Pregătirea preoperatorie

· Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde, in
mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai
estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in
pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie
adecvata cazului respectiv.
· Pregatiri si teste preoperatorii
In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului
etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz,
care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel anestezic
produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza in mare
masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot
remedia
aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in
prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia
se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a
cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de
coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste
cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale
sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( TGO, TGP etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul densangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
· Ingrijirile din preziua operatiei
- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar
inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate
mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele
inciziei.
· Ingrijirile din ziua operatiei
Pregatirea preoperatorie consta din :
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat
in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri
minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.
· Interventia chirurgicală
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
· Sala de operație
Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare
și cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.
Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit
intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.
Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea
cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.

Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție
1.Pregătirea camerei
(se efectuează în
timpul intervenției)
1.1.Se aerisește încăperea.
1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât operatul să poată fi ingrijit din toate
părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18- 20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea materialelor în vederea reanimării postoperatorii

2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii

2.2. Se verifică sursa de Oxigen
2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea
materialului pt.
supravegherea
bolnavului
3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
pt. diureză
3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
4.Transportul
bolnavului operat
4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea
bolnavului operat la
pat
5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
capul într-o parte , sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile immediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe
1.Supravegherea
faciesului
1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea
extremităților indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.Supravegherea
comportamentului
2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat ,
va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea
respirației
3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.Supravegherea
pulsului
4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv . Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau
de altă stare
critică
5. Supravegherea TA
6. 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică
starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul
6.Supravegherea
pansamentului
6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu sînge sau serozitate
7.Schimbarea poziției bolnavului
7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
8.Îngrijirea mucoasei
bucale
8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane umezite în soluții diluate de bicarbonat de
Na;acid boric, permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a călcâielor,se
evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea vezicii
11. 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea pubiană a unei buiote(daca nu
este contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin introducerea bazinetului încălzit
sub bolnav, sau prin sonadj vezical
11.Asigurarea somnului
11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și
vegetative
1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
16
Îngrijiri igienice
2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
Prevenirea escarelor
3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile expuse, pudraj, în afara menținerii igienei tegumentelor
3.2. Schimbarea de poziție
4. Exerciții respiratorii
4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a evita încărcarea bronșică
5. Mobilizarea bolnavului
5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze
7. 6.1. Pentru a combate meteorismul care se accentuează în noaptea primei zile de la intervenția
chirurgicală va fi introdus tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7. Clisma cu apă sărată
8. 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
8. Alimentația

8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai neindulcit

8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,citronade, supă de
legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot introduce compoturile si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata alimentașia normală

9. supravegherea tranzitului intestinal

9.1. Supravegherea apariției primului scaun aproximativ în ziua a 4-a

9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi datorată unei ocluzii intestinale
10. Scoaterea firelor
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele