Îngrijiri postoperatorii acordate pacienților cu colecistectomie

• Inca de la internare se va asigura confortul pacientului in salonul in care a fost internat – obiectiv usor de realizat in cazul
saloanelor mici.

• Camera trebuie sa fie curata, bine luminata, ferita de zgomote, cu temperatura mediului in jur de 20-22˚C si cu posibilitati
de aerisire perfecta.

• Ori de cate ori este cazul se face dezinfectia prin vapori de formol.

• La pat bolnavul va avea o somiera din fibre dese, cu saltea moale si asternut schimbat ori de cate ori este nevoie.

• Dupa plecarea bolnavului, atat patul, cat si salteaua vor fi sterilizate pentru a evita transmiterea infectiilor. Unele spitale
moderne sunt prevazute cu instalatii speciale de sterilizare a paturilor, saltelelor si pernelor. Spitalele noastre au in dotare
paturi tip MS care sunt de mai multe feluri in raport cu profilul serviciului respectiv – de adulti, de copii, cardiaci,
reanimare.

• Igiena bolnavului trebuie avuta in vedere inca de la venirea in spital. In acest scop bolnavul va trebui sa faca obligatoriu
baie la internare sau in cazul internarii de urgenta sau cazul nu permite, se va face baie partial la pat.

• Vizitarea bolnavului de catre membrii familiei sau de catre prieteni sau cunostinte trebuie organizata de asa maniera ca sa
nu dauneze desfasurarii programului spitalicesc, dar nici sa nu rupa bolnavul de relatiile din afara spitalului pentru un
timp mai indelungat;

• Bolnavul are totdeauna  nevoie de sprijin moral si de incurajare pentru mentinerea unui echilibru psihic. Pentru aceasta
socotim ca vizitarea zilnica a bolnavului pentru scurte intervale(pana la max. 30min), imediat dupa servirea mesei,
contribuie la mentinerea tonusului bolnavului.

Ingrijiri postoperatorii

Ingrijirile postoperatorii presupun din partea echipei de ingrijire o atentie deosebita in supravegherea si tratarea
operatului, la timp si corect, observarea eventualelor complicatii ce pot sa apara. Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de
reactii din partea organismului care a suferit interventia chirurgicala.In raport cu terenul bolnavului, cu pregatirea lui preoperatorie
si cu complexitatea actului operator, reactiilor postoperatorii pot sa fie mai atenuate sau mai accentuate. Indiferent de intensitatea
lor, ele reprezinta reactia de adaptare a organismului la noile conditii si au la baza executarea sistemului nervos vegetativ si a axului
hipofizo-suprarenale. Din acest punct de vedere, perioada postoperatorie evolueaza in doua faze:

➢ prima faza –catabolizanta– dureaza 3-4 zile si este dominata de simpatic si secretia de adrenalina si de cortizon;

➢ a doua faza –anabolizanta– se caracterizeaza prin dominatii vagale si prin evolutie spre vindecare.
Ingrijirile postoperatorii se adreseaza conditiilor materiale, mentinerea constantelor fiziologice in limitele normale si prevenirii sau
tratarii eventualelor complicatii care pot sa apara. In acest sens, perioada postoperatorie poate evolua simplu sau poate necesita
ingrijiri deosebite datorita complexitatii actului operator sau a eventualelor complicatii.In cazul unei evolutii postoperatorii simple,
fara complicatii, ingrijirea operatului nu necesita probleme deosebite.In perioada postoperatorie imediata obiectivele ingrijirii sunt:

1. Transportul Bolnavul este transportat in salon imediat dupa operatie, indiferent de tipul anesteziei aplicate. Atat timp
cat bolnavul se gaseste in faza de narcoza chirurgicala trebuie supravegheat de anestezist; in timpului transportului se va
acorda o atentie deosebita invelirii bolnavului pentru a-l proteja de efectele nocive ale variatiilor de temperatura dintre
sala de operatie si celelalte incaperi, variatie care poate expune la complicatii pulmonare nedorite; bolnavii cu risc mare
operator vor fi transportati si urmariti in perioada imediat postoperatorie in serviciul de terapie intensiva; transportul se
face cu caruciorul sau patul rulant pentru a evita eventualele lipotimii sau complicatii. In timpul transportului, bolnavul
va fi acoperit si ferit de frig si curenti de aer.

2. Salonul Camera si patul bolnavului trebuie pregatite. , temperatura camerei sa nu fie prea ridicata sa nu favorizeze
transpiratiile si deshidratarea; temperatura optima este de 20ºC. , patul va fi curat si incalzit pentru a evita schimbarile
bruste de temperatura; incalzirea se va face cu termofoare sau sticle cu apa calda sau perne electrice, evitand contactul
direct cu bolnavul pentru a evita aparitia eventualelor arsuri. , instalarea in pat se va face cu blandete, evitand manevrele
bruste sau traumatizarea regiunii operate.

