SUPRAVEGHEREA,

PREVENIREA
SI CONTROLUL
INFECTIILOR
NOSOCOMIALE

Lector: Bujor Mihai

as. med. pr. de igiena si sanatate publica
 1

CUPRINS
1.Introducere:
-importanta supravegherii, prevenirii si controlului infectiilor nosocomiale.

2.Supravegherea, prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale

2.1.Definitia infectiei nosocomiale
2.2.Verigile procesului epidemiologic
2.2.1.Sursa de infectie
a) Omul bolnav ca sursa de infectie
b) Omul purtator eliminator de germeni ca sursa de infectie
c) Masuri asupra surselor de infectii
2.2.2.Calea de transmitere
a) Directa
b) Indirecta
c) Caile de transmitere cele mai des intalnite in I.N.
d) Masuri asupra cailor de transmitere
2.2.3.Masa receptiva
a) Populatia cea mai receptiva
b) Raspunsul organismului uman la agresiunea
microorganismelor
c) Masuri asupra masei receptive
2.3.Formele de manifestare ale procesului epidemiologic
a) Sporadica
b) Epidemica
c) Pandemica
2.4.Conditiile necesare aparitiei infectiilor nosocomiale
a) Terenul biologic (susceptibil)
b) Microorganismul capabil sa atace terenul deficitar
c) Manopere medicale
2.5.Evolutia infectiilor nosocomiale
a) Inaparenta
b) Aparenta
2.6.Tipuri de infectii nosocomiale
a) Sectia de neonatologie
b) Sectii chirurgicale
c) Sectia de obstetrica – ginecologie
2.7.Impactul si costul infectiilor nosocomiale
2.8.Concluzii
3.Norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
3.1.Curatarea
3.1.1.Definitie
3.1.2.Metode
3.1.3.Reguli fundamentale
3.1.4.Produse utilizate
 3.1.5.Eficienta
2
3.2.Dezinfectia
3.2.1.Definitie
3.2.2.Metode de dezinfectie
3.2.3.Clasificarea dezinfectiei in functie de tipul de microorganisme
distruse
a) Sterilizare chimica
b) Dezinfectie de nivel inalt
c) Dezinfectie de nivel mediu (intermediar)
d) Dezinfectie de nivel scazut
3.2.4.Clasificarea suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor
a) Critice
b) Semicritice
c) Noncritice
3.2.5.Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante
3.3.Sterilizarea
3.3.1.Definitie
3.3.2.Metode de sterilizare – Monitorizare – Control

4.Managementul expunerii accidentale la produse biologice (AES)

4.1.Importanta profilaxiei si a supravegherii
4.2.Epidemiologia AES
4.2.1.Importanta clinica a agentilor patogeni transmisibili prin sange
4.2.2.Caile de transmitere a agentilor patogeni transmisibili prin sange
4.2.3.Factorii de risc in transmiterea agentilor patogeni transmisibili prin
sange
4.3.Modalitati de prevenire si control
4.3.1.Profilaxia primara AES
4.3.2.Precautiuni universale (PU)
a) Scopul Precautiunilor Universale
b) Conceptul de P.U.
c) Reguli de baza in aplicarea PU
d) Aplicarea PU
 Utilizarea echipamentului de protectie
 Spalarea mainilor
 Prevenirea aciidentelor si a altor tipuri de
expunere profesionala
 Evaluarea riscului
 Protocolul de asigurare a ingrijirilor de urgenta in
caz de AES

3
 MOTTO
“ ANII TREC, DECENIILE SE
SUCCED,SECOLELE SE SCURG SI IN
“SANATATE” ACELEASI PROBLEME APAR,
CU O SURPRINZATOARE ACTIVITATE,
ASTFEL INCAT PROFILAXIA INFECTIILOR
NOSOCOMIALE PRIN INSUSI CARACTERUL
EI DE PREVENTIE, TREBUIE SA FIE
PREZENTA IN FIECARE MOMENT, IN
FIECARE ACT SI IN TOATE GESTURIELE,
PRETUTINDENI UNDE AVEM MAREA
ONOARE DE A INGRIJI…”

primul colectiv eoropean

Paris 1966
4
 1. INTRODUCERE

Activitatea complexa de supraveghere activa si screening epidemiologic,

profilaxia infectiilo nosocomiale in unitatile sanitare a primit in ultimii ani valente noi- in
mod paradoxal tocmai datorita progreselor terapeutice – impunandu-se elaborarea
unor programe concrete si punctuale privind controlul infectiilor nosocomiale.
Aparitia in vara anului 2006 a Ord. M.S.P. Nr. 916 privind aprobarea Normelor
de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale, s-a impus ca o
necesitate stringenta de actualizare si completare a legislatiei existente in concordanta
cu noile tehnici de diagnostic si tratament, cu evolutia actului medical in sine. Astfel a
fost obrogat Ord. M.S. Nr. 994 din 2004 si au fost aduse completarile de rigoare privind
infectiile nosocomiale in concordanta cu standardele si legislatia eoropeana.

2.SUPRAVEGHEREA , PREVENIREA SI CONTROLUL

INFECTIILOR NOSOCOMIALE

2.1.DEFINITA I.N.

Criteriile de definire a infectiei nosocomiale:

Infectia nosocomiala (IN) este infectia contractata in unitati sanitare cu paturi (de stat
si private), care se refera la orice boala infectioasa ce poate fi recunoscuta clinic si/sau
microbiologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contractarii in timpul
spitalizarii/actului medical sau manevrelor medicale, care afecteaza fie bolnavul -
datorita ingrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorita activitatii sale si este
legata prin incubatie de perioada asistarii medicale in unitatea respectiva, indiferent
daca simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizarii.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, epidemiologice, de
laborator, precum si pe alte tipuri de teste de diagnostic.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau
ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitati sanitare si ca nu era in incubatie sau in
faza de debut/evolutie clinica in momentul internarii/actului medical/manevrei medicale.

5
2.2. VERIGILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Profilaxia infectiilor nosocomiale, include complexul de masuri prin care se
actioneaza asupra factorilor determinanti si favorizanti in procesul epidemiologic, in
scopul de a reduce la minim riscul de aparitie si de raspandire a acestora.
Procesul epidemiologic al oricarei infectii nosocomiale, se realizeaza prin
interactiunea a 3 factori principali si anume :
- sursa de infectie;

- calea de transmitere, la care se mai adauga multitudinea factorilor favorizanti;

- masa receptiva (receptivitatea organismului).

2.2.1.SURSA DE INFECTIE
Atat pentru cazul sporadic cat si pentru izbucnirea epidemica de infectii
nosocomiale sursa eliminatoare de germeni (patogeni sau conditionat patogeni) este
omul, fie in ipostaza de pacient cat si personal medico-sanitar.Acestia reprezinta sursa
de infectie atunci cand sunt bolnavi cu boala tipica, atipica sau purtatori de
germeni.Orice persoana care care are un contact direct, indirect, unic sau repetat co o
persoana aflata in situatia prezentata mai sus aceasta reprezinta sursa de infectie.
a) Bolnavul casursa de infectie:
-bolnav cu boala infectioasa cunoscuta pentru care este izolat la spital;
-bolnavi internati cu infectie acuta sau cronica;
-bolnavi internati in perioada de incubatie si fac boala infectioasa in spital;
-bolnavi cu boala infectioasa cohortati necorespunzator;
-bolnavi cu boli infectioase si neinfectioase si care sunt purtatori de germeni;
-bolnavi care in cursul spitalizarii fac o infectie supraadaugata.

b) Purtatorul eliminator de germeni ca sursa de infectie:

-purtator fost bolnav de o boala infectioasa ;
-purtator sanatos eliminator de germeni – purtator precoce;
-purtator propriu zis care gazduieste si elimina germeni o perioada varialbila de timp.
Importanta bolnavilor si purtatorilor de germeni in declansarea infectiilor
nosocomiale este variata si conditionata de:
-cunoasterea agentilor etiologici si formelor clinice;
-caracterele si varietatea germenilor;
-tipul de germeni, tulpini selectionate, de spital sau naturale;
-localizarea, calea si produsul patologic prin care se elimina;
-frecventa surselor de infectie in unitate;
-comportamentul si nivelul igienico – sanitar;
-profilul sectiei sau unitatii;
-susceptibilitatea organismului in functie de grupa de varsta;
-masurile antiepidemice, profilactice si de combatere aplicate in vederea neutralizarii
potentialului epidemiologic al acestor surse.
Prezenta surselor de infectie reprezinta o prima si determinanta conditie in
generarea procesului epidemiologic de infectie nosocomiala. Aceasta impune luarea si
aplicarea unor masuri.
 6

c)Masuri asupra surselor de infectii:

-depistarea;
-neutralizarea cat mai precoce ;
-micsorarea potentialului epidemiologic prin :
 limitarea circulatiei si a contactelor cu aceste persoane
 aplicarea masurilor de igienizare a mediului
 insusirea deprinderilor igienice si de protectie individuala
Multitudinea formelor sub care se gasesc sursele de infectie intr-un spital, fac

ca actiunea asupra acestei verigi a procesului epidemiologic sa aiba efect redus.

