Pregătirea preoperatorie

 Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde, in
mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.

O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai
estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.

Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care nu
au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in
pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie
adecvata cazului respectiv.

 Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului

etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel
anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem
sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si
postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.

Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in

prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se

va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat

- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se

controleaza temperatura;

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a

cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;

- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor

- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de

coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)

- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh

- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;

- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;

- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia

chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.

Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

 Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar inainte si in timpul interventiei;

- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.

- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide

- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele
inciziei.
  Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.

- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor

- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala

- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.

Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.

 Interventia chirurgicală

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.

 Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare
și cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după
operație.

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit
intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea cicatrizării
normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de trezire;
în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în
1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât
timpul intervenției)
operatul să poată fi ingrijit din toate părțile

1.3. Se protejează patul cu o aleză

1.4. Se încălzește patul dacă este cazul

1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-20*C

1.6.Se atenuează lumina

2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii

2.Pregătirea
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii
2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos

2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație, drenaj

pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan pt.
materialului pt. diureză
supravegherea
3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului

4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză

bolnavului operat
4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul într-o
parte

4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci

4.4. Transportul se efectuează cu blândețe

4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură, apariția

ceanozei

4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile

5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul
bolnavului operat la într-o parte , sau în decubit lateral
pat
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei

5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția reflexelor,
până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel transportul din
sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea

faciesului extremităților indică satrea de șoc

1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența

respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe sondă
 endonazal

2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să nu

comportamentului își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi
imobilizat dacă este nevoie.

3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală

respirației
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor respiratorii
cu vosimente( se previne prin poziția bolnavului.

4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv

pulsului
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică

5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic

5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii

diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea de șoc
provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu

pansamentului sînge sau serozitate

7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă

bolnavului

8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane

bucale umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină

9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a

călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea
pubiană a unei buiote(daca nu este contraindicat)s, lasând apa
de la robinet să curgă, sau prin introducerea bazinetului încălzit
sub bolnav, sau prin sonadj vezical

11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și

seara

1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție

1.3. Se urmărește diureza și se stabilește

bilanțul hidric

2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în

fiecare zi,

2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi

schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3. Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile
expuse, pudraj, în afara menținerii igienei
tegumentelor3.2. Schimbarea de poziție

4. Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică

respiratorie

4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon

4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a

evita încărcarea bronșică

5. Mobilizarea bolnavului 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi

pt. a prevenii flebita

5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi

efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus tubul de
gaze lubrefiat timp de o oră

7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de

la interv. chirurgicală, pt a mării peristaltismul
intestinal și pt. reluarea tranzitului

8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică

cu ceai neindulcit

8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,

bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte

8.3. dupa apariția primului scaun în

alimentație se pot introduce compoturile si
carnea albă

8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata

alimentașia normală

9.1. Supravegherea apariției primului scaun

aproximativ în ziua a 4-a
 9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate
fi datorată unei ocluzii intestinale
9. supravegherea tranzitului intestinal

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

10. Scoaterea firelor

2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat 2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel

puțin 24 ore, fără pernă

3.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic

3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită

vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.Supravegherea micțiunii 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată cu
mijloacele descrise la punctul B.

5. Revenirea sensibilității 5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare reapare

treptat de la radăcină spre extremități

5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în

haluce

6. Depistarea incidentelor 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin aplicare

pungii cu gheață, sau acompreselor reci pe cap

6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie

anunțate medicului.

Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza sau
este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei hemostaze
deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie
perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de
la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie
masiva şi sustinere a functiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-
injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile

- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile

- Serviți materialele folosind pense

- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă

- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți

b) Să fie absorbant

- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea

- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector

- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată

- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm

- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros

- Acționați cu blândețe şi răbdare

- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere

- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare

- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere

- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;

- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;

- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;

- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată

- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă

sunt lipite

- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii

- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;

- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,

- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă

- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm

- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate

- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite,
stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :

- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive

- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în
care este limitată mişcarea

- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE

• Favorizarea vindecării plăgii

• Prevenirea infecției

• Aprecierea procesului de vindecare

• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR

Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)

- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;

- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;

- Comprese sterile

- Tuburi de dren sterile

- Mănuşi sterile

- Ochelari de protecție, mască

- Muşama, aleză

- Soluții antiseptice:

- pentru tegumente

- pentru plagă

- Soluții degresante: benzină iodată, eter

- Medicamente: pulberi, unguente

- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție

adezivă, ace de siguranţă

- Tăviță renală

PREG TIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ

- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului

- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii

- Obțineți consimțământul

b) FIZICĂ

- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat

- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia

- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului

- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii

- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente

- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool

- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile

- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga

- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre
periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea

- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate

- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere

- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi
cu un tampon uscat

- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând

medicamente dacă sunt recomandate;

- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra
un strat subțire de vată dacă este necesar

- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus

- Observați faciesul şi comportamentul la durere

- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale

- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare

- Spălați mâinile cu mănuși

- Dezbrăcați mănuşile

- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII

- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora

- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:

- Pacientul nu acuză durere ;

- Pansamentul este bine fixat şi curat;

- Plaga este în curs de vindecare

REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?

- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;

- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate

- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături

- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul

- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor

- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată

- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia

 Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Îngrijirea stomiilor

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.

Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.

Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal

In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:

- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)

- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.

- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă

- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă

- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă)

- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă

- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor

- măsuță sau tavă pentru materiale

- un vas cu apă caldă

- fașă sau prosoape de hârtie

- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.

- foarfeci

- cană de măsurat conținutul

- mănuși nesterile

- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei

- recipient pt. material murdar

Conduita asistentei în practica de îngrijire

În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:

- pansează rana abdominală

- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice

- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun

pastos, mirositor.

- protejează patul cu mușama și aleză

- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă

- il incurajează să participe la îngrijire

- îmbracă mănuși

- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul

- îndepărtează aparatul

- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea

- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur

- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează

- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei

Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor
sunt rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și
infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și
gunoi.