Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAIET DE PRACTICĂ
AN III
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Cursant
___________________________
1
Caiet de practică AMG III
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ANUL III
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
(prezentul caiet conţine doar modulele la care se efectuează stagiu clinic)
SEMESTRUL I
Modulul 29:
Anestezie, terapie intensivă şi nursing specific 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 30:
Obstetrică, ginecologie şi nursing specific 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 31:
Puericultură, pediatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 32
Neurologie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 34
Gerontologie, geriatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 38
Conduita în urgenţe medico-chirurgicale,situaţii de criză şi dezastre 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
SEMESTRUL II
Modulul 28
Calitatea îngrijirilor şi siguranţa pacientului 40 ore practică
Modulul 30:
Obstetrică, ginecologie şi nursing specific 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 31:
Puericultură, pediatrie şi nursing specific 80 ore practică
Modulul 33:
Sănătate mintală, psihiatrie şi nursing specific 80 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 35:
Oncologie şi nursing specific 40 ore practică
Modulul 36
Îngrijiri paliative 40 ore practică
Modulul 37
Nursing comunitar şi îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi 40 ore practică
Modulul 38
Conduita în urgenţe medico-chirurgicale, situaţii de criză şi dezastre 40 ore practică plus 1 gardă a 12 ore
Modulul 39
Cercetare în nursing 40 ore practică
Anul III: 42 săptămâni: Sem I -10 săptămâni cursuri şi 11 săptămâni învăţământ clinic
Sem II - 10 săptămâni cursuri şi 11 săptămâni învăţământ clinic
- Sem I: 11 săptămâni de învăţământ clinic
Stagiu clinic sem. I – Luni, 21 februarie 2022 – Joi, 14 aprilie 2022
Vacanţa de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 - Duminică, 01 mai 2022
Stagiu clinic sem. I – Luni, 02 mai 2022 – Vineri, 20 mai 2022
- Sem II: 11 săptămâni de învăţământ clinic
învăţământ clinic – Luni, 23 mai 2022 – Vineri, 05 august 2022
2
Caiet de practică AMG III
SEMESTRUL I
REGISTRUL ACTIVITĂŢILOR
Modulul 29: Anestezie, terapie intensivă şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru un pacient internat în secţia de anestezie-terapie intensivă (ATI), care
să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnostice de nursing,
planificarea şi aplicarea intervenţiilor, monitorizarea şi îngrijirea pacientului în stare gravă, evaluarea calităţii
îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
Nevoia de a respira şi a
1
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
4 Nevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
3
Caiet de practică AMG III
Nevoia de a se îmbrăca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
4
Diagnostic de
Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
nursing
5
Modulul 30: Obstetrică, ginecologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru o pacientă cu afecţiuni obstetricale internată în secţia
de Obstetrică-Ginecologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de
dependenţă, obiective, stabilirea diagnosticelor de nursing pentru pacienta cu afecţiuni obstetricale,
planificarea, organizarea şi aplicarea intervenţiilor, evaluarea calităţii îngrijirilor pacientei cu
afecţiuni obstetricale.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : .....INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT
SPONTAN.......................................................................................................................... ...............
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
4 Nevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
6
Nevoia de a se îmbrăca
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
7
Diagnostic de nursing Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
Teama de a nu duce sarcina la termen Pacienta sa nu mai prezinte dureri Asigur conditii de mediu adecvate, camera izolata, aerisita, temperatura
datorita durerilor lombo-abdominale, lombo-abdominale in urmatoarele trei adecvata 19-21sC
manifestata prin contractii uterine ore.
premature, metroragie -Linistesc pacienta in legatura cu problema sa
-pacienta sa nu mai prezinte
metroragie in urmatoarele trei zile -Masor functiile vitale: TA, puls, respiratie, temperatura si le notez in FO
8
Modulul 31: Puericultură, pediatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de îngrijire în cazul unei boli a unui sugar sau copil, internat în secţia
de pediatrie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă,
obiective, analizarea şi diagnosticarea independentă a îngrijirii sugarului sau copilului, planificarea
şi aplicarea îngrijirilor individualizate sugarului sau copilului, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
4 Nevoia de a se mişca şi
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
9
Nevoia de a se îmbrăca
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
10
Diagnostic de nursing Obiective Intervenții autonome şi delegate Evaluare
11
Modulul 32: Neurologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unei boli neurologice la un pacient internat pe secţia
de neurologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă din
bolile neurologice, obiective, diagnosticarea în mod independent a îngrijirii necesară
persoanelor cu afecţiuni neurologice, planificarea organizarea şi implementarea îngrijirilor
individualizate, evaluarea calităţii îngrijirilor, calcularea scorului de dependenţă la internare precum
şi pe perioada internării.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
12
NUME/PRENUME PACIENT/APARTINATOR...........................................................DATA............................. ....NR.FO........................SALON.........PAT...........ASISTENT............................
SEMNATURA PACIENT/APARTINATOR PLAN DE INGRIJIRE
Altele
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Eliminare urinara inadecvata: Pacientul/a sa Fac zilnic bilantul hidric, Pregatesc Data....................
Cantitativa: prezinte tranzit masurand ingestia si excretia fizic si psihic
poliurile oligurie anurie intestinal in limite Asigur un climat confortabil pacientul pentru Obiectiv realizat
Calitativa: fiziologice Invat pacientul ca trebuie sa investigatii Manifestari
polakiurie nicturie disurie Pacientul/a sa nu existe o relatie intre nevoile de a .......................... constante;
Alte manifestari: prezinte semne de bea,a manca,a face exercitii .......................... ameliorate;
hematurie albuminurie deshidratare zilnice,pentru a-si stabili proprul .......................... absente;
glicozurie Pacientul/a sa orar de ngeste s eliminare ..........................
hiperstenuria hipostenuria prezinte eliminari Asigur aport lichidic adecvat in .......................... Obiectiv
izostenuria adecvate cantitative functie de bilantul hdric Efectuez sondaj nerealizat
edeme urinare tulbure si calitative ale: In constipatii,determin pacientul vezical la Manifestari:
Retentia de urina(ischiuria) Secretiilor sa ingere o cantitate sufcienta de indicatia agravate;
Nevoia de a elimina
Diaforeza Altele
Expectoratia
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Postura adecvata Imobilitate Pacientul/a sa pregatesc psihic pacientul,in pregatesc fizic Data....................
Absenta sau diminuarea miscarilor prezinte mobilitate vederea oricarei tehnici de si psihic
Miscari adecvate Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie normala ingrijire; pacientul pentru Obiectiv realizat
musculara inlatur stimulii din mediul investigatii......... Manifestari
Escare de decubit Pacientul/a sa inconjurator; .......................... constante;
Contractura musculara prezinte miscari supraveghez permanent ameliorate;
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
..........................
Ras sardonic (in tetanie) coordonate pacientul; .......................... absente;
Anchiloza Ajut pacientul: ..........................
Crampe Pacientul/a sa nu sa aiba tonus muscular pastrat; .......................... Obiectiv
Diminuarea interesului pentru miscare mai prezinte edeme sa-si mentina integritatea .......................... nerealizat
Hiperactivitate tegumentelor; administrez Manifestari:
Vorbire caracteristica Pacientul/a sa-si sa-si mentina satisfacuta celelalte medicatia si agravate;
Reactie la toti stimuli exprime acceptul de nevoi fundamentale; observ efectul
Spasme, ticuri, manie, euforie a indeplini singur/cu sa utilizeze diferite aparate de acesteia; Manifestari noi
Miscari caracteristice ajutor activitatea sustinere pentru activitatile ............................
Necoordonarea miscarilor-tulburari cotidiene Altele; ............................
prin lipsa sau diminuarea miscarilor normale Altele sa nu prezinte risc de escare; ............................
Ataxie sa consume lichide la temperaturi ...........................
Convulsii moderate;
Tremuraturi sa faca bai calde;
Tulburari de mers asez pacientul in pozitie
Postura inadecvata adecvata:
oboseala musculara semisezanda
deformari ale coloanei vertebrale drenaj postural
deformari ale soldului Trendelenburg;
pozitii inadecvate date de boala educ pacientul sa evite
dificultate in schimbarea pozitiei tabagismul,mesele
torticolis copioase,surplusul de greutate;
bataturi
Circulatie inadecvata Altele
Refuzul de a face activitati
Edeme ale membrelor
Oboseala
Disconfort
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza, dureri musculare
dormi
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Carenta de igina la nivelul Pacientul/a sa In functie de starea generala a Prelevez produse Data....................
parului prezinte tegumente si pacientului ajut la: specifice pentru
unghiilor mucoase intacte baie investigatii de Obiectiv realizat
nas Pacientul/a sa dus laborator Manifestari
cavitate bucala participe la ingijirile cruste constante;
piele sale de igiena iau masuri de prevenire a puroi ameliorate;
Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
deprinderi igienice Pacientul/a sa isi infectiilor asociate asistentei fire de par absente;
Alterarea tegumentelor si a fanerelor faca singur ingrijirile medicale unghii
eritem de igiena efectuez pansamente de protectie Obiectiv
acnee Pacientul/a sa isi cu blandete; Altele nerealizat
hemoroizi exprime acceptul de supraveghez ca pansamentele sa Manifestari:
excoriatii a indeplini ingrijirile nu fie stranse,pentru a nu agravate;
furunculul igienice impiedica circulatia sanguina;
ulcere varicoase incurajez pacientul in Manifestari noi
cruste Altele permanenta; ............................
intertrigo asigur microclimat corespunzator ............................
alopecia respectand intimitatea pacientului; ............................
vezicule ajut pacientul/a sa fie echilibrat ...........................
vetiligo nutritional,pentru favorizarea
pustule cicatrizarii leziunilor cutanate;
ulceratii Educ/ajut pacientul la ingrijirea:
papula ochilor
escare mucoasei nazale;
fisuri urechilor;
edeme cavitatii bucale;
descuamatii unghiilor;
varice parului;
toaletei intime;
Dezinteres fata de igiena
Dezinteres de a urma prescriptiile de
igiena
Alterarea mucoaselor
Confuzie
Singuratate
Atingerea integritatii functiei si rolului
sexual
Izolare sociala
Perturbarea comunicarii familiale
agravate;
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NIVELE DE DEPENDENTA
- Nivelul I : independenţă ( autonomie – notată cu un punct);
- Nivelul II: dependenţă moderată – notată cu două puncte;
- Nivelul III : dependenţă majoră – notată cu trei puncte;
- Nivelul IV :dependenţă totală – notată cu patru puncte.
Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (în funcţie de gravitate) fiecărei nevoi şi totalizând aceste puncte, se obţine un total care poate varia între 14 şi 56
de puncte(scorul).Totalul de puncte obtinut de fiecare pacient in parte, permite clasificarea pacienţilor în 4 categorii/grade de dependenţă:
- persoană independentă – cu un total de pana la 14 puncte;
- dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte;
- dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte;
- dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte.
Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia Nevoia Nevoia de a Nevoia de a Nevoia de Nevoia de a Nevoia Nevoi Nevoia Grad Risc
de a a te de a a se misca de a de a te de a fi mentine evita a acţiona de a fi a de a de a depend cader
respira si alimenta elimina si a avea o dormi imbraca curat si a temperatura pericolele comunica conform ocupat si te invata enta e
a avea o si hidrata buna si a se si proteja corpului in propriilor util recrea cum
Data buna postura odihni dezbraca tegument limite convingeri si sa-ti
circulatie ele normale valori, de a pastrezi
practica sanatatea
religia
Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Modulul 34: Gerontologie, geriatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing în cazul unei boli specifice persoanelor vârstnice, care să
cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective, diagnosticarea în
mod independent a îngrijirii necesară persoanelor vârstnice, planificarea şi implementarea îngrijirii
individualizate şi personalizate a persoanelor vârstnice, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi
4
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
6
Nevoia de a se îmbrăca
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
Calitatea exprimă însu irile ș esen iale ale unui produs sau serviciu, care îl fac să se ț distingă de
produsele/serviciile similare ce au aceea i destina ie. Cele două atribute ale ș ț calită ii serviciilor
medicale sunt: indica ia corectă i execu ia bună , fiind exprimate prin ț ț ș ț sintagma: „să faci lucrul care
trebuie i să -l faci corect de la început”. ș Donabedian, descrie calitatea îngrijirilor de să nă tate drept
"acele îngrijiri care se aşteaptă să maximizeze dimensiunea bună stă rii pacienţilor, luâ nd în considerare
echilibrul câ ştigurilor şi pierderilor aşteptate, care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de
să nă tate" Atâ t pentru practica medicală , câ t şi pentru managementul sanitar au fost definite nouă
dimensiuni ale calită ţii ingrijirilor , ce formează baza furniză rii serviciilor medicale: -competenţa
profesională -cunoştinţele/abilită ţile/performanţa echipei medicale; -accesibilitatea -furnizarea
serviciilor de să nă tate nu este restricţionată de bariere geografice, sociale, culturale, organizaţionale sau
economice; -eficacitatea - procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite; -
eficienţa-acordarea îngrijirilor necesare, corespunză toare, la costurile cele mai mici; -relaţiile
interpersonale-interacţiunea dintre furnizori, dintre furnizori şi pacienţi(clienţi), dintre manageri,
furnizori şi plă titori, precum şi între echipa de îngrijri şicomunitate - continuitatea - pacientul
beneficiază de un set complet de servicii de să nă tate de care are nevoie, într-o ordine bine determinată ,
fă ră întrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament; -siguranţa-risc minim pentru
pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea
serviciilor de să nă tate; -infrastructura fizică şi confortul-cură ţenie, confort, intimitate şi alte aspect
importante pentru pacienţi; - alegerea - pe câ t este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare
sau tratamentul. Modele de îmbună tă ţire a calită ţii In conceptul de calitate exista cel puţin trei
dimensiuni fundamentale: 1.calitatea profesională - produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile
stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică ); Calitatea profesională a
îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică , respectarea protocoalelor clinice si
a ghidurilor de practică , folosirea mă surilor de control ale infecţiilor, informarea si consilierea,
integrarea serviciilor de să nă tate. Existenţa calită ii ț profesionale conduce că tre un mediu de
muncă /lucru eficient/performant i că tre rezultate ș pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera
atâ t satisfacţia pacientului câ t iș satisfacţia furnizorului. 2.aşteptă rile pacientului în privinţa unui anumit
serviciu - calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului); În mod obisnuit, pacienţii
nu posedă abilitatea sau cunostinţele necesare evaluă rii competenţei tehnice a furnizorului sau a felului
în care au fost folosite mă surile de control ale infecţiilor, dar stiu cum se simt, cum au fost trataţi si dacă ,
asteptă rile le-au fost îndeplinite. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebă ri si pot
aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. Privită de specialisti, satisfacţia pacientului este
un element al să nă tă ţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor si impactul lor. Un pacient
satisfă cut i informat tinde să coopereze cu medicul si să accepte mai usor recomandă rile ș acestuia.
Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale - un client satisfă cut va reveni la
medicul respectiv sau la unitatea sanitar. 3.managementul calită ţii totale - cea mai eficientă şi mai
productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorită ţi/cumpă ră tori
(eficienţa). Există cateva principii importante care stau la baza procesului de îmbună tă ţire a calită ţii: -
focalizarea pe necesită ţile/aşteptă rile pacientului (clientului) -imbunatatirea continua a
calitatii ,angajaţii trebuie să participe în procesele de schimbare iniţiate la nivelul sistemelor şi al
proceselor. -lucrul in echipa Comisia Europeana defineste siguranta pacientilor ca lipsa vatamarii sau a
potentialului de vatamare a pacientului, in relatia cu sistemul de sanatate. Cele mai frecvente erori sunt
cele care tin de diagnostic (intarziere in diagnostic, neindicarea testelor si analizelor adecvate,
interpretare inadecvata a rezultatelor si deficiente in urmarirea bolnavului), cele care tin de tratament
(greseli in prescriere, administrarea tratamentului - doze si cai de administrare a medicamentelor -
contraindicatii, intarzieri in administrare etc), profilaxie (neindicarea tramentului profilactic, lipsa
supravegherii si monitorizarii) sau din alte cauze (infectii nosocomiale, probleme ce tin de echipamente
medicale, probleme de organizarea sistemului de servicii, comunicare deficitara a personalului medical
etc). Multe dintre aceste probleme pot fi prevenite Principii de baza privind siguranta pacientilor
Siguranta pacientului este legata de calitatea serviciilor, dar s-a dezvoltat devenind practic o noua
disciplina, care transforma fundamental serviciile medicale din toata lumeaConceptul de siguranță a
pacientului a apă rut ca ră spuns la progresele pe care le-a înregistrat tiin a medicală i la dezvoltarea noii
ideologii a drepturilor omului. Siguran a ș ț ș ț pacientului are ca punct de plecare drepturile
fundamentale ale omului. În consecin ă , ț conceptul de siguran ă a pacientului este fundamentat de doi
piloni – dreptul la via ă i ț ț ș integritate fizică i psihică , i dreptul la ocrotirea să nă tă ii. ș ș ț Principiile
fundamentale care stau la baza sigurantei pacientului sunt prevenirea sau scaderea potentialului de
aparitie a erorilor, dar si ameliorarea consecintelor evenimentelor adverse. Siguranta se obtine din
interactiunea componentelor sistemului, fiind mult mai mult decat identificarea erorilor prevenibile sau
absenta evenimentelor adverse. Este procesul de identificare, analiza si management al riscurilor
pentru pacient si al incidentelor, pentru a face ingrijirile mai sigure si a minimiza riscul pentru pacienti.
Practic, mecanismele cele mai importante de interventie sunt dezvoltarea unei culturi a sigurantei si
investigarea si analizarea evenimentelor adverse si a sub-evenimentelor pentru invatare si corectare.
Reducerea erorilor medicale nu se poate realiza fara o buna cunoastere a cauzelor si naturii acestora. In
prezent numeroase organizatii de sanatate experimenteaza o multitudine de posibilitati de identificare
si cunoastere a erorilor, a posibilitatilor de aparitie, a utilizarii experientelor pentru invatare si
introducerea metodelor de imbunatatire a calitatii si reducere a erorilor. Potentiale pericole pentru
pacienti: -mediul spitalicesc -saloane mari cu multe paturi neincalzite si insalubre -lipsa circuitelor sau
nerespectarea lor -incarcatura microbiana a atmosferei -mediu cu potentiale pericole de accidentare -
igiena precara -riscuri datorate substantelor chimice si biologice,etc. Siguran a insuficient ț ă a pacien
ilor reprezintă atâ t o problemă gravă de să nă tate ț publică , câ t i o povară economică importantă pentru
resursele limitate din domeniul ș să nă tă ii. ț Costurile privind siguranţa pacienţilor, raportate la
resursele umane şi financiare, impun mă suri pentru creşterea performanţei, calită ţii şi eficacită ii
serviciilor de să nă tate ț şi pentru prevenţia evenimentelor adverse, fă câ ndu-le vizibile şi atenuâ nd
efectele lor în timp, subiectul devenind din ce în ce mai important pe agendele politice, la nivel naţional
şi internaţional. Calitatea ingrijirilor medicale ră mâ ne o preocuparea permanentă a spitalului. De nivelul
lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului i în ș ultimă instant sumele
ce ajung la dispozi ia spitalului pentru a- i asigura diverse ț ș cheltuieli. Percep ia pacientului supra calită
ii servciilor medicale este o altă preocupare a ț ț institu iei deoarece această percep ie poate balansa
serios bugetul de venituri i chetuieli ț ț ș al institu iei spitalice ti. Este de accea importantă o
preocuparea permanentă pentru ț ș acordarea de îngrijiri pacien ilor la nivel ridicat, pentru explicarea
pacien ilor a necesită i ț ț ț acestor îngrijiri i a limitelor lor dar i actiunea de promovare a activită ii ce se
ș ș ț desfă oara într-o unitate spitalicească .nsiunile calităţii.
Modulul 30: Obstetrică, ginecologie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing pentru o pacientă cu afecţiuni ginecologice internată în secţia
de Obstetrică-Ginecologie, care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de
dependenţă, obiective, stabilirea diagnosticelor de nursing pentru pacienta cu afecţiuni ginecologice,
planificarea, organizarea şi aplicarea intervenţiilor, evaluarea calităţii îngrijirilor pacientei cu
afecţiuni obstetricale.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi
4
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
Nevoia de a se îmbrăca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ......
................
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...................................................
NUME/PRENUME PACIENT/APARTINATOR...........................................................DATA............................. ....NR.FO........................SALON.........PAT...........ASISTENT............................
SEMNATURA PACIENT/APARTINATOR PLAN DE INGRIJIRE
Altele
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Eliminare urinara inadecvata: Pacientul/a sa Fac zilnic bilantul hidric, Pregatesc Data....................
Cantitativa: prezinte tranzit masurand ingestia si excretia fizic si psihic
poliurile oligurie anurie intestinal in limite Asigur un climat confortabil pacientul pentru Obiectiv realizat
Calitativa: fiziologice Invat pacientul ca trebuie sa investigatii Manifestari
polakiurie nicturie disurie Pacientul/a sa nu existe o relatie intre nevoile de a .......................... constante;
Alte manifestari: prezinte semne de bea,a manca,a face exercitii .......................... ameliorate;
hematurie albuminurie deshidratare zilnice,pentru a-si stabili proprul .......................... absente;
glicozurie Pacientul/a sa orar de ngeste s eliminare ..........................
hiperstenuria hipostenuria prezinte eliminari Asigur aport lichidic adecvat in .......................... Obiectiv
izostenuria adecvate cantitative functie de bilantul hdric Efectuez sondaj nerealizat
edeme urinare tulbure si calitative ale: In constipatii,determin pacientul vezical la Manifestari:
Retentia de urina(ischiuria) Secretiilor sa ingere o cantitate sufcienta de indicatia agravate;
Nevoia de a elimina
Diaforeza Altele
Expectoratia
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Postura adecvata Imobilitate Pacientul/a sa pregatesc psihic pacientul,in pregatesc fizic Data....................