2.2.2.CALEA DE TRANSMITERE
In procesul epidemiologic al unei infectii nosocomiale, un loc importatnt il ocupa
mecanismele de transmitere, veriga determinanta in declansarea episodului epidemic,
complexitatea , varietatea si multitudinea acestor forme, impun buna cunoastere a lor.
a)Mecanismul de transmitere poate fi :
 indirect;
 direct de la bolnav;
 poluare, impurificare, contaminarea permanenta a mediului de
spital;
 artificial, prin deficientele de practica si asistenta medicala de la
nivelul unitatii sanitare.
b)Caile de transmitere cele mai frecvent intalnite in infectiile nosocomiale sunt :
 aerul;
 tegumentele;
 inventarul moale;
 obiectele de uz personal si medical;
 vectorii;
 lipsa de igiena a microclimatului si a persoanelor;
 alimentele;
 instrumentarul si aparatura chirurgicale;
 suprafete si alte obiecte.
c)Masuri asupra cailor de transmitere
Principalele masuri de profilaxie se adreseaza cailor de transmitere prin neutralizarea
factorilor care pot favoriza diseminarea germenilor si contaminarea acestei verigi
determinante. Masurile adresate cailor de transmitere sunt:
 asigurarea circuitelor corespunzatoare in cadru complexului
functional al unitatii sanitare;
 dezinfectia profilactica in scopul de a distruge germenii din mediul
extern, deci neutralizarea cailor de transmitere;
 asigurarea asepsiei in interventiile medicale prin sterilizarea
corecta a materialelor, instrumentarului, solutiilor, a manipularii
corecte a medicamentelor;
 crearea unor deprinderi corecte de igiena individuala si colectiva.
 7
2.2.3. MASA RECEPTIVA
O determinanta in lantul procesului epidemiologic al infectiilo nosocomiale, este
receptivitatea la infectie a persoanelor din mediul spitalicesc, mai ales a bolnavilor.
a)Poulatia cea mai receptiva este:
 populatia infantila;
 nou nascutii;
 varstnicii;
 organisme tarate;
 persoane cu imunitatea scazuta
b)Raspunsul organismului uman la agresiunea organismelor depinde de :
 rezistenta specifica’
 rezistenta nespecifica;
 imunitate;
 stari fiziologice;
 reactii individuale
c)Masuri asupra masei receptive
In stabilirea masurilor asupra masei receptive se impun a fi luati in considerare factorii
favorizanti :
 amplasarea arhitectonica necorespunzatoare;
 lipsa de separare spatiala si functionala a unitatilor;
 circuitul necorespunzator al bolnavilor de la internare si pana la
externare;
 circuitul incorect al personalului medico-sanital si al vizitatorilor;
 absenta unor spatii de izolare a bolnavilor cu infectii;
 circuitul deficital al lenjeriei;
 functionalitatea necorespunzatoare a blocului alimentar;
 spitalizare indelungata;
 lipsa de igiena si salubritate (curatenie, D.D.D., sterilizare);
 insuficienta numerica a personalului medico-sanitar si de ingrijire;
 comportament igienic scazut;
 utilizarea abuziva a terapiei cu antibiotice
 dezechilibrul microbian ca rezultat al terapiei cu antibiotice si
chimioterapeutice.
2.3.FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIILOR NOSOCOMIALE
Formele de manifestare a procesului epidemiologic infectios intr-un spital sunt
determinate de raportul cantitativ si calitativ in care se afla intre ele verigile principale si
multipli factori favorizanti ai acestora si ele sunt :
a) Sporadica ;
b) Epidemica;
c) Pandemica
Forma obisnuita de manifestare a procesului epidemiologic in spital este cea
sporadica. In cazul in care nu sunt depistate formele sporadice , se creaza posibilitatea
unei diseminari masive cu infectarea altor organisme, determinand un episod epidemic
cu un numar variabil de cazuri.
 8

2.4.CONDITIILE NECESARE APARITIEI INFECTIILOR NOSOCOMIALE

In unitatile sanitare sunt de regula realizate cele trei conditii esentiale necesare
aparitiei unei infectii nosocomiale si anume :
a) terenul biologic, susceptibil, deficitar in factorii de aparare
antiinfectiosi;
b) microorganismul capabil chiar in cazul unui redus potential patogen sa
atace terenul deficitar;
c) manoperele medico-chirurgicale care pe de o parte selectioneaza
microflora rezistenta iar pe de alta parte deschid largi cai de acces acestuia in
organism.

2.5.EVOLUTIA INFECTIILOR NOSOCOMIALE

Indifecrent de forma de realizare, infectia poate evolua sub doua forme si anume :
a) inaparenta – determinand starea de purtator
b) clinic aparenta – cu variatele sale manifestari (tipic, atipic, brusc);
cu izvorul de infectie adesea necunoscut si cu factori favorizanti
greu de depistat.

2.6.TIPURI DE INFECTII NOSOCOMIALE

a) in sectia de neonatologie , pediatrie se intalnesc cel mai frecvant
infectiile cutanate, digestive si respiratorii;
b) in sectiile chirurgicale se intalnesc infectii chirurgicale cu urmatoarele
localizari : plaga chirurgicala, tract urinar, aparat respirator, tegumente, mucoase,
tesut celular subcutanat, tract digestiv si meninge.
c) in sectiile de obstetrica – ginecologie apar infectii ale aparatului genital.

2.7.IMPACTUL SI COSTUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE

 Reprezintă o cauză importantă de deces
 Este o serioasă ameninţare pentru evoluţia stării morbide iniţiale datorită
infecţiei supraadăugată
 Este un motiv important de “nemulţumire” atât pentru pacient cât şi pentru
furnizorul de servicii
 Reprezintă importante costuri suplimentare, personale, familiale, sanitare şi
sociale prin:
 prelungirea duratei de spitalizare
 îngrijiri şi medicamente suplimentare
 încapacitate temporară prelungită, uneori deces
 încapacitate productivă prelungită sau definitivă
 disconfort şi perturbare a vieţii sociale
 9

2.8. CONCLUZII
PROFILAXIA I.N. UN COMPLEX DE MASURI PRIN CARE SE ACTIONEAZA
ASUPRA FACTORILOR DETERMINANTI SI FAVORIZANTI IN PROCESUL
EPIDEMIOLOGIC;
MULTITUDINEA FORMELOR SUB CARE SE GASESC SURSELE DE INFECTIE,
FAC, CA ACTIUNEA ASUPRA ACESTEI VERIGI SA AIBA UN EFECT REDUS;
PRINCIPALELE MASURI DE PROFILAXIE SE ADRESEAZA CAILOR DE
TRANSMITERE
RAPORTAREA I.N. ESTEO O OBLIGATIE
NERAPORTAREA I.N. ESTE MALL PRAXIS

3.NORME TEHNICE PRIVIND CURATAREA, DEZINFECTIA SI

STERILIZAREA IN UNITATILE SANITARE
3.1. CURATAREA

3.1.1.DEFINITIE!
CURATAREA = etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul
oricărei activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi
anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operaţiuni mecanice
sau manuale, utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici, care se efectuează în unităţile
sanitare de orice tip, astfel încât activitatea medicală să se desfăşoare în condiţii
optime de securitate;
Curăţenia reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare.
Suprafeţele şi obiectele pe care se evidenţiază macro- sau microscopic materii
organice ori anorganice se definesc ca suprafeţe şi obiecte murdare.

3.1.2.METODE DE CURATARE
Curăţarea se realizează prin urmatoarele metode: spălare; stergere umedă;
aspirare umedă; aerisire; combinatii de metode de.Nu se foloseşte măturatul uscat
!

3.1.3.REGULI FUNDAMENTALE
În utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă
următoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandărilor producătorului;
b) respectarea normelor generale de protecţie a muncii, conform prevederilor în
vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisă păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau
compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate, etichetate
cu identificarea produsului.
 10
3.1.4.PRODUSE UTILIZATE
Curăţarea se realizează cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse de
curăţat .
Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţării se face
respectându-se următoarele:
a) în unitatea sanitară, la nivel central, trebuie să existe spaţii special destinate
depozitării produselor şi ustensilelor aflate în stoc, folosite în procesul de efectuare a
curăţării;
b) spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la
utilizare;
c) spaţiile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
- zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de
curăţare şi accesul uşor la acestea;
- trebuie să existe aerisire naturală;
- trebuie să existe iluminat corespunzător;
- gradul de umiditate să fie optim păstrării calităţii produselor;
d) în fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe încăperi special destinate
depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţării, aflate în rulaj,
şi pentru pregătirea activităţii propriu-zise;
e) încăperile de depozitare de pe secţii, respectiv compartimente, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
- trebuie să existe aerisire naturală;
- trebuie să existe iluminat corespunzător;
- locul de organizare a activităţii, sursa de apă şi suprafaţa zonei de depozitare
trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de întreţinere;
- trebuie să existe chiuvetă cu apă potabilă rece şi caldă, dotată pentru igiena
personalului care efectuează curăţarea, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
- trebuie să existe chiuvetă sau bazin cu apă potabilă, pentru dezinfecţia şi spălarea
ustensilelor folosite la efectuarea curăţării; dezinfecţia, spălarea şi uscarea materialului
moale folosit la curăţare se pot face utilizându-se maşini de spălat cu uscător sau
maşini de spălat şi uscătoare;
- trebuie să existe suport uscător pentru mănuşile de menaj, mopurile, periile şi alte
ustensile;
- trebuie să existe pubelă şi saci colectori de unică folosinţă pentru deşeuri, conform
legislaţiei în vigoare.
Întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face zilnic, după
fiecare operaţiune de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spală,
se curăţă, se dezinfectează şi se usucă. Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe
se efectuează în funcţie de recomandările producătorului.
Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de
curăţare trebuie să poarte mănuşi de menaj sau mănuşi de latex nesterile.
 11
3.1.5.EFICIENTA
Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor, obiectelor si
echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95 - 98%, foarte apropiata de cea
obtinuta prin dezinfectie. Prin activitatea de curatenie se actioneaza asupra tuturor
microorganismelor. Nu inlocuieste dezinfectia.

3.2.DEZINFECTIA

3.2.1.DEFINITIE
Dezinfectia = procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau
chimici.
Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare. Se face excepţie de la
această regulă atunci când pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.În
orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

3.2.2.METODE DE DEZINFECTIE
 Dezinfecţia prin mijloace fizice
(a) Dezinfecţia prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în
laboratorul de microbiologie. Este interzisă flambarea instrumentului medico-
chirurgical.
(b) Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării
automatizate a lenjeriei şi a veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de
peste 90°C.
(c) Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi
a aerului în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru
completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.
(d) Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor
legale în vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate
datele privind caracteristicile şi modul de utilizare ale aparatelor, pentru a
asigura o acţiune eficace şi lipsită de nocivitate.

 Dezinfecţia prin mijloace chimice

Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.
Produsele biocide utilizate în unităţile sanitare se încadrează în grupa principală I, tip
de produs 1 şi 2, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind
plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.
Biocidele încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul I de produs
sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;
c) dezinfecţia pielii intacte.
 12
Biocidele încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul 2 de produs
sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, în băi cu ultrasunete, sau
la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei (material moale).
Dezinfecţia prin mijloace chimice reprezintă metoda principală de prevenire a
infecţiilor în unităţile sanitare. Dezinfectantul chimic, în funcţie de compoziţie şi
concentraţie, poate să inhibe creşterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic,
virustatic) sau să aibă o acţiune letală asupra microorganismelor (bactericid, fungicid,
virucid, sporicid).

3.2.3.CLASIFICAREA DEZINFECTIEI IN FUNCTIE DE TIPUL DE

MICROORGANISME DISTRUSE
În funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi de
concentraţia utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt:
a) sterilizare chimică;
b) dezinfecţie de nivel înalt;
c) dezinfecţie de nivel intermediar;
d) dezinfecţie de nivel scăzut.
 Sterilizarea chimică realizează distrugerea tuturor microorganismelor în
formă vegetativă şi a unui număr mare de spori bacterieni, în cazul instrumentarului
medical termosensibil. Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de
contact specificate în autorizaţia/înregistrarea produsului.
Etapele sterilizării chimice sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare;
b) sterilizare chimică prin imersie;
c) clătire cu apă sterilă.
În vederea unei corecte practici medicale şi a eliminării oricărui risc în domeniul
sanitar, soluţia chimică de sterilizare nu se va folosi mai mult de 48 de ore de la
preparare, în cuve cu capac, sau maximum 24 de ore, în cazul utilizării în instalaţii cu
ultrasunete. În ambele situaţii, numărul maxim de proceduri (cicluri de sterilizare) este
de 30.În cazul soluţiilor care au termen de valabilitate mai mare de 48 de ore şi nu s-a
efectuat numărul de proceduri permis, este obligatorie testarea concentraţiei soluţiei cu
benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei noi proceduri, până la epuizarea celor
permise sau până la termenul maxim de valabilitate specificat în fişa tehnică a
produsului.
 Dezinfecţia de nivel înalt este procedura de dezinfecţie prin care se
realizează distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor şi a unui număr de spori
bacterieni până la 10^-4;
 Dezinfectia de nivel mediu ( intermediar ) este procedura de dezinfecţie
prin care se realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, inclusiv
Mycobacterium tuberculosis în formă nesporulată, a fungilor şi a virusurilor, fără
acţiune asupra sporilor bacterieni;
 13
 Dezinfectia de nivel scazut este procedura de dezinfecţie prin care se
realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi şi a unor
virusuri, fără acţiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, viruşilor fără înveliş şi
a mucegaiurilor;
Indiferent de nivelul de dezinfectie este obligatorie respectarea concentraţiilor şi
a timpului de contact specifice fiecărui nivel de dezinfecţie, care sunt precizate în
autorizaţia/înregistrarea produsului.

3.2.4.CLASIFICAREA SUPRAFETELOR, INSTRUMENTARULUI SI

ECHIPAMENTELOR
Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele sunt clasificate după cum urmează:
a) critice- cele care vin în contact cu sau penetrează ţesuturile corpului uman,
inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile. În această categorie intră:
instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat
pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere, echipamentul personalului din sălile
de operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile,
acele şi seringile, cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate
dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile sau rigide, echipamentul
pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctură, acele utilizate în
neurologie;
b) semicritice - care vin în contact cu mucoasele intacte, cu excepţia mucoasei
periodontale, sau cu pielea având soluţii de continuitate. În această categorie intră:
suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate acestora
(masca oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide neinvazive, folosite
exclusiv ca dispozitive pentru imagistică, laringoscoapele, tuburile endotraheale,
echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de sticlă,
termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal,
specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor
anticoncepţionale, accesoriile pompiţelor de lapte.
Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte
secreţii şi/sau excreţii potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru
pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice;
c) noncritice - care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact
numai cu pielea intactă a acestuia. În această categorie intră: stetoscoape, ploşti,
urinare, manşeta de la tensiometru, specul auricular, suprafeţele hemodializoarelor
care vin în contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafeţele dispozitivelor
medicale care sunt atinse şi de personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri
de suporturi.
Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele
sanitare ş.a., se încadrează în categoria noncritice.
 14
3.2.5.CRITERIILE DE UTILIZARE SI PASTRARE CORECTA A PRODUSELOR
DEZINFECTANTE
a) un produs dezinfectant se utilizează numai în scopul indicat prin
autorizaţie/înregistrare;
b) se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact indicate în
autorizaţie/înregistrare;
d) se ţine cont de incompatibilităţile produsului;
e) niciodată nu se amestecă produse diferite;
f) în general, produsele dezinfectante nu se utilizează ca atare, necesită diluţii; este
de preferat ca soluţia respectivă să se facă în cantitatea strict necesară şi să se
utilizeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore de la preparare; dacă nu este deja
făcută, soluţia de lucru ar trebui să fie proaspăt preparată;
g) soluţiile se prepară utilizându-se un sistem de dozare gradat;
h) se notează pe flacon data preparării soluţiilor respective;
i) se respectă durata de utilizare a soluţiilor; în funcţie de produs, aceasta poate
varia de la câteva ore la câteva săptămâni;
j) în cazul în care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai
foloseşte;
k) întotdeauna manipularea se face purtându-se echipament de protecţie;
l) se păstrează numai în flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor şi
pentru a nu se pierde informaţiile de pe eticheta produsului;
m) flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.

