Modulul 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ ȘI NURSING SPECIFIC

ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

Transportul de la sala de operație se face cu patul rulant fie în serviciul de terapie

intensivă, fie în salon, împreună cu documentația necesară.
În Serviciul de Terapie Intensivă bolnavul este supravegheat continuu de către
personalul medical specializat şi de către un număr mare de cadre medii (faţă de
celelalte saloane ale secţiei).
În STI moderne supravegherea este efectuată dintr-un punct central pentru toţi
bolnavii cuplaţi la sistemul de control.
Prin monitorizare (moneo= a supraveghea) se înţelege determinarea continuă a
unor parametri a funcţiilor vitale. Avantajele monitorizării sunt:
- permite adaptarea continuă a tratamentului administrat la starea biologică a
bolnavului;
- permite depistarea precoce a unor complicaţii şi luarea de măsuri terapeutice
imediate;
- permite aprecierea corectitudinii tratamentului aplicat şi eventualele complicaţii
legate de terapia administrată.
Principalii parametri monitorizaţi sunt:
1) Aparatul cardiovascular: puls, tensiunea arterială, alura ventriculară, presiunea
venoasă centrală, ECG.
2) Aparatul respirator: frecvenţa şi ritmul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor
respiratorii.
3) Aparatul urinar: curba diurezei cu debitul urinar, densitatea urinei, ureea
sangvină şi urinară.
4) Aparatul digestiv: starea abdomenului, staza gastrică (cantitate, calitate).
5) Curba febrilă.
6) Sistemul nervos central: EEG, presiunea intracraniană.
7) Probe de coagulare: timpul de coagulare, timpul Howell, tipul de protrombină.
8) Echilibrul acido-bazic: pH sangvin, PO2, PCO2.( presiune parțială).
9) Ionograma: Na, K, Cl,Ca.
10)Hematocritul, hemograma.

SUPORT DE CURS
 Modulul 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ ȘI NURSING SPECIFIC

Îngrijirea postoperatorie a pacientului cu anestezie generală

În momentul trezirii pacientul este așezat în poziţie decubit dorsal cu capul într-o
parte, fără pernă. După anumite intervenţii, poziţia poate fi modificată: decubit ventral
(intervenţii pe coloană), decubit lateral (intervenţii pe rinichi), poziţie Trendelenberg
(circulaţie cerebrală deficitară), poziţie Fowler (drenaje pleurale, insuficienţă
respiratorie).
Imediat după trezire ( în prima zi)
- se menține poziția decubit dorsal cu capul într-o parte, fără pernă câteva ore;
- se observă momentul trezirii și se verifică starea de conștiență;
- se urmăresc: PEV, tuburile de dren, sonda;
- se monitorizează FV;
- se administrează O2;
- se observă aspectul pansamentului și al tegumentelor;
- se schimbă poziția după câteva ore;
Mobilizarea bolnavului trebuie începută cât mai repede: pentru operaţiile mici şi mijlocii,
chiar în ziua operaţiei; pentru cele ample, în funcţie de starea generală a bolnavului.
Astfel se previn: tromboflebitele, bronhopneumoniile, escarele;
- se urmărește diureza, se calmează durerea;
- alimentația este parenterală și i se umezesc buzele pacientului;
- se menține confortul pacientului ( poziție, lenjerie, toaleta);
- se administrează medicația prescrisă, terapie cu anticoagulante;
- se efectuează mișcări active și contracții musculare statice la mambrele
inferioare prin flexia și extensia degetelor de la picioare, a genunchilor;
- pacientul est educat să-și susțină plaga la efort ( tuse, strănut).
A doua zi
- se observă reluarea tranzitului intestinal este un parametru al evoluţiei
postoperatorii favorabile. În mod normal la 48-72 ore de la operaţie bolnavul va emite
gaze, apoi are primul scaun.
- se măsoară FV;
- se schimbă pansamentul;
- se efectuează toaleta pe regiuni, se schimbă lenjeria de corp și pat;
- se mobilizează pacientul;
- se scoate sonda vezicală;
- se oferă regim hidric 300 – 500ml/zi+PEV

