Portofoliu Management și legislatie sanitara

Legea nr. 95 din aprilie 2006 (republicata) privind

reforma în domeniul sanatatii
Art. 231 cu privire la obligatiile asiguratilor
Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 230 sunt
următoarele:
a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;
b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;
d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor
de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;
e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;
g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata/contribuţia personală, în
condiţiile legii;
h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de
asigurat, definite la art. 223 alin. (1)

2
Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat

Acestea sunt după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care
este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii
contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de
CNAS. După implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative
se înlocuiesc cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, emis numai prin sistemul
informatic unic integrat al sistemului de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu adeverinţa
de asigurat cu o valabilitatede 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive
religioase saude conştiinţă primirea cardului naţional.

Exista insa o categorie de persoane, care potrivit articolului 224 din aceeași lege a refomarii
în domeniul sănătății, pot beneficia de asigurare, fără plata contributiei. Acestia vor primi un
document justificativ special, carnet sau adeverinţă de asigurat fără plata contribuţiei, eliberat
de casa de asigurări de sănătate, care atestă această calitate, în urma prezentării la casa de
asigurări a documentelor care dovedesc că se incadreaza în prevederile legii.

3
 Art. 232 – privind pachetul minimal de servicii
medicale
Potrivit articolului 232, persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat, beneficiaza de servicii
medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevazute de lege :

Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri
de servicii medicale:

1. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală- se acordă în limita

competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea
medicul de familie. Asistenţa medicală de urgenţă se referă la cazurile de cod roşu, cod galben şi
cod verde prevăzute în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului
internelor.

2. Supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic - evaluarea factorilor

ambientali, consiliere privind igiena alimentaţiei şi depistare de boli cu potenţial endemo-
epidemic - examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimitere către structurile de specialitate pentru
investigaţii, confirmare, tratament adecvat şi măsuri igienico-sanitare specifice, după caz.

4
3. Consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lehuziei
a) luarea în evidenţă în primul trimestru;
b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a.

In situaţia în care luarea în evidenţă a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru această lună
se va raporta casei de asigurări de sănătate numai luarea în evidenţă a gravidei, nu şi
supravegherea;
c) supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv;
d) urmărirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu;
e) urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naştere;
4. Consultaţiile de planificare familială
a) consilierea persoanei privind planificarea familială;
b) indicarea unei metode contraceptive.

5
5. Servicii de prevenţie
Consultaţia preventivă pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani pentru prevenirea
bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate se acordă o dată la 3 ani şi
cuprinde:
a. consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic);
b. recomandare pentru examene paraclinice pentru încadrarea într-o grupă de risc;
c. sfat medical, recomandări regim igieno-dietetic.
6. Activităţi de suport- examinare pentru constatarea decesului cu sau fără eliberare de acte
medicale: eliberarea certificatului medical constatator al decesului, cu excepţia situaţiilor
de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, conform Ordinului ministrului justiţiei
şi ministrului sănătăţii nr. 1134/C-255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind
efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.

6
Potrivit articolului 238
(1) Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală primară şi de specialitate ambulatorie la
indicaţia medicului de familie, în condiţiile contractului-cadru (care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale,
tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate )
(2) Asiguraţii primesc asistenţă medicală de specialitate în spitale autorizate şi evaluate.
(3) Serviciile spitaliceşti se acordă prin spitalizare şi cuprind: consultaţii, investigaţii,
stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire,
recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă.
(4) Asistenţa medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă de timp şi după un ritm
stabilite de medicul curant în unităţi sanitare autorizate şi evaluate.
(5) Servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv îngrijiri paliative la domiciliu, se
acordă de furnizori evaluaţi şi autorizaţi în acest sens.

7
Art. 239 și art. 241

Conform articolului 239 servicile de medicina dentara trebuie sa fie acordate de catre personal
autorizat in locati autorizate si evaluate de autorități.