3.2.6.METODELE DE APLICARE A DEZINFECTANTELOR CHIMICE IN FUNCTIE

DE SUPORTUL TRATAT
Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care
urmează să fie tratat sunt:

Suportul de tratat Metoda de aplicare Observaţii

Pavimente (mozaic, Ştergere

Curăţare riguroasă, apoi dezinfecţie
ciment, linoleum, (ce poate fi de nivel scăzut, mediu
lemn etc.) sau înalt ca în cazul prezenţei
produselor biologice)
─────────────────────────────────────────────────────
Pereţi (faianţă, - Ştergere Se insistă asupra curăţării părţilor
tapet lavabil, - Pulverizare*) superioare ale pervazurilor şi a
uleiaţi etc.), uşi, altor suprafeţe orizontale, precum
ferestre (tocărie) şi ale colţurilor, urmată de dezin-
fecţie (ce poate fi de nivel scăzut,
mediu sau înalt ca, de exemplu, în
cazul prezenţei produselor
biologice)
─────────────────────────────────────────────────────
 15
Suportul de tratat Metoda de aplicare Observaţii

Mobilier, inclusiv - Ştergere Curăţare riguroasă şi dezinfecţie de

paturi şi noptiere - Pulverizare*) nivel scăzut sau mediu a suprafe-
(din lemn, metal, ţelor orizontale (partea superioară
plastic) a dulapurilor, a rafturilor etc.)
─────────────────────────────────────────────────────

Mese de operaţie, - Ştergere - Curăţare riguroasă şi dezinfecţia

mese instrumentar, - Pulverizare*) suprafeţelor orizontale
suprafeţe pentru - Dezinfecţie de nivel înalt,
pregătirea curăţare, dezinfecţie de nivel
tratamentului, înalt ca, de exemplu, în cazul
suprafeţe pentru produselor biologice provenite
depozitarea temporară de la pacienţi
a produselor
patologice recoltate,
lămpi scialitice,
mese de înfăşat,
mese de lucru
în laborator (pot
intra şi în categoria
semicritice)
─────────────────────────────────────────────────────
Muşamale din cauciuc - Ştergere Dezinfecţie de nivel mediu, apoi
sau plastic, colac - Imersie curăţare
din cauciuc etc.
─────────────────────────────────────────────────────
Cărucioare, tărgi Ştergere - Curăţare, dezinfecţie de nivel
mediu sau înalt
- În funcţie de prezenţa produselor
biologice de la pacienţi, întâi se
realizează dezinfecţia de nivel
înalt, apoi se curăţă
─────────────────────────────────────────────────────
Băi, băiţe pentru Ştergere Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu
copii, chiuvete, sau înalt
bazine de spălare
─────────────────────────────────────────────────────
Ploşti, oliţe, - Imersie - După golire se foloseşte 1 vol.
urinare - Maşini soluţie dezinfectant nivel mediu
automate pentru 1 vol. recipient,
curăţare, apoi dezinfecţie de nivel înalt
- Se păstrează uscate în locuri
special destinate
─────────────────────────────────────────────────────

16
Suportul de tratat Metoda de aplicare Observaţii

Grupuri sanitare Ştergere Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu

(WC, bazine,
scaune WC, pisoare),
grătare din lemn sau plastic
pentru băi şi duşuri
─────────────────────────────────────────────────────

Sifoane de Se toarnă un produs

pardoseală, sifoane dezinfectant de
de scurgere nivel scăzut
─────────────────────────────────────────────────────
Găleţi pentru Spălare - Curăţare
curăţare, ustensile - În cazul în care se folosesc la
pentru curăţare materii organice, întâi dezinfecţie
(perii, mop, teu, de nivel mediu sau scăzut, apoi
lavete, cârpe etc.) curăţare
─────────────────────────────────────────────────────
Recipiente pentru Spălare Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut
colectarea
deşeurilor menajere,
pubele
─────────────────────────────────────────────────────
Echipament de Înmuiere Se dezinfectează numai cel
protecţie contaminat.
şi de lucru din
material textil
─────────────────────────────────────────────────────
Şorţuri Ştergere Curăţare urmată de dezinfecţie
impermeabile din de nivel mediu sau înalt
cauciuc şi
plastic
─────────────────────────────────────────────────────
Veselă, tacâmuri, Imersie sau Curăţare, dezinfecţie, clătire
alte ustensile ştergere Pentru dezinfecţie se utilizează un
de consum produs biocid care se încadrează în
echipamente tipul de produs 4.
echipamente
─────────────────────────────────────────────────────
Suprafeţe - Ştergere Curăţare, dezinfecţie, clătire
(pavimente, pereţi, - Pulverizare*) Pentru dezinfecţie se utilizează un
mese) produs biocid care se încadrează în
tipul de produs 2.
─────────────────────────────────────────────────────
 17

Suportul de tratat Metoda de aplicare Observaţii

__________________________________________________________________
Procesarea Imersie - Dezinfecţie cel puţin de nivel
suporturilor mediu şi curăţare, urmată de
(instrumentar, sterilizare prin căldură
echipamente) - Dezinfecţie cel puţin de nivel
critice mediu, curăţare, urmată de sterili-
zare chimică (pentru instrumentarul
care nu suportă sterilizarea prin
căldură)
─────────────────────────────────────────────────────
Procesarea - Imersie Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare
suporturilor - Ştergere sau dezinfecţie de nivel mediu,
(suprafeţe, pentru suprafete urmată de sterilizare
instrumentar, chimică (pentru instrumentarul care nu
echipamente) suportă sterilizarea prin căldură)
semicritice
─────────────────────────────────────────────────────
Termometre (orale, - Imersie - Dezinfecţie de nivel mediu,
rectale) - Ştergere curăţare
- Soluţii dezinfectante preparate
zilnic
- A nu se amesteca în timpul
procesării termometrele orale cu
cele rectale
─────────────────────────────────────────────────────
Incubatoare, Ştergere - Curăţare urmată de dezinfecţie
izolete, măşti de de nivel înalt
oxigen
─────────────────────────────────────────────────────
Saltele, huse Pulverizare*) În spaţii etanşeizate şi în funcţie
pentru saltele, de: - temperatură
perne, paturi, - umiditate relativă
halate din molton, - timpul de expunere
îmbrăcăminte
─────────────────────────────────────────────────────
Săli de operaţie, Pulverizare*) În spaţii etanşe şi în funcţie de:
săli de naştere, - temperatură
saloane, cabinete - umiditate relativă
-timpul de expunere
_______________________________________________________________
Jucării din plastic, - Spălare Curăţare şi dezinfecţie de nivel
cauciuc sau - Ştergere înalt sau mediu
lemn, Jucării din - Pulverizare*) Atenţie clătire
material textil
─────────────────────────────────────────────────────
 18
3.3.STERILIZAREA

3.3.1. DEFINITIE = operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte

microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte
contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea
teoretică a existenţei microorganismelor trebuie să fie mai mică sau egală cu 10^-6;

3.3.2.METODE DE STERILIZARE – MONITORIZARE - CONTROL

 Sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiune trebuie să fie metoda de
elecţie, dacă dispozitivul medical suportă această procedură.Sterilizarea se realizează
numai cu aparate de sterilizare autorizate şi avizate conform prevederilor legale în
vigoare.Presiunea, temperatura şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă
pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat.Trebuie respectate instrucţiunile de
utilizare din cartea tehnică a aparatului cu privire la temperatura, presiunea şi timpul de
sterilizare recomandate de producător, în funcţie de tipurile de materiale de sterilizat
ambalate.
Se verifică obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienţă ai sterilizării:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete,
pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasaţi în interiorul fiecărui pachet sau într-
un pacheţel-test în fiecare coş, verificându-se temperatura, timpul şi saturaţia vaporilor.
Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează
notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat
sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
În registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul autoclavei,
atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul
şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de
încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei
responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama
ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul
testelor biologice, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau
în casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor şi
casoletelor închise.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie
plastic sudate este de două luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii
ambalajului.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială
(ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de o lună de la
sterilizare.
Evaluarea eficacităţii sterilizării se face:
1. Pentru fiecare ciclu:
a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de
comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a ciclului
sau se analizează diagrama;
b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adezivă; se
citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune,
care controlează timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor;
 19
2. Zilnic:
a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick;
b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele
din staţiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu
dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

