dintre care enuntam cateva:
1. Ingrijirile la domiciliu reprezinta partea componenta a ingrijirilor de sanatate prin care acestea din urma sunt furnizate si
familiilor lor la locurile lor de rezidenta, cu scopul de a promova, de a mentine sau de a reinstaura starea de sanatate sau pentru a
mari gradul de autonomie prin reducerea efectelor create de boala si handicap; se face referire inclusive la fazele terminale.
Serviciile corespunzatoare nevoilor individului si familiei sale sunt planificate, coordonate si pot fi asigurate de catre furnizorii
organizati de servicii de sanatate, angajati prin aranjamente contractuale sau intelegeri intre doi parteneri, pentru a oferi ingrijiri
la domiciliu, folosind personal angajat si bine pregatit profesional.
2. Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a
interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor
la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice
ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la
domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de
profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si
independenta.
Rolul familiei. Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care
ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de
ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip
de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta.
Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel
dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte
institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere.
Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la
domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:
1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il
impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu
valorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente
psihotraumatizante.
3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mental
organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele
pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri. Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de
flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de
factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.
Modulul 38: Conduita în urgenţe medico-chirurgicale, situaţii de criză şi dezastre
Descrieţi poziţia de siguranţă, manevra Heimlich şi prezentaţi etapele de intervenţie şi
măsurile imediate luate pentru menţinerea în viaţă în cazul unei situaţii de criză sau de
catastrofa
URGENŢA MEDICALĂ = condiţie medicală apărută brusc sau agravarea unei condiţii medicale cronice care pune în
pericol viaţa persoanei (funcţia respiratorie şi circulatorie şi starea de conştienţă). • PRIMUL AJUTOR = ansamblu de
metode practice şi de tehnici terapeutice puse în aplicare pentru a acorda asistenţă persoanelor în pericol şi pentru a le pune
in pericol viata
Manevra Heimlich se aplică în cazul în care unei persoane i-a patruns, în laringe/ trahee, un corp străin (alimente, obiecte
etc.) si se sufocă.
Obstrucția căilor aeriene prin aspirarea unui corp străin (de regulă bol alimentar) poate
Aceasta manevră poate salva viata unei persoane.
MANEVRA HEIMLICH – dezobstrucția căilor aeriene superioare la ADULT
Simptome ale obstrucției complete de căi aeriene: – imposibilitatea de a respira, tuși, vorbi
– panică, anxietate
În cazul obstructiilor usoare (victima vorbeste, tuseste, respira) incurajati victima sa tușească si eliminati orice obstacol
vizibil din gura.
Utilizarea acestei manevre la pacienții cu obstrucție parțială poate produce obstrucție completă
În cazul obstrucției complete:
1. Aplicati pana la 5 lovituri bruste pe spate, între omoplati, verificand la fiecare lovitura dacă obstacolul a fost eliminat.
2. Daca cele 5 lovituri nu elibereaza caile respiratorii, aplicati pana la 5 compresiuni abdominale
– plasati pumnul intre ombilic si apendicele xifoid (capatul sternului) si prindeti-l ferm cu cealalta mana
– efectuati pana la 5 miscari bruste spre interior si in sus (manevra Heimlich)
Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rândul lui va comprima plamânii si presiunea creata în bronhii va arunca
corpul strain în cavitatea bucala
Daca obstacolul nu s-a eliminat, continuati alternand cele cinci lovituri cu cinci compresiuni abdominale si verificati
cavitatea bucala după fiecare pas.
Apelati 112 si continuati pana la sosirea ambulantei
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este organizaţie profesională şi de
reglementare cu rol de a elabora norme şi reguli de practicare a profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent
medical, astfel încât profesioniştii să asigure pacienţilor servicii de calitate, în condiţii de siguranţă şi securitate.
Telefon: 0354.113.456
Email: hd-secretariat@oamr.ro
Web: https://oammrhd.ro
4. Ce se înţelege prin certificat de membru (certificat de liberă
Pentru exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical,
posesorii titlurilor oficiale de calificare prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 144/2008, trebuie să deţină Certificat de
membru, eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Certificatul de membru este eliberat de OAMGMAMR prin filialele sale, o singură dată, în momentul înscrierii asistenţilor
medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali în organizaţia profesională.
5. Care sunt actele necesare pentru eliberarea certificatului de
membru?
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România înscrie membrii săi în Registrul
naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România.
6. Ce se înţelege prin cursuri de perfecţionare medicală continuă?
Educaţia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă întreaga arie de experienţe menite să
conducă la învăţare şi care implică actualizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor profesionale deja acumulate,
îmbunătăţirea celor deja existente şi însuşirea de noi cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi necesare în exercitarea
profesiei de asistent medical generalist, moașă și asistent medical.
Formele de Educație Medicală Continuă sunt reprezentate de activitățile teoretice şi/sau practice care au ca scop
învăţarea.
. Creditul este unitatea de cuantificare a formelor de EMC.
Formele de Educație Medicală Continuă creditate de către Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) au ca obiectiv principal dezvoltarea profesională a asistenţilor
medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali, membri ai OAMGMAMR și în vederea creșterii gradului de
pregătire profesională și a menținerii prestației profesionale sigure și eficace.
Pentru exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de
asistent medical, posesorii titlurilor oficiale de calificare prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr.
144/2008, trebuie să deţină Certificat de membru, eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România si se vizeaza anual