Nursing ortopedie

Pregătirea preoperatorie a bolnavului

Scop:

-prevenirea infecţiilor post-operatorii

-neutralizarea surselor de suprainfecţie locale şi la distanţă
-asigurarea unei stări generale favorabile unei intervenţii chirurgicale pentru minimalizarea
riscurilor intraoperatorii prin reechilibrarea hidroelectrolitică, asigurarea necesarului de 
sânge sau plasmă,compensarea tarelor asociate

 Pregătirea - fizică şi psihică
 -  explicaţii generale oferite bolnavului despreintervenţia chirurgicală care urmează să se
efectueze.
 Pregătirea generală
-bilanţ clinic- vârstă, înălţime, greutate, stare generală / de hidratare / psihică, AHC,
AHP,monitorizarea funcţiilor vitale (TA, puls, resp, temp, diureză, scaun) , patologia actuală ;
•bilanţ paraclinic
-explorări de laborator uzuale (gr. sanguin ABO şi Rh, glicemie, uree,HL,timpi de coagulare, ex.
sumar de urină, EKG) şi suplimentare
(creatinină,ionogramă, probe dedisproteinemie, fosfataza alcalină, fibrinogen, lipide, 
colesterol) ; investigaţii paraclinice (Rx, CT,RMN, mielografie).

 Pregătirea pt. operaţie ( îngrijiri preoperatorii)

-în ziua anterioară operaţiei
-consum de lichide suficient , alimentaţie orală redusă cantitativ şi calitativ la masa de seară ,
baie generală , raderea părului din zona operatiei , badijonaj cu soluţii antiseptice
sau pansament antiseptic uscat, testarea la antibiotice , clismă evacuatorie ;
-în ziua operaţiei: montarea unei linii de perfuzie, se pregătesc documentele FO, analize, Rx ,ce
însoţesc pacientul , instalarea unei sonde urinare , obligatoriu se însoţeşte şi se preia bolnavul la
salade operaţie .
Supravegherea postoperatorie a bolnavului:
 Reîntoarcerea la salon :
-se va face însoţit de medical anestezist şi asistenta de anestezie ;
-asistenta de salon va urmări modul de aşezare a bolnavului în pat şi eventuala tubulatură
(dren,sonde, perfuzii) să nu fie comprimată.

1
 Supravegherea pacientului operat :
-este sarcina cea mai importantă a asistentei medicale, supravegherea fiind
permanentă pt. a sesiza din timp orice modificări subiective şi obiective apărute în evoluţie ;
Se monitorizează
-parametrii clinici general :
-aspectul
 -coloraţia tegumentară(paloare, cianoză),
-starea extremităţilor (reci),
-starea mucoaselor (deshidratare),
-agitaţie sau stare de comă

-parametri fiziologici
-(TA, puls, resp, temp.), periodic şi de mai multe ori postoperator
-pierderile  lichidiene sau sanguine(diureza, dacă e scăzută sau lipseşte, se
montează sondă urinară ;
-tranzitul intestinal -trebuie să se reia cel târziu 3 zile postoperator, iar dacă
nu, se faceclismă evacuatorie ;
-transpiraţia, vărsături, drenaj ) ;
-examene complementare(Rx pulmonar, HL, timpi de coagulare, ex. sumar
de urină, dacă suntnecesare) ;înscrierea valorilor mai sus menţionate în foaia de
temperatură;

 Alte îngrijiri :
-dacă s-a făcut anestezie generală, bolnavul va fi permanent supravegheat pt. a evita regurgitarea
lichidului de vărsătură prin aplecarea capului într-o parte, pt. a evita smulgerea drenurilor
 pansamentelor, sondelor, perfuziilor de către pacient sau pt. a împiedica bolnavul să se
 mobilizeze dacă nu e cazul sau să mănânce sau să înghită apă.