 Sterilizarea apei pentru spălarea chirurgicală se efectuează în autoclava

pentru sterilizarea apei, potrivit instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a acesteia
sau exista lavoare speciale pentru sterilizarea apei fie cu ajutorul lampilor UV, fie cu
capsule filtrante.
 Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilenă se utilizează doar când nu
există alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte şi echipamente termosensibile;
această tehnică de sterilizare este delicată şi erorile de procedură pot duce fie la
accidente prin sterilizare ineficientă, fie la accidente toxice la personal sau pacienţii la
care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă.Sterilizarea cu oxid de etilenă
se efectuează numai în staţia centrală desterilizare, special echipată şi deservită de
personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de
etilenă.Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea
materialului medico-chirurgical în urgenţă.Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a
materialului medico-chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută.Este interzisă
resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părţi de
policlorură de vinil sterilizat inţial cu radiaţii ionizante sau raze gamma.
 Sterilizarea la sterilizatoare cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi
presiune subatmosferică este utilizată în staţia centrală de sterilizare a unităţilor
sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la căldură, care pot fi
deteriorate la temperaturile realizate în sterilizatoare cu abur convenţional; agentul de
sterilizare este formaldehida, utilizată în procesul care are loc la presiune
subatmosferică.Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune
subatmosferică se efectuează numai în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi
deservită de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu astfel de aparate.
Este interzisă utilizarea sterilizării cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi
presiune subatmosferică pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical în urgenţă.
 Sterilizarea cu aer cald-căldură uscată este recomandată pentru materialele
rezistente la temperaturi ridicate: unele uleiuri, vaseline, geluri, pudre, materiale cerate,
instrumente din oţel neinoxidabil (cromat), seringi din sticlă, ace, articole din sticlă,
precum şi alte materiale rezistente la temperaturi ridicate, după caz.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de ore de
la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise. Durata menţinerii sterilităţii
materialelor ambalate în pungi de hârtie sau din plastic, sudate, este de două luni de la
sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora numai prin
intermediul coşului şi a depozitării lor în spaţii special destinate.
Verificarea corectitudinii şi eficacităţii sterilizării se realizează prin:
- indicatori fizico-chimici prin virarea culorii;
- indicatori fizico-chimici "integratori" prin virarea culorii.
 20
În situaţia în care virajul culorii nu s-a realizat, materialul se consideră
nesterilizat şi nu se utilizează;
- indicatori biologici (Bacillus subtillis).
Dispozitivele medicale şi materialele sterilizate se etichetează notându-se data,
ora, sterilizatorul cu aer cald la care s-a efectuat sterilizarea şi persoana care a
efectuat sterilizarea.
În Registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul sterilizatorului
cu aer cald (atunci când sunt mai multe), conţinutul din şarjă şi numărul lor, numărul
şarjei, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a
ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei
responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril, precum şi rezultatul
testelor biologice, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.
 Sterilizarea cu plasmă este o metodă prin care se sterilizează la temperaturi
joase dispozitive medicale metalice şi nemetalice. Se pot steriliza prin această metodă
instrumente şi accesorii fabricate din: aluminiu, alamă, oţel inoxidabil, delrin, sticlă,
nailon, policarbonaţi, polistiren, clorură de polivinil, acetat de viniletilenă, silicon, kraton,
neopren, poliuretani, polietilenă, polipropilenă, politetrafluoroetilenă, precum şi alte
materiale ce necesită sterilizarea în conformitate cu instrucţiunile producătorilor.

4.MANAGEMENTUL EXPUNERII
ACCIDENTALE LA PRODUSE BIOLOGICE

4.1. IMPORTANTA PROFILAXIEI SI A SUPRAVEGHERII

Riscul profsional este o problema de larg interes si unanim recunoscuta ca
realitate. De-a lungul timpului insa, riscurile la care s-a expus personalul medico-
sanitar, au fost subestimate, neglijate, considerate ca “riscuri ale meseriei” iar
profesionistii din sanatate au refuzat sa se preocupe prea mult de aceste aspecte.
Imbunatatirea supravegherii epidemiologice si emergenta unor riscuri noi au
permis masurarea frecventei si gravitatea acestor expuneri. Ameliorarea igienei
spitalicesti a dus la definirea si evaluarea strategiilor de preventie. In acest domeniu
HIV / SIDA a fost elementul determinant al al evolutiei acestei politici de preventie
sanitara. Aceasta a permis dezvoltarea unor studii epidemiologice care au subliniat nu
numai frecventa acestei transmiteri dar si factorii de risc ai accidentelor prin expunere
la sange (AES).
In unele tari, cade exemplu Franta, inca din anii 80, au fost stabilite strategiile de
prevenire a riscurilor, incepand cu pregatirea instrumentarului si pana la indepartarea
deseurilor.Beneficiul a fost considerabil, nu doar vis a vis de HIV dar si fata de
totalitatea riscurilor infectioase. Cele mai frecvente riscuri de transmitere sunt legate de
infectarea VHB sau VHC ale personalului medical.
 21
De accea este necesara vaccinarea intregului personal medico – sanitar
impotriva hepatitei B si cu atat mai mult a celui care este purtator cronic de VHB
deoarece reprezinta un risc important de transmitere a acestui virus cand practica
tratamente invazive la bolnavi. Riscurile de infectie trebuie evaluate cu grija pentru ca
nu toate virusurile au aceeasi transmisibilitate.
Evitarea AES necesita reimprospatarea continua a cunostintelor, respectarea
Precautiunilor Universale si nu in ultimul rand asigurarea materialelor de protectie. Dar
nimic din toate acestea nu vor fi utile daca personalul medico – sanitar nu va adera
efectiv la aceste masuri.
Accidentele prin expunere la sange constituie unul din principalele riscuri
evitabile si toate demersurile de prevenire a AES trebuie sa fie o prioritate nu numai
pentru personalul medico – sanitar dar si pentru pacienti.

4.2.EPIDEMIOLOGIA AES
In timpul activitatii profesionale, personalul medical este expus unui risc crescut
de contaminare cu diversi agenti patogeni transmisibili prin sange care pot fi cauza
unor infectii nosocomiale cum sunt infectiile virale cu retroviridae, v. Herpetice,
herpetoviridae, poxiviridae si flaviviridae.
Expunerile paraenterale, percutane si prin mucoase ( de ex. Prin intepatura cu
ac de seringa sau taiere cu lama de bisturiu, sau alt obiect taietor intepator) sau
contactul cutanat ori al mucoaselor lezate cu sange sau lichid biologic contaminat,
constituie un accident prin expunere la sange (AES)

4.2.1.IMPORTANTA EPIDEMIOLOGICA A AGENTILOR PATOGENI TRANSMISIBILI

PRIN SANGE.
AES sunt frecvente la personalul de ingrijire medico – sanitar, care este expus
unui risc continuu de contaminare cu un agent patogen transmisibil prin sange. Acest
segmentpopulational, prin profesiunea lui, vine in contact cu sange si produse
biologice cu continut de sange, de la persoane care pot fi surse potentiale de infectie.
Riscul infectiei difera in functie de mai multi factori cum ar fi :
 Natura agentului patogen;
 Tipul de expunere si durata expunerii;
 Cantitastea de sange implicata in expunerea accidentala;
 Nivelul viremiei din sangele sursei de infectie in momentul expunerii.
Exista peste 50 agenti patogeni transmisibili prin sange reprezentand virusuri, bacterii
si fungi.Dinter multitudinea de virusuri transmise accidentalprin expunere la sange doar
trei virusuri reprezinta riscul d mare frecventa pentru contaminarea personalului
medico – sanitar si anume : HIV, VHB, VHC si VHD

4.2.2. CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENI TRANSMISIBILI PRIN

SANGE
Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sânge
se poate realiza prin:
 inoculari percutane (intepare, taiere);
 contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate;
 contaminarea mucoaselor în timpul:
 22
 efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite;
 manipularii unor produse biologice contaminate;
 manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse
biologice (material moale medical, lenjerie, echipamente etc.) prin intermediul:
- instrumentelor medico-chirurgicale;
- materialelor sanitare;
- suprafetelor si altor dotari utilizate în activitatea medicala;
- manipularii reziduurilor contaminate rezultate din activitatea medicala.

4.2.3.FACTORII DE RISC IN TRANSMITEREA AGENTILOR PATOGENI

TRANSMISIBILI PRIN SANGE
Se considera risc, contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele
produse:
 sânge;
 lichide: amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, cefalorahidian,
 sperma, secretii vaginale;
 tesuturi;
 orice alte fluide ale organismului contaminate cu sânge.

Tabel 1. Riscul de transmitere în functie de tipul de lichid biologic

Virus Risc sigur Risc posibil Risc nul

VHB Sânge sau lichide Sperma, secretii vaginale, Urina, materii

biologice ce contin sânge lichid de ascita, saliva fecale
VHC Sânge Sperma, secretii vaginale Urina, materii
fecale,lacrimi,
saliva
HIV Sânge sau lichide Sperma, secretii vaginale, Urina, materii
biologice ce contin sânge lichid de ascita si fecale, lacrimi,
amniotic, LCR saliva

Tabel 2. Contagiozitate
HIV VHB VHC
Volumul minim de sânge necesar pentru 0,1 ml 0,00004 ml ?
transmiterea infectiei
Riscul de infectie dupa înteparea cu ac folosit 0,5% 1-37% 0,7%
la pacient infectat

Tabel 3. Riscul de transmitere a HIV, VHB, VHC

Virus Evolutie Risc dupa Încarcatura Vaccin Profilaxie

cronica accident virala nespecifica
percutan plasmatica
HIV 100% 0,3% 10-104 Nu Da
VHB 10% 30% 104-106 Da Da
VHC 60-80% 3% 106-109 Nu Da
 23
Agentii infectiosi cu potentialul cel mai ridicat de transmitere sunt: virusul
hepatitei B pentru subiectii nevaccinati, virusul hepatitei C si virusul imunodeficientei
umane (care prezinta riscul cel mai scazut de infectie prin expunere accidentala).