Art:241

Persoanele cu asigurare medicala beneficeaza de medicatie cu sau fara contributie din propriile
venituri pe baza prescripriei date de medic.Responsabilitatea schemei terapeutice revine
medicului care a emis prescriptia sub froma de scrisoare medicala.Modalitatile de prescriere si
elibereare a medicamentelor se gasesc in hotararea Guvernului si in contracte.Pentru
prescrierea medicamentelor trebiue respectate protocoalele terapeutice,emise de Ministerul
Sanatati,aprobate de catre CNAS,pentru medicamentele fara protocol terapeutic, prescrierea se
face cu respectarea indicatiilor,dozelor si contraindicatiilor.Nerespectarea protocoalelor duce la
sanctiunii conform hotarir Guvernului,iar contra valoarea medicatiei nu se recupereaza.

8
Art 245

Persoanele au dreptul la serviciul de ingrijiri medicale la domiciliu,incluzand ingrijirile

paleative,aceste servici trebuie acordate obligatoriu de catre personal autorizat si evaluat
conform legii.
Art. 246
Sunt de acord ca asiguratii sa beneficeze de transportul medical, deoarece o ambulanta
este dotata cu toate materialele necesare in cazul in care poate degenera starea
asiguratului, in acelasi timp este insotit de cadre medicale care il supravegheaza
permanenet . Daca o persoana plateste lunar asigurarea de sanitate este normal ca
aceasta sa beneficeze de cele mai bune servicii in momentul in care are nevoie de ingrijiri
medicale.
Art.247
Dupa revolutia din 1989, romanii au inceput sa migreze in toata lumea, au inceput sa
lucreze pentru firme internationale si sa trebuiasca sa calatoreasca in interes de service.
Este normal ca asigurarea platita sa ii acopere si in momentul in care sunt plecati in alta
tara.