Măsuri de prevenire a complicaţiilor postoperatorii generale imediate şi tardive :

 Ameliorarea durerii :
-nu se adm. calmante decât cu prescr. medicală şi cu cunoaşt. exactă a caracterului şi originii durerii
-durerea poate fi parietală prin tracţiune musculară asupra suturilor profunde sau prin mobilizare, caz în
care administrarea analgezicelor uzuale ameliorează semnificativ durerea ;
-durerea poate fi profundă cu mai multe cauze (distensii viscerale ale tubului digestiv, congestie pelvină,
drenaj, pansament, imobilizare gipsată prea strânse), caz în care se va consulta medicul currant.

Combaterea insomniei :
- prin hipnotice la indicaţia medicului
Combaterea anxietăţii :
- prin discuţii cu pacientul în ceea ce priveşte evoluţia postoperatorie şi faptul că vindecarea va fi
fără complicaţii sau sechele ;
 Prevenirea complicaţiilor pulmonare
la persoanele obeze, pulmonari cronici expuşi acumulării secreţiilor bronşice şi stazei pulmonare 
se fac următoarele manevre : dezinfecţie nasofaringiană ; evitarea frigului ; exerciţii respiratorii de
2 ori pe zi ; tapotaj toracic ;

2
 Prevenirea tromboembolismului venos :-Complicaţia majoră a chirurgiei ortopedice,
-profilaxiase face prin :
-mişcări active şi contracţii musculare statice ale membrelor inferioare repetate de mai multe ori pe
zi prin flexia şi extensia degetelor de la picioare, flexia şi extensia genunchilor, mobilizare în sezut
şi la marginea patului, mers şi ortostatism
! atenţie la prima mobilizare din pat postoperator la TA şi la edeme  ale membrelor inferioare,
dacă bolnavul acuză ameţeală nu trebuie  forţat ortostatismul şi mersul ;
-anticoagulante orale sau heparine fracţionate în doze raportate la greutatea corporală ;

 Profilaxia escarelor de decubit :

-schimbarea poziţiei în pat la 2 – 3 ore ;
-spălarea zilnică cu apă şi săpun pe zonele expuse la umezeală ;
-utilizarea de materiale moi pe zonele predipuse (ex. saltele, perne, colaci de cauciuc, bureţi) ;
-alimentaţie şi hidratare echilibrată prin aport suficient de proteine pt. a fav. cicatrizarea, vitamine ;
-favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate prin masaj cu unguent hidratant sau
apă şisăpun sau prin masaj alternativ cu apă caldă şi apă rece.

Facilitarea tranzitului intestinal :

-până la reluarea tranzitului intestinal se pot folosi tub de gaze, clisme evacuatorii, purgativeuşoare
 Rehidratarea
-2 – 2,5 litri de lichide pe zi, însă până la 6 ore postoperator se vor umezi buzele cu un tifon
pt. a nu apărea vărsături şi regurgitaţii datorate stazei digestive postanestezice ;
 Alimentaţia :
-se va relua alimentaţia cu lichide (ceaiuri, citronadă, supă de zarzavat), apoi fierturi (carne de pui,
peşte) şi treptat a 3-a zi se poate reveni la alimentaţia obişnuită (infunctie de tipul operatiei si
reluarea tranzitului)
Bilanţul şi reechilibrarea hidroelectrolitică:-bilanţul lichidian apreciază aportul şi pierderea de
lichide la nivelul organismului ;
-intrările sunt reprezentate de apa din alimente şi băuturi , apa provenită din
metabolismul  celular  ( î n f u n c ţ i e   d e   g r e u t a t e a   c o r p o r a l ă   p o a t e   v a r i a   d e   l a   3 0 0 -
5 0 0 m l   /   z i )   ş i  perfuziile sau transfuziile administrate ;
-ieşirile sunt constituite din scaun(0,1 – 0,2 l),
-diureză( 1 – 1,5 l) ,
-tranpiraţi e ( 0,5 – 1 l ) şi în plus pierderi prin stări anormale , patologice : febră( pt. fiecare
grad peste 37º C se pierd suplimentar 500 ml apă ) ,vărsături, diaree, aspiraţii, fistule, drenaje;
-nevoia de apă a adultuluieste de aprox2 – 2,5 l /zi.

 Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale:

-se face prin stabilirea  felului  deshidratării, simptomatologia  deshidratării
-cantitatea lichidelor necesare organismului se stabileşte prin
sumarea raţiei de întreţinere(pierderi lichidiene / 24 ore) cu raţia de corectare (se evaluează pe
baza analizelor de laborator şi o stabileşte medicul curant).

3
 Soluţii utilizate pentru rehidratare şi remineralizare:
-soluţie izotonică de NaCl 9% (=ser fiziologic) ;
-soluţie hipertonă de NaCl 1 0 – 20% ;
-glucoză – soluţie izotonică sau hipertonică ;
-soluţie de KCl – K 2% în glucoză izotonică ;
- soluţieRinger– electroliţi KCl 0,3g , CaCl20,5g , NaCl 8,5g şi apă până la 1000ml ;
-Dextran 40 sau 70 ;
-plasmă ;
-sânge integral ;
-masă eritrocitară ; masă trombocitară

.Căile de hidratare ale organismului :

-orală: cale fiziologică, declanşează reflex funcţia normală a tubului digestiv, se
renunţă la această cale în caz de vărsături ;
-perfuzie intravenoasă

Administrarea medicamentelor :
Căi de administrare:orală ; externă ; parenterală( iv, im, sc, id) ;
 Reguli generale:
-se respectă tratamentul prescris de medicul curant ;
-se identifică medicamentul după proprietăţile fizice ;
-se apreciază calitatea medicamentului (să nu fie expirat) ;
-se respectă căile de administrare prescrise de medic ;
-se respectă doza şi ritmul de administrare ;
-se respectă somnul fiziologic al pacientului ;
-se respect  următoarea succesiune  a căilor de adm. pe cale  orală solide,  lichide şi 
apoi parenterală ;

-se informează pacientul despre efectele adverse ale medicamentului ;

-se anunţă imediat medicul în cazul greşelilor de administrare (modificări ale dozei,
lipsa de cooperare din partea pacientului) şi asupra eventualelor reacţii adverse ;
-se administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane.

Antibiotice:
 Principii de administrare în patologia ortopedică:
-se preferă adm. orală sau parenterală (id sau iv) ;
-se administrează la intervale regulate de timp ;
-se testează toleranţa pacientului la antibiotic înainte de administrare (ex. alergie la penicilină) ;
-se respectă doza şi ritmul de administrare ;
-întotdeauna se face
Profilaxie antibiotică preoperator;
-profilaxia antibiotică postoperator
 -se face în funcţie de mărimea plăgii, amploarea şi durata intervenţiei chirurgicale (ex. pt.
intervenţii chirurgicale minime, cum ar fi extragerea unei broşe, artroscopie se poate adm.
numai antibioterapie orală ; la intervenţie chirurgicală medie osteosintezăcu tije centromedulare
3 – 5 zile Oxacilină, Penicilină ; intervenţie majoră 3 – 5 zile Cefalosporină) ;
-în cazul complicaţiilor infecţioase s e m ă r e ş t e d o z a d e a n t i b i o t i c s a u s e f a c e o
a s o c i e r e d e antibiotice, apoi se recoltează din secreţiile purulente locale şi se efectuează cultură
şi antibiogramă din aceste secreţii pt. evidenţierea germenului patogen şi pt. a conduce
o antibioterapie ţintită ; înacest caz se continuă tratamentul până la eradicarea
4
procesului infecţios sau până la max 3 săpt.,după care se face o pauză de câteva zile
în administrare pt. a preveni apariţia complicaţiilor renale date de administrarea prelungită
de antibiotic
-în cazul fracturilor deschise tratamentul antibiotic este obligatoriu şi Imediat ( fracturile deschise
sunt deja contaminate , dacă trec mai mult de 6 ore ca interval de timp până la prezentare,sunt
considerate infectate ) şi se preferă o asociere de antibiotice ( în general o Penicilină , o
Aminoglicozidă – Gentamicină, o Chinolonă – Metronidazol sau o Cefalosporină -
Cefoperazonă,Medocef, Cefaclor, Cefalexin, Cefuroxim , Axetine , Ceftriaxon, Rocephine , în asoci
ere cu oChinolonă – Metronidazol, Norfloxacin, Ciprofloxacin