Factori de gravitate
 Legati de accident
-inoculare profunda > decât inoculare superficiala;
-cantitatea de sânge inoculata:
-calibrul acului (ac de calibru mare > ac cu calibru mic)
-marimea acului, ac cavitar > decât ac plin
-distanta în timp între accident si posibilitatea aplicarii unor masuri preventive (timp de
expunere lung > decât timpul scurt).
 Legati de pacientul sursa
-stadiul evolutiv clinic al bolii (stadiul avansat al bolii > decât stadiile precoce);
-nivelul viremiei (încarcatura virala intens pozitiva > decât cea slab pozitiva sau
nedectabila);
-existenta terapiei specifice si eficienta acesteia (rezistenta).
 Legati de persoana expusa
-Respectarea precautiunilor universale;
-Receptivitate/imunitate specifica a persoanei;
-Aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere

Manevre asociate frecvent cu accidente prin expunere la sânge în Sectiile ATI

 Accidente percutane
-montarea si întreruperea perfuziilor;
-administrarea injectiilor;
-cateterismele arteriale si venoase;
-recapisonarea acelor;
-manipularea recipientelor cu deseuri medicale.
 Accidente prin proiectare
-intubatia oro si nasotraheala;
-ventilatia mecanica;
-aspiratia traheala.

4.3.MODALITATI DE PREVENIRE SI CONTROL

4.3.1.PROFILAXIA PRIMARA AES

 Vaccinarea impotriva hepatitei B;
 Respectarea Precautiunilor Universale;
 Utilizarea materialelor de securitate.
 24
4.3.2.PRECAUTIUNI UNIVERSALE

a) SCOPUL aplicarii PU:

┌─────────────────────────────────────────────────────
│prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, │
│la locul de munca al personalului. │
└────────────────────────────────────────────────────

b) CONCEPTULl P.U.
┌─────────────────────────────────────────────────────
│CONCEPTUL de PU se refera la: - masurile care se aplica in vederea │
│prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de │
│transmitere sangvina, in timpul actului medical. │
│- sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se │
│considera a fi potential infectate cu HIV, VHB, VHC si alti agenti │
│microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina) │
│- toti pacientii se considera potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu │
│alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: │
│- cei mai multi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni│
│sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj; │
└─────────────────────────────────────────────────────

c) REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:

┌────────────────────────────────────────────────────
│1. Considera toti pacientii potential infectati; │
│2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt │
│contaminate cu HIV, HBV, HCV. │
│3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt │
│contaminate dupa utilizare. │
└─────────────────────────────────────────────────────
┌─────────────────────────────────────────────────────
│CONTACTUL │
│tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat │
│LA RISC: │
│- sange; │
│- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, │
│lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; │
│- sperma, secretii vaginale; │
│- tesuturi; │
│- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange; │
└─────────────────────────────────────────────────────

25
 d) APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET,

CORECT;

DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator si sursa de

infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.

CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:

MANUSI
a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii:
- anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide
biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte
leziuni cutanate;
- manipularea, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curatirii,
decontaminarii.
b) FELUL MANUSILOR
- de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare interna
- interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile;
uneori sunt necesare manusi duble;
- abord vascular prin punctie;
- tegument pacient cu solutii de continuitate;
- manipularea unor materiale potential contaminate;
- nesterile curate:
- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu exista o
recomandare contrara;
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice contaminate;
- de uz general, menaj, de cauciuc:
- activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte produse biologice
considerate a fi contaminate;
- colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar, material
moale, suprafete contaminate;
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice;
 26
c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru
colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija
si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar daca
manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate;
manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;
- manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta semne de
deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc, etc.)

HALATE OBISNUITE
- in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale.

SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaza portul halatelor atunci cand se

anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential
contaminate, protejand tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologica, medicina legala;
- unele activitati administrative;
- servicii de urgenta,

MASCA, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical

PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:

- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala, oculara.
Tipuri de protectoare faciale : - OCHELARI
- ECRAN PROTECTOR, etc.

ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii

respiratiei artificiale.

BONETE - simple (textile), sau impermeabile

CIZME DE CAUCIUC

SPALAREA MAINILOR si a altor parti ale tegumentelor

- IMPORTANTA
- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii
agentilor microbieni.
 27
- CAND?
- la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;
- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;
- inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav; atentie bolnavii cu mare receptivitate;
- inainte si dupa aplicarea unui tratament;
- inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive;
- dupa scoaterea manusilor de protectie;
- dupa scoaterea mastii folosita la locul de munca;
- inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate
per os;
- dupa folosirea batistei;
- dupa folosirea toaletei;
- dupa trecerea mainii prin par;
- dupa activitati administrative, gospodaresti,
- CUM?
- indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;
- unghii ingrijite, taiate scurt;
- utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita;
- doua sapuniri consecutive;
- in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al
spalatului, dar nu ca rutina;
- in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor:
- dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu
imunodepresie severa;
- inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare si
efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor), schimbarea
pansamentelor (atentie - manusi), termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei
(atentie - manusi);
- dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dupa manipularea si transportul cadavrelor;
- inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL,
stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de manevra care implica abordarea
sau producerea unor solutii de continuitate (atentie-manusi).
- spalarea, dezinfectia mainilor si portul manusilor: - STERGEREA, USCAREA este
OBLIGATORIE
- cu hartie prosop;
- prosop de unica intrebuintare.

IGIENA MAINILOR
Reprezinta o componenta a precautiunilor universale standard si speciale.

 Spalarea mâinilor este cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor

nosocomiale.
Scopul este de eliminare a murdariei si reducerea florei tranzitorii prin actiune
mecanica, utilizând apa si sapunul.

28
  Dezinfectia igienica a mâinilor prin spalare si dezinfectia igienica a mâinilor prin
frecare au ca scop eliminarea sau reducerea florei tranzitorii,
prin spalare sau frecare, utilizând un produs dezinfectant (antiseptic).

 Dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin spalare si dezinfectia chirurgicala a

mâinilor prin frecare are drept scop eliminarea florei
tranzitorii si reducerea florei rezidente pentru o perioada mai lunga de timp
prin spalare chirurgicala, utilizând un produs dezinfectant (antiseptic) .

Diferente între tipurile de proceduri

1. Spalarea mâinilor
Produse:
-sapun normal, de preferat lichid;
-apa de retea;
-prosop de unica utilizare, nesteril.

Tehnica:
-se uda mâinile abundent;
-se sapunesc > 15 secunde;
-se clatesc;
-se usuca.(6,18)

2. Dezinfectia igienica a mâinilor prin spalare

Produse:
-sapun dezinfectant lichid, recomandat pentru uz sanitar; se utilizeaza cu ajutorul unui
dispenser manevrabil cu cotul;
-apa de retea;
-prosop de unica utilizare, nesteril.

Tehnica:
-se uda mâinile abundent;
-se sapunesc între 30 - 60 secunde (conform cu recomandarile fabricantului);
-se clatesc; clatirea trebuie sa fie întotdeauna abundenta pentru a îndeparta total
produsul de pe piele.
-Se usuca.(6,18)

3. Dezinfectia igienica a mâinilor prin frecare

Produse:
-produs dezinfectant, recomandat pentru frecare, de uz sanitar;
-se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;
-se prefera un produs alcoolic.

Tehnica:
-mâinile trebuie sa fie curate si uscate;
-se frectioneaza mâinile cu 3-5 ml din produsul dezinfectant (suprafata palmara,
dorsala, între degete, vârfurile degetelor, unghiile si articulatiile falangelor) pâna la
uscarea completa a mâinilor.
29
4. Dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin spalare
Produse:
-sapun dezinfectant, lichid, de uz sanitar;
-se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;
-apa sterila;
-perie de unghii, sterila;
-prosop steril.

Tehnica:

-se uda mâinile si antebratele pâna la cot, abundent;

-se sapunesc mâinile si antebratele timp de 2 minute (un minut/mâna);
-se perie unghiile un minut (30 secunde /mâna);
-se clatesc mâinile si încheieturile, un minut;
-se sapunesc mâinile si încheieturile, un minut;
-se clatesc mâinile si antebratele;
-se usuca;
-durata maxima a procedurii este de 5 minute.(1,6,8,18)

5. Dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin frecare

Varianta 1 utilizeaza:
-sapun normal, lichid;
-perie de unghii;
-apa de retea;
-prosop de unica utilizare;
-produs dezinfectant recomandat pentru frecare, de uz sanitar;
-se utilizeaza cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul.