Absenta sau diminuarea miscarilor prezinte mobilitate vederea oricarei tehnici de si psihic
Miscari adecvate Atonie, musculara, atrofie, hipertrofie normala ingrijire; pacientul pentru Obiectiv realizat
musculara inlatur stimulii din mediul investigatii......... Manifestari
Escare de decubit Pacientul/a sa inconjurator; .......................... constante;
Contractura musculara prezinte miscari supraveghez permanent .......................... ameliorate;
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Oboseala
Disconfort
iritabilitate
indispozitie, jena
stare de disconfort
diaforeza, dureri musculare
dormi
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Dificultate sau incapacitatea de a se imbraca Pacientul/a sa se Identific capacitatea si limitele pregatesc fizic Data....................
si a se dezbraca poata imbraca si fizice ale pacientului; si psihic
Dezinteres fata de tinuta-stare de apatie dezbraca singur Educ pacientul privind pacientul pentru Obiectiv realizat
Dezinteres sau refuz fata de a se imbraca/ importanta vestimentatiei in investigatii......... Manifestari
dezbraca Pacientul/a sa identificarea personalitatii; .......................... constante;
Alegere neadecvata de imbracaminte prezinte interes fata Incurajez pacientul; .......................... ameliorate;
Dezbracare continua de tinuta Ii acord timp suficient pentru a se .......................... absente;
vestimentara imbraca si dezbraca; ..........................
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Carenta de igina la nivelul Pacientul/a sa In functie de starea generala a Prelevez produse Data....................
parului prezinte tegumente si pacientului ajut la: specifice pentru
unghiilor mucoase intacte baie investigatii de Obiectiv realizat
nas Pacientul/a sa dus laborator Manifestari
cavitate bucala participe la ingijirile cruste constante;
piele sale de igiena iau masuri de prevenire a puroi ameliorate;
Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
deprinderi igienice Pacientul/a sa isi infectiilor asociate asistentei fire de par absente;
Alterarea tegumentelor si a fanerelor faca singur ingrijirile medicale unghii
eritem de igiena efectuez pansamente de protectie Obiectiv
acnee Pacientul/a sa isi cu blandete; Altele nerealizat
hemoroizi exprime acceptul de supraveghez ca pansamentele sa Manifestari:
excoriatii a indeplini ingrijirile nu fie stranse,pentru a nu agravate;
furunculul igienice impiedica circulatia sanguina;
ulcere varicoase incurajez pacientul in Manifestari noi
cruste Altele permanenta; ............................
intertrigo asigur microclimat corespunzator ............................
alopecia respectand intimitatea pacientului; ............................
vezicule ajut pacientul/a sa fie echilibrat ...........................
vetiligo nutritional,pentru favorizarea
pustule cicatrizarii leziunilor cutanate;
ulceratii Educ/ajut pacientul la ingrijirea:
papula ochilor
escare mucoasei nazale;
fisuri urechilor;
edeme cavitatii bucale;
descuamatii unghiilor;
varice parului;
toaletei intime;
Dezinteres fata de igiena
Dezinteres de a urma prescriptiile de
igiena
Alterarea mucoaselor
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Hipertermia Pacientul/a sa aplic comprese reci,impachetari pregatesc fizic Data....................
frisoane prezinte temperatura reci,frictiuni; si psihic
Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Confuzie
Singuratate
Atingerea integritatii functiei si rolului
sexual
Izolare sociala
Perturbarea comunicarii familiale
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Culpabilitate Pacientul/a sa nu Incurajez pacientul/a sa-si administrez Data....................
Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a
agravate;
Manifestari noi
............................
............................
............................
...........................
NEVOIA MANIFESTARI OBIECTIVE INTERVENTII SPECIFICE EVALUARE
Independenta Dependenta Autonome Delegate
Ignoranta Pacientul/a: Stimulez dorinta de cunoastere; administrez Data....................
Dificultate de a invata -sa isi diminueze/sa Il ajut sa acumuleze cunostinte medicatia si
Cunostiinte insuficiente nu prezinte: noi; observ efectul Obiectiv realizat
ignoranta; Constientizez pacientul asupra acesteia; Manifestari
dificultatea de propriei responsabilitati privind constante;
Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
NIVELE DE DEPENDENTA
- Nivelul I : independenţă ( autonomie – notată cu un punct);
- Nivelul II: dependenţă moderată – notată cu două puncte;
- Nivelul III : dependenţă majoră – notată cu trei puncte;
- Nivelul IV :dependenţă totală – notată cu patru puncte.
Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (în funcţie de gravitate) fiecărei nevoi şi totalizând aceste puncte, se obţine un total care poate varia între 14
şi 56 de puncte(scorul).Totalul de puncte obtinut de fiecare pacient in parte, permite clasificarea pacienţilor în 4 categorii/grade de dependenţă:
- persoană independentă – cu un total de pana la 14 puncte;
- dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte;
- dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte;
- dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte.