3. Pozitia Pozitia bolnavului in pat este in functie de perioada postoperatorie in care se afla pacientul. Daca este inca sub
influenta anestezicului, acesta va fi culcat pe spate, cu capul la nivelul planului patului, fara nici o perna. Aceasta pozitie
este indicata in special pentru bolnavii operati sub rahianestezie. Daca bolnavul este inca in stare de somn, dupa narcoza,
aceasta pozitie necesita o supraveghere foarte atenta deoarece exista pericolul asfixiei prin aspiratia mucozitatilor sau a
lichidului de varsatura in plamani. Pentru a indeparta aceste neajunsuri este bine ca bolnavul sa fie asezat in decubit
lateral cu fata spre lumina. Bratul dinspre pat va fi asezat inapoia trunchiului, iar in unghiul liber pe care-l formeaza fata
anterioara a toracelui cu planul patului se pune un sul sau o patura cu scopul de a impiedica caderea bolnavului inainte.
Membrul inferior care se afla pe planul patului este indoit, iar celalalt intins. In aceasta pozitie limba nu mai poate cadea
inapoi, iar mucozitatile sau lichidul de varsatura se elimina usor.

4. Supravegherea si medicatia In continuare trebuie riguros urmariti si consemnati parametri vitali: tensiune arteriala, puls,
respiratia, diureza, temperatura. Semnele clinice ce anunta aparitia complicatiilor sunt paloarea fetei, respiratia
superficiala, pulsul accelerat si slab, transpiratiile reci, hipotensiune arteriala, cianoza. De aceea va trebui avut la
indemana toate mijloacele necesare combaterii acestor simptome. In faza de trezire, bolnavul poate prezenta greturi sau
varsaturi postanastezice, mai ales in primele 12 ore odata cu eliminarea totala a anestezicului din organism. Pentru
evitarea sau diminuarea acestor simptome, bolnavul nu va ingera lichide in acest timp.. Durerea postoperatorie se
accentueaza pe masura disparitiei anesteziei, creste progresiv catre seara zilei in care a fost operat bolnavul si culmineaza
in noaptea ce urmeaza operatiei, pentru ca in ziua urmatoare sa scada in intensitate si sa dispara aproape complet dupa
 36-48 de ore. Intensificarea ei poate fi cauza aparitiei unor reflexe cu efect negativ asupra evolutiei bolnavului. De aceea ea
trebuie combatuta imediat cu ajutorul analgezicului.(Algocalmin, Novalgin, Midocalm, Fortral, Mialgin). Analnezicile
care au la baza opiacee se vor utiliza numai in caz de dureri puternice si nu mai mult de 24 de ore postoperator deoarece
produc pareza intestinala ce mascheaza evolutia unor complicatii.in cazul persistentei durerilor mari, dupa acest interval
de timp va trebui sa controlam plaga care poate prezenta diverse grade de inflamatie. . In afara de durere, varsaturile post
anestezice si starea de neliniste, bolnavul prezinta si senzatia de sete datorita pierderilor de lichide din timpul actului
operator sau a unei rehidratari incorecte. Toate aceste elemente caracterizeaza prima zi postoperatorie.

5. Pansamentul: Daca nu apar semne de complicatii locale sau plaga nu este drenata, se schimba pansamentul dupa, 5-6
zile.

6. Complicatii postoperatorii: In evolutia postoperatorie pot surveni deseori complicatii cere se manifesta cel mai frecvent
prin: febra, modificari de tensiune arteriala. De puls, modificari de respiratie, modificari de diureza. . Fiecare tulburare a
unuia din acesti parametri vitali trebuie urmarite si analizate pentru determinarea cauzei. .Complicatiile pot fi legate de
interventia chirurgicala sau de tulburarile preexistente si precipitate de tratamentul chirurgical. . Dintre complicatiile
hepatice mentionam:abcesul hepatic, hepatita serica, icterul mecanic postoperator.

7. Ingriji dieteticePentru servitul mesei, bolnavul poate merge la sala de mese sau poate servi masa la pat. Se va servi numai
regimul stabilit de medic pentru fiecare bolnav in parte. Pana la reluarea functiilor digestive, bolnavul va primi chiar la
cateva ore dupa interventie o dieta hidrica, admisa si dupa interventiile la nivelul tubului digestiv, exceptie facand
interventiile pe esofag. Dupa reluarea tranzitului, se vor permite si alimente solide, iar in conditiile unei evolutii obisnuite
se poate trece la alimentatia completa dupa 6-7 zile. Dieta este hidrozaharata si consta in ceaiuri carminative caldute sau
reci in caz de varsaturi. Imediat dupa incetarea colicii se prescrie un regim de curatare veziculara, alcatuita din: ceaiuri,
lapte smantanit, supe de zarzavat, piure de legume, branza proaspata de vaci, carne fiarta si mai tarziu grasimi proaspete
ca unt si untdelemn.; regimul igieno-dietetic se aplica in scopul pevenirii litogenezei in cazul bolnavilor cu risc crescut
sau al fenomenelor algo-dispeptice daca litiaza s-a constituit.;se evita: grasimi animale, ficatul, stridiile, tocaturile, creier,
oua, icre, branza grasa, slanina. ; se poate consuma: unt proaspat, ulei vegetal crud ; eventuale alergii digestive pot da:
ciocolata, ouale, rar pestele ; sunt interzise: conservele, alcoolul aperitiv, grasimile prajite, sosul cu faina. Alimente
interzise ce pot da spasme biliare: vinurile acide, inghetata, bauturi reci.