Tehnica:

-se spala mâinile si antebratele pâna la cot (spalare simpla);

-se perie unghiile un minut (30 secunde /mâna);
-se clatesc; clatirea trebuie sa fie întotdeauna abundenta pentru a îndeparta total
produsul de pe piele;
-se usuca complet.
-se freaca mâinile inclusiv coatele cu produs dezinfectant, pâna la uscare completa.
-se freaca mâinile si antebratele pâna la cot , cu produs dezinfectant, pâna la uscare
completa.

Varianta 2 utilizeaza:
-produs dezinfectant recomandat pentru frecare;
-interventie de scurta durata, conform recomandarilor din Franta, Germania, Austria.

Tehnica:

- se freaca mâinile inclusiv coatele cu produs dezinfectant, pâna la uscare completa.

- se freaca mâinile si antebratele pâna la cot, cu produs dezinfectant, pâna la uscare
completa.
30
Proceduri recomandate

Procedurile de mai sus sunt recomandate în functie de situatie si de nivelul de risc.

Se poate estima ca:
-spalarea mâinilor este suficienta pentru un act medical care presupune un nivel de
risc infectios minim;
-dezinfectia igienica a mâinilor (prin frecare sau spalare) este necesara pentru
interventiile medicale care presupun un nivel de risc infectios mediu (intermediar);
-dezinfectia chirurgicala a mâinilor (prin frecare sau spalare) este necesara pentru
toate interventiile medicale care presupun un nivel de risc infectios înalt.

Tabel 4. Nivelele de risc infectios si procedurile recomandate

Nivel de risc Obiectivul procedurii Proceduri recomandate

Minim Reducerea florei -spalarea mâinilor, sau

tranzitorii - dezinfectia igienica a mâinilor prin
frecare

Intermediar Eliminarea florei -dezinfectia igienica a mâinilor prin

tranzitorii frecare, sau
- dezinfectia igienica a mâinilor prin
spalare;
Înalt Eliminarea florei - dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin
tranzitorii si reducerea frecare, sau
florei rezidente - dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin
spalare

Indicatii privind procedurile recomandate în functie de nivelul de risc

1. Pentru nivelul de risc minim, spalarea mâinilor, sau dezinfectia

igienica a mâinilor prin frecare se face:
-când mâinile sunt vizibil murdare;
-la începutul si la sfârsitul programului de lucru;
-înainte si dupa scoaterea manusilor (sterile sau nesterile),
-înainte si dupa activitatile de curatenie;
-înainte si dupa contactul cu pacientii;
-dupa utilizarea grupului sanitar (WC).

2. Pentru nivelul de risc intermediar, dezinfectia igienica a mâinilor prin frecare, sau
dezinfectia igienica a mâinilor prin spalare se recomanda:
-dupa contactul cu un pacient izolat sau septic;
-înainte de realizarea unei proceduri invazive;
-dupa orice contact accidental cu sângele sau alte lichide biologice;
-dupa contactul cu un pacient infectat si / sau mediul în care sta;
-între contactul cu doi pacienti,

31
-dupa toate manevrele potential contaminante;
-înainte de contactul cu un pacient izolat profilactic;
-înaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale, articulare sau similare;
-înaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, tuburilor de dren pleurale, sau
similare;
-în cazul unor manevre contaminante efectuate succesiv la acelasi pacient;
-înainte si dupa îngrijirea plagilor.

3. Pentru nivelul de risc înalt, dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin frecare, sau
dezinfectia chirurgicala a mâinilor prin spalare are loc:
-înainte de toate interventiile chirurgicale, obstetricale;
-înaintea tuturor manevrelor care necesita o asepsie de tip chirurgical: montarea
cateterelor centrale, punctii amniotice, rahidiene si alte situatii similare

Procedeu standardizat pentru spalarea mâinilor

Acest procedeu este întotdeauna efectuat conform indicatilor furnizate de producator

pe eticheta produsului (produs recomandat pentru uz sanitar si testat conform EN
1499), care trebuie sa contina indicatii despre:
-necesitatea umectarii prealabile a mâinilor;
-volumul de produs utilizat;
-timpul de spalare: fie 30 secunde, fie 60 secunde;
-frecventa aplicarii produsului;
-instructiuni speciale pentru utilizarea apei.
Recomandari:
-produsul se recomanda a fi utilizat cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul;
-timpul de clatire finala nu este cuprins în valorile de timp indicate pentru spalare;
-pe parcursul efectuarii tehnicii se mai poate adauga apa calduta de la robinet (apa
potabila) atât cât este necesar pentru obtinerea spumei;
-dupa terminarea timpului de spalare, mâinile se clatesc sub jet de apa de robinet timp
de minim 15 secunde, pornind de la zonele distale spre zonele proximale, mâna
fiindorientata cu vârfurile degetelor tinute în sus;
-dupa clatire, mâinile se sterg cu un prosop de hârtie de unica utilizare, nesteril;
-robinetul se închide cu ajutorul prosopului de hârtie, sau cu cotul.

Descrierea tehnicii

Se varsa în podul palmelor, în prealabil umectate, volumul indicat de produs pentru

dezinfectia igienica a mâinilor si se spala conform procedeului standard de spalare a
mâinilor, indicat mai jos, pentru a se asigura acoperirea completa a mâinilor:

Etapa 1
-palma pe palma

Etapa 2
-fata palmara a mâinii drepte peste fata dorsala a mâinii stângi;
-fata palmara a mâinii stângi peste fata dorsala a mâinii drepte;

32
Etapa 3
-palma pe palma cu degetele intercalate;

Etapa 4
-dosul degetelor pe palma opusa cu degetele îndoite (strângerea si
frecarea degetelor unei mâini în palma celeilalte);

Etapa 5
-frecarea prin rotire a degetului mare de la mâna stânga cu mâna
dreaptasi invers;

Etapa 6
-frecarea si rotirea prin miscari înainte inapoi cu degetele mâinii
drepte aplicate în podul palmei stângi si invers.

Fiecare etapa descrisa se repeta de 5 ori înainte de a se trece la etapa urmatoare, cu

miscari de dus-întors.

Daca timpul de spalare nu este epuizat, la sfârsitul etapei 6 reîncepe succesiunea

acelorasi etape, într-un mod corespunzator, pâna ce timpul de spalare se termina.

Procedeu standardizat de frecare a mâinilor

Acest procedeu este întotdeauna efectuat conform indicatilor furnizate de producator

pe eticheta produsului (produs recomandat pentru uz sanitar si testat conform EN
1500), care trebuie sa contina indicatii despre:
-volumul de produs utilizat;
-timpul de frecare: fie 30 secunde, fie 60 secunde;
-frecventa aplicarii produsului;

Se recomanda ca produsul sa fie utilizat cu ajutorul unui dispenser manevrabil cu cotul.

Descrierea tehnicii

Se varsa în podul palmelor uscate volumul indicat de produs pentru dezinfectia igienica
a mâinilor si se freaca viguros mâinile pâna la încheieturi conform procedeului
standard de frecare a mâinilor, indicat mai sus (cele 6 etape), pentru a obtine o
impregnare totala a mâinilor.

Fiecare etapa descrisa se repeta de 5 ori înainte de a se trece la etapa urmatoare, cu

miscari de dus-întors.

33
 PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONALA

EXPUNEREA PROFESIONALA
- prin inoculari percutane:
- intepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente
ascutite;
- manipularii de produse biologice potential contaminate;
- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitati
care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala;

METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator conform reglementarilor MSP pentru:
- pregatire in vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential
contaminate cat mai putin posibil;
- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special
destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator
- evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
- curatenie si decontaminare:
- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau
tesuturi;
- decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta
care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcati;
- dezinfectie cu solutie germicida;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii,
decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei,
sticlariei, tacamurilor, conform reglementarilor MSP.

34
 - reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare
si etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor (pct. 2);
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice
potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asistenta de urgenta, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor
precautiunilor universale.

SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:

- masca;
- ochelari, ecran;
- manusi;
- sort impermeabil cand se anticipeaza producerea de:
- epansamente
- sange;
- saliva cu urme vizibile de sange.
- alte recomandari:
- sistem de aspiratie rapida;
- pozitia adecvata a scaunului;
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat

SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:

- masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme,
bonete;
- decontaminare dupa efectuarea necropsiilor:
- instrumentar;
- suprafete, mobilier,

LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a

precautiunilor universale trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care contin produse biologice in containere marcate, care sa
impiedice rasturnarea, varsarea, spargerea;
- evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:
- manusi;

35
 - masca, ochelari de protectie, ecran protector;
- halat, sort impermeabil, boneta,
- spalarea atenta a mainilor (pct. 2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru inlaturarea
tehnicilor de pipetare cu gura;
- atentie la utilizarea de material ascutit in activitatea de laborator;
- curatenia, dezinfectia, sterilizarea in mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimica;
- fizica-ardere;
- autoclav.
- aparatura defecta-decontaminare inainte de reperare;
- la terminarea activitatii, echipamentul utilizat ramane in laborator pana la
colectarea si indepartarea in vederea prelucrarii;
- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.