Pacientul................................................................................................este independent sau prezinta dependenta moderata/majora/totala.
NUME/PRENUME PACIENT/APARTINATOR............................................................................... NR.FO........................
SEMNATURA PACIENT/APARTINATOR.................................
Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia de Nevoia Nevoia Nevoia Nevoia de a Nevoia de a Nevoia de Nevoia de a Nevoia Nevoi Nevoia Grad Risc
de a a te de a a se misca de a de a te de a fi mentine evita a acţiona de a fi a de a de a depend cadere
respira si alimenta elimina si a avea o dormi imbraca curat si a temperatura pericolele comunica conform ocupat si te invata enta
a avea o si hidrata buna si a se si proteja corpului in propriilor util recrea cum
Data buna postura odihni dezbraca tegument limite convingeri si sa-ti
circulatie ele normale valori, de a pastrezi
practica sanatatea
religia
Scor
Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Modulul 33: Sănătate mintală, psihiatrie şi nursing specific
Prezentaţi un proces de nursing a unei boli psihice la un pacient internat pe secţia Psihiatrie,
care să cuprindă nevoile afectate, identificarea manifestărilor de dependenţă, obiective,
diagnosticarea în mod independent a îngrijirii necesară persoanelor cu boli psihice, planificarea,
organizarea şi implementarea îngrijirii individualizate şi personalizate, demonstrarea înţelegerii
obiectivelor de îngrijire pe termen mediu şi lung a principiilor privind durabilitatea sistemului de
îngrijire a sănătăţii mentale, evaluarea calităţii îngrijirilor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi
4
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
Nevoia de a se îmbrăca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
1 Nevoia de a respira şi a
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi
4
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
Nevoia de a se îmbrăca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic
medical : ............................................................................................................................... ...............
.......
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) :
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
...................
DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI
Nevoia de a respira şi a
1
avea o bună circulaţie
2 Nevoia de a bea şi a
mânca
3 Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi
4
a avea o bună postură
5 Nevoia de a dormi şi a
se odihni
Nevoia de a se îmbrăca
6
şi dezbrăca
Nevoia de a menţine
temperatura corpului
7
în limite normale
Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
8 tegumentele şi
mucoasele
Nevoia de a evita
pericolele
9
Nevoia de a comunica
10
Nevoia de a acţiona
conform propriilor
11 convingeri şi valori, de
a practica religia
Nevoia de a fi
preocupat în vederea
12
realizării
Nevoia de a se recrea
13
INGRIJIRILE COMUNITARE
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi viata isi organizeaza eforturile in urmatoarele directii:
controlul imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru
stabilirea diagnosticului si aplicarea tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura fiecaruia un
standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a cresterii duratei de viata a individului.
Semantica referitoare la obiectivele sale s-a schimbat in timp pornind de la perioada definirii sanatatii publice. Hanlon si Picket
(1979) defineau relatia dintre starea de sanatate a individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: " Sanatatea este o
expresie a functionarii fiziologice si psihologice efective a persoanei. In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem de ingrijire
conditionat de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru privat sau public".
Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si
sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea
sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc
de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti factorii care afecteaza oamenii din interior si exterior.
Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali interni/externi. Conceptul de mediu include de asemenea aspectele
intelectuale, psihologice si interpersonale ale individului care pot influenta reactiile ambientale.
Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua dinamica si schimbare. Ea este dependenta de modul in
care individul se adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. Deoarece teoreticienii nursingului cred ca sanatatea este
influentata de multi factori, definitiile date acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare,
implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria
personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familial, comunitatea, cu ceilalti membri
ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau
sa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.
In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de nursing comunitar:
5. interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii
sale.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.
8. actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea
permanenta a planului de nursing.
Integrarea . una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala.
Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea
asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale
ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii
starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci
un drept al fiecaruia.
Formele nursingului.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor
cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a
domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea
ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Regulile nursingului comunitar. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de
programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a
programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din aria de
referinta.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar.
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind de sanatate a
comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca
contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate,
siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de
supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor
acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii
sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a
crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani,
majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care
imbunatatirea tratamentului, desi a slava multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce
impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie
preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane
disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine
responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor
incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.
Definitii. Exista numeroase definitii ale ingrijirilor la domiciliu, dintre care enuntam cateva:
1. Ingrijirile la domiciliu reprezinta partea componenta a ingrijirilor de sanatate prin care acestea din urma sunt furnizate si
familiilor lor la locurile lor de rezidenta, cu scopul de a promova, de a mentine sau de a reinstaura starea de sanatate sau pentru a
mari gradul de autonomie prin reducerea efectelor create de boala si handicap; se face referire inclusive la fazele terminale.