9
Art 248
In momentul in care asiguratului I se intampla ceva in timpul muncii, este normal ca angajatorul sa raspunda si sa ii ofere orice
este necesar ca starea acestuia sa revina la normal.Angajatorul trebuie sa ii asigure un mediu sigur de lucru.
Daca fiecare asigurat ar merge perioadic la consult stomatologic, acesta nu ar avea nevoie de servicii stomatologice mai
costisitoare, in caz contrar acesta sa isi suporte propriile cheltuieli
Sunt de acord ca asiguratul sa isi plateasca in plus daca doreste un extra confort in cazul in care doreste sa stea la un hotel mai
costisitor .
Daca un asigurator doreste sa apeleze de operatii estetice, si nu este multumit de aspectul lui, este correct ca acesta sa
plateasca in plus, deoarece nu o consider a fi o necessitate, doar daca are o problema majora care il afecteaza emotional in
momentul in care interactioneaza cu persoanele din jur.
Asigurarea ar trebuii sa acopere orice fel de medicament, serviciu medical sau transport, sanatatea are prioritate intodeauna,
nu este vina asiguratului ca serviciile medicale sunt extrem de constisitoare.
In ceea ce priveste fertilizarea in vitro, ar trebui ca asiguratorul sa beneficeze de aceasta, deoarece sunt multe familii care au
nevoie si nu au o situatie financiara buna, un copil este cel mai frumos lucru in viata unei familii, iar cresterea populatiei este
foarte importanta, mai ales in fata noastra.
Vazul si auzul sunt foarte importante pentru o persoana, este foarte greu sa duci o viata normala daca acestea nu functioneaza
in parametrii normali. Ar trrebui ca asigurarea sa acopere orice interventie legata de acest subiect.
Asistenta medicala la cerere ar trebui inclusa in polita de asigurare, deoarece asiguratul stie si simte cel mai bine nevoile
propria.
Serviciile si proceduriile de reabilitare sunt foarte importante pentru ca asdiguratul sa revina inapoi la o viata normala, deci
acestea ar trebui incadrate in asigurarea de sanitate.
Daca asiguratul isi doreste un confort mai mare ca cel asigurat de spital, acesta ar trebui sa isi achite din propriul buzunar, la fel
si in cazul in care doreste sa mearga in clinici medicale private.
10
Art. 250
În general se consideră că serviciile de sănătate sunt un sistem de instituții care sunt
recunoscute oficial, sunt organizate pe întreg teritoriul unui stat și au ca obiectiv de activitate
satisfacerea diverselor necesități și cerințe de sănătate ale populației acelui stat. Grupate sub
denumirea generică de ,,sănătate”, aceste servicii sunt profund implicate în crearea condiţiilor
materiale de existenţă a omului, în ridicarea calităţii vieţii. Ele includ un larg spectru de activitati atât
preventive, cât și curative și de recuperare, activitați pentru realizarea cărora sunt folosiți profesioniști
de sănătate (furnizori) care au atribuții diverse, specifice domeniului în care își desfasoară activitatea.
Ocrotirea sănătăţii reprezintă un serviciu foarte important oferit populaţiei. Starea de sănătate are
un conţinut complex şi se află într-o relaţie de intercondiţionare cu evoluţia socială în ansamblu, cu
celelalte componente ale economiei şi calităţii vieţii. Aceasta este determinată de nivelul general de
dezvoltare economico-socială, de structura consumului, de standardul igienei individuale, de gradul
de cultură, şi nu în ultimul rând, de serviciile de sănătate.
Evoluţia stării de sănătate este influenţată, în mare măsură, de nivelul de dezvoltare a serviciilor
de ocrotire a sănătăţii, de aria lor de cuprindere şi de modul de organizare, de dimensiunile reţelei
unităţilor sanitare, de dotarea lor tehnică şi de încadrarea cu personal de specialitate.
În serviciile medicale, un element-cheie este calitatea. Înainte de a putea discuta despre
managementul calităţii, trebuie definită calitatea îngrijirii în interiorul unei instituţii de îngrijire a sănăţii.
Calitatea îngrijirii este un concept dinamic cu multe dimensiuni. Dimensiunile sale sunt dependente
atât de perspectiva persoanei care răspunde la întrebare, cât şi de contextul social, organizaţional şi
de mediu.

11
 Definiţia calităţii îngrijirii de sănătate se bazează pe valori unice din cadrul culturii (atât cultura
profesională, cât şi cultura etnică) şi pe contextul situaţiei. Este imposibil să defineşti calitatea îngrijirii
fără a ţine seama de valorile ce se află în spatele individului, de situaţia socială şi profesională.
În cazul serviciilor sanitare, definiţia calităţii a evoluat în paralel cu creşterea numărului de
aplicaţii practice ale diferitelor modalităţi ştiinţifice de abordare a problemelor specifice acestui
domeniu.
Verificarea calității serviciilor se realizează prin inspecții și audit care vizează modul în care se
respectă procedurile de lucru, normele medico-sanitare, etica și profesionalismul de la locul de
muncă. Se verifică de asemenea normele legate de igienă, curățenie și tot ce vizează siguranța și
securitatea pacientului aflat într-o instituție medicală. Controalele personalului se realizează de către
Direcția de Sănătate Publică de care aparține unitatea medicală respectivă.

12
Art. 266
Următoarele persoane au calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate,
cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și
ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, după caz:
-cetățenii români cu domiciliul în țară
-cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere
temporară ori au domiciliul în România
-cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai
Confederației Elvețiene care nu dețin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru
care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obținut dreptul de a sta în
România pentru o perioadă de peste trei luni
-persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
Confederația Elvețiană care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier și desfășoară o
activitate salariată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în care
se întorc de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână
-pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România și care își
stabilesc reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat
aparținând Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, respectiv
domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate
socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, care nu dețin o asigurare
încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României

13
 Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, datorează, după caz, contribuții de
asigurări sociale de sănătate pentru următoarele categorii de venituri:
venituri din