INTREAGA ASISTENTA ACORDATA PERSOANELOR IMPLICATE IN

EXPUNEREA PROFESIONALA ("SURSA", PERSONAL AFECTAT) SE VA
DESFASURA NUMAI PE BAZA DE CONSIMTAMANT SI CONFIDENTIALITATE, CU
ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI

PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN FUNCTIE DE CONTACTUL
CU SANGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;

PENTRU CATEGORIILE APARTINAND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA

PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precautiunile obisnuite.

PROTOCOL DE ASIGURARE A INJRIJIRILOR DE URGENTA IN CAZ DE (A.E.S.)

Atributiile persoanei accidentate

1. Intreruperea ingrijirii, cu asigurarea securitatii pacientului ;

2. Asigurarea ingrijirilor de urgenta:

* in caz de expunere cutanata :
- se spala imediat locul cu apa si sapun apoi se clateste;
- se utilizeaza un antiseptic, timp de contact minim 5 minute.
* in caz de expunere percutana :
- se spala imediat locul cu apa si sapun apoi se clateste;
- se utilizeaza un antiseptic, timp de contact minim 5 minute.

36
 * in caz de expunere a mucoaselor :
- spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau
apa in cazul absentei acestuia.
!!! Interzisa sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot
accelera difuziunea virusului .

3. In prima ora de la accident se prezinta la medicul sef de sectie/compartiment

sau la medicul de garda pentru declararea accidentului.

4. In termen de 24 de ore se prezinta la S.P.C.I.N.

5. Anunta medicul de medicina muncii pentru luarea in evidenta in termen de

48 ore.

Atributiile medicului sef de sectie/comp./sau medicul de garda

1. Inregistreaza accidentul in registrul de evidenta a A.E.S.

2. Raporteaza accidentul responsabilului S.P.C.I.N. in maxim 24 de ore de la
producerea accidentului.
3. Asigura recoltarea esantioanelor de sange de la personalul accidentat in
primele 2 ore de la accident respectand legislatia privind testarea voluntara
cu consiliere.
4. Asigura recoltarea esantioanelor de sange de la pacientul sursa respectand
legislatia privind testarea voluntara cu consiliere.
5. Asigura transportul esantioanelor de sange atat de la personalul accidentat
cat si de la pacientul sursa la laboratorul spitalului.

!!! Prelevarea si trimiterea probelor biologice la laboratorul spitalului se

va face conform legislatiei si standardelor in vigoare.

cmf.ORD M.S.P. 916/2006

37
 BIBLIOGRAFIE

• Ordinul M.S.P. Nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere

prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare;
• Legea 95/2006 privind reforma in sanatate;
• Ordinul M.S. P. Nr. 914/2006 pentru aprobarea Normele privind conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii A.S.F.;
• Ordinul M.S. Nr. 261/2007 privind curăţarea, dezinfecţia si sterilizarea în
unităţile sanitare;
• Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deşeurilor
rezultate din activităţile medicale;
• Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
• Ordinul M.S. nr 417/2009 privind Programele Naţionale de sănătate
• Hotararea de Guvern Nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor
biocide;
• Ministerul Sanatatii – Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global –
Managementul accidentului post expunere la produse biologice;
• Ministerul Sanatatii – Unitatea de Management a Proiectului Fondului Global –
Ghid practic de Management al expunerii accidentale la produse biologice;
• Institutul de Sanatate Publica Bucuresti – Controlul infectiilor – Ghid privind
curatenia, dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala;
• Ministerul Sanatatii- Prevenirea infectiilor nosocomiale – antiseptice si
dezinfectante chimice cu utilizare in unitati sanitare;
• Ministerul Sanatatii – Comisia Nationala de lupta anti SIDA – Ghid de prevenire
a transmiterii HIV in practica medicala, Editura ALL 2002;
• Antymicrobial Prophylaxis in Surgery – Stephanos Geroulanos – Editiones
Roche Second unchanged edition;
• Postoperative Infections– Stephanos Geroulanos and Konrad Hell– Editiones Roche;
• Risk Factors in Surgery– Stephanos Geroulanos and Konrad Hell– Editiones Roche;
• Guideline for hand hygiene în health-care settings, Recommendations
of the Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee and the
HICPAC/SHEA/APIC/IDSA, Hand Hygiene Task Force, October 25, 2002, Vol. 51,
No.RR-16.;
• Petre, S.: Precautiunile universale si profilaxia post expunere profesionala,
Curs de promovare a principiilor precautiunilor universale în siguranta injectiilor,
Bucuresti, 2006.;
• Pistol, A.: Siguranta injectiilor- principii si importanta în transmiterea
infectiilor nosocomiale. Curs de promovare a principiilor precautiunilor universale în
siguranta injectiilor, Bucuresti, 2006.;
• Serban, R.: Infectii nosocomiale – generalitati. Curs de promovare a
principiilor precautiunilor universale în siguranta injectiilor, Bucuresti, 2006. ;
• Tarantola, A.: Masuri de prevenire a contaminarilor profesionale prin agenti
patogeni transmisi prin sânge, Curs Epidemiologie de teren, Sinaia 2004 -2005.

38
 DESFASURAREA CURSULUI
ZIUA 1

Ora 12/00: -deschiderea cursului

-prezentarea lectorului si a cursantilor
-pretest

Ora 12/30 :1.Introducere:

-importanta supravegherii, prevenirii si controlului infectiilor nosocomiale.
2.Supravegherea, prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale
2.1.Definitia infectiei nosocomiale
2.2.Verigile procesului epidemiologic
2.2.1.Sursa de infectie
a) Omul bolnav ca sursa de infectie
b) Omul purtator eliminator de germeni ca sursa de infectie
c) Masuri asupra surselor de infectii
2.2.2.Calea de transmitere
a) Directa
b) Indirecta
c) Caile de transmitere cele mai des intalnite in I.N.
d) Masuri asupra cailor de transmitere
2.2.3.Masa receptiva
a) Populatia cea mai receptiva
b) Raspunsul organismului uman la agresiunea
microorganismelor
c) Masuri asupra masei receptive

Ora 15/00 : -pauza

Ora 15/30: 2.3.Formele de manifestare ale procesului epidemiologic
a) Sporadica
b) Epidemica
c) Pandemica
2.4.Conditiile necesare aparitiei infectiilor nosocomiale
a) Terenul biologic (susceptibil)
b) Microorganismul capabil sa atace terenul deficitar
c) Manopere medicale
2.5.Evolutia infectiilor nosocomiale
a) Inaparenta
b) Aparenta
2.6.Tipuri de infectii nosocomiale
a) Sectia de neonatologie
b) Sectii chirurgicale
c) Sectia de obstetrica – ginecologie

Ora 18/30 : pauza

Ora 19/00 : 2.7.Impactul si costul infectiilor nosocomiale

Ora 20/00 : 2.8.Concluzii
ZIUA 2

Ora 12/00 : 3.Norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
3.1.Curatarea
3.1.1.Definitie
3.1.2.Metode
3.1.3.Reguli fundamentale
3.1.4.Produse utilizate
3.1.5.Eficienta
3.2.Dezinfectia
3.2.1.Definitie
3.2.2.Metode de dezinfectie
3.2.3.Clasificarea dezinfectiei in functie de tipul de microorganisme distruse
a) Sterilizare chimica
b) Dezinfectie de nivel inalt
c) Dezinfectie de nivel mediu (intermediar)
d) Dezinfectie de nivel scazut
3.2.4.Clasificarea suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor
a) Critice
b) Semicritice
c) Noncritice
3.2.5.Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante
3.3.Sterilizarea
3.3.1.Definitie
3.3.2.Metode de sterilizare – Monitorizare – Control
Ora 15/00 : pauza
Ora 15/30 : 4.Managementul expunerii accidentale la produse biologice (AES)
4.1.Importanta profilaxiei si a supravegherii
4.2.Epidemiologia AES
4.2.1.Importanta clinica a agentilor patogeni transmisibili prin sange
4.2.2.Caile de transmitere a agentilor patogeni transmisibili prin sange
4.2.3.Factorii de risc in transmiterea agentilor patogeni transmisibili prin sange
4.3.Modalitati de prevenire si control
4.3.1.Profilaxia primara AES
4.3.2.Precautiuni universale (PU)
a) Scopul Precautiunilor Universale
b) Conceptul de P.U.
c) Reguli de baza in aplicarea PU
d) Aplicarea PU
 Utilizarea echipamentului de protectie
 Spalarea mainilor
 Prevenirea aciidentelor si a altor tipuri de
expunere profesionala
 Evaluarea riscului
 Protocolul de asigurare a ingrijirilor de urgenta in
caz de AES
Ora 18/00 : pauza
Ora 18/30 : test final
Ora 19/00 : concluzii finale