Serviciile corespunzatoare nevoilor individului si familiei sale sunt planificate, coordonate si pot fi asigurate de catre furnizorii
organizati de servicii de sanatate, angajati prin aranjamente contractuale sau intelegeri intre doi parteneri, pentru a oferi ingrijiri
la domiciliu, folosind personal angajat si bine pregatit profesional.
2. Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a
interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor
la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice
ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la
domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de
profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si
independenta.
Rolul familiei. Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care
ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de
ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip
de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta.
Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel
dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte
institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere.
Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la
domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:
1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il
impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu
valorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente
psihotraumatizante.
3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mental
organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele
pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri. Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de
flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de
factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.
Modulul 38: Conduita în urgenţe medico-chirurgicale, situaţii de criză şi dezastre
Descrieţi poziţia de siguranţă, manevra Heimlich şi prezentaţi etapele de intervenţie şi
măsurile imediate luate pentru menţinerea în viaţă în cazul unei situaţii de criză sau de
catastrofa
URGENŢA MEDICALĂ = condiţie medicală apărută brusc sau agravarea unei condiţii medicale cronice care pune în
pericol viaţa persoanei (funcţia respiratorie şi circulatorie şi starea de conştienţă). • PRIMUL AJUTOR = ansamblu de
metode practice şi de tehnici terapeutice puse în aplicare pentru a acorda asistenţă persoanelor în pericol şi pentru a le pune
in pericol viata
Manevra Heimlich se aplică în cazul în care unei persoane i-a patruns, în laringe/ trahee, un corp străin (alimente, obiecte
etc.) si se sufocă.
Obstrucția căilor aeriene prin aspirarea unui corp străin (de regulă bol alimentar) poate
Aceasta manevră poate salva viata unei persoane.
În cazul obstructiilor usoare (victima vorbeste, tuseste, respira) incurajati victima sa tușească si eliminati orice obstacol
vizibil din gura.
Utilizarea acestei manevre la pacienții cu obstrucție parțială poate produce obstrucție completă
În cazul obstrucției complete:
1. Aplicati pana la 5 lovituri bruste pe spate, între omoplati, verificand la fiecare lovitura dacă obstacolul a fost eliminat.
2. Daca cele 5 lovituri nu elibereaza caile respiratorii, aplicati pana la 5 compresiuni abdominale
– plasati pumnul intre ombilic si apendicele xifoid (capatul sternului) si prindeti-l ferm cu cealalta mana
Daca obstacolul nu s-a eliminat, continuati alternand cele cinci lovituri cu cinci compresiuni abdominale si verificati
cavitatea bucala după fiecare pas.
Apelati 112 si continuati pana la sosirea ambulantei
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este organizaţie profesională şi de
reglementare cu rol de a elabora norme şi reguli de practicare a profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent
medical, astfel încât profesioniştii să asigure pacienţilor servicii de calitate, în condiţii de siguranţă şi securitate.
Telefon: 0354.113.456
Email: hd-secretariat@oamr.ro
Web: https://oammrhd.ro
4. Ce se înţelege prin certificat de membru (certificat de liberă
Pentru exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical,
posesorii titlurilor oficiale de calificare prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 144/2008, trebuie să deţină Certificat de
membru, eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Certificatul de membru este eliberat de OAMGMAMR prin filialele sale, o singură dată, în momentul înscrierii asistenţilor
medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali în organizaţia profesională.
5. Care sunt actele necesare pentru eliberarea certificatului de
membru?
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România înscrie membrii săi în Registrul
naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România.
6. Ce se înţelege prin cursuri de perfecţionare medicală continuă?
Educaţia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă întreaga arie de experienţe menite să
conducă la învăţare şi care implică actualizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor profesionale deja acumulate,
îmbunătăţirea celor deja existente şi însuşirea de noi cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi necesare în exercitarea
profesiei de asistent medical generalist, moașă și asistent medical.
Formele de Educație Medicală Continuă sunt reprezentate de activitățile teoretice şi/sau practice care au ca scop
învăţarea.
. Creditul este unitatea de cuantificare a formelor de EMC.
Formele de Educație Medicală Continuă creditate de către Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) au ca obiectiv principal dezvoltarea profesională a asistenţilor
medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali, membri ai OAMGMAMR și în vederea creșterii gradului de
pregătire profesională și a menținerii prestației profesionale sigure și eficace.