SUPORT DE CURS
 Modulul 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ ȘI NURSING SPECIFIC

Reluarea alimentaţiei se va face în funcţie de tipul operaţiei, cât mai repede

posibil. La început i se permite bolnavului să bea lichide (apă, ceai puţin îndulcit), apoi
se prescrie supa de zarzavat strecurată, sărată normal, după care se pot adăuga
iaurtul, laptele, piureul de legume, carnea fiartă, în funcţie de reluarea tranzitului.
- se administrează medicația prescrisă;
- se educă pacientul să efectueze exerciții respiratorii, să tușească și să
expectoreze;
- se calculează rapoetul I/E;
- pacientul este susținut psihic și i se explică evoluția și vindecarea postoperatorie.

SUPORT DE CURS
 Modulul 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ ȘI NURSING SPECIFIC

Îngrijirea postoperatorie a pacientului cu rahianestezie

- În momentul trezirii pacientul este așezat în poziţie decubit dorsal cu capul într-o
parte, fără pernă;
- Este susținut psihic, supravegheat permanent și educat să nu-și miște capul timp
de 6h;
- Se măsoară și se notează FV;
- Se observă apariția furtunii vagale: cefalee, greață, vărsături;
- Se captează vărsătura și se administrează antialgice;
- Se observă aspectul tegumentelor și pansamentul;
- Se observă apariția primei micțiuni;
- Se mobilizează cât mai precoce pacientul și este educat să- și susțină plaga la
efort;
- Se observă aparația sensibilității la haluce;
- Se educă pacientul să tușească și să expectoreze;
- Până la reluarea tranzitului gazos se practică tubul de gaze, clismă evacuatoare
sau chiar purgative ușoare;
- Se administrează medicația prescrisă;
- Se calculează R I/E;
- Se oferă regim hidric 300 – 500ml/zi+PEV.

SUPORT DE CURS
 Modulul 29- ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVĂ ȘI NURSING SPECIFIC

Îngrijirea postoperatorie a plăgii chirurgicale

Orice intervenţie chirurgicală se încheie cu sutura plăgii operatorii. Scoaterea

firelor de la nivelul plăgii constituie actul final al vindecării, care permite externarea
bolnavului chirurgical.
De la punerea firelor şi până la scoaterea lor, plaga trece printr-o serie de faze.
Dacă plaga evoluează fără nici o problemă, firele se scot în a 5-a zi la operaţiile mici, în
a 8-a zi la operaţiile mijlocii şi în a 10 -12 zi la neoplazici, vârstnici, denutriţi.
Plaga va fi controlată zilnic la vizită. Dacă evoluţia este normală, ea este suplă,
nedureroasă, iar pansamentul este curat. În acest caz pansamentul se schimbă la două
zile. Pansamentul îmbibat cu secreţii se schimbă zilnic, iar dacă secreţia este
abundentă, se schimbă de mai multe ori pe zi, pentru a evita iritarea pielii prin
stagnarea secreţiilor.
În cazul unei evoluţii nefavorabile a plăgii, în a treia sau a patra zi de la operaţie,
apare febra însoţită de senzaţia de tensiune, durere, usturime la nivelul plăgii. La
ridicarea pansamentului se constată o zonă congestionată (roşie, bombată cu
tegumente locale calde). Uneori printre fire se scurge lichid seropurulent. Explorarea
plăgii se face cu un stilet sau cu pensa, constatându-se apariţia unei serozităţi, sânge
sau puroi. Apariţia puroiului impune scoaterea firelor, debridarea plăgii, spălarea cu apă
oxigenată şi cloramină, şi eventual drenarea ei. Se va recolta puroi într-o eprubetă
sterilă pentru examenul bacteriologic şi antibiogramă. Plăgile supurate pot conduce la
complicaţii severe (septicemii, gangrene, evisceraţii etc.).
Plăgile drenate din timpul operaţiei, vor fi controlate zilnic pentru a se urmări
eficacitatea şi calitatea drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secreţiilor drenate.
Când secreţiile se reduc, tuburile vor fi mobilizate, scurte şi fixate cu ace de siguranţă.

SUPORT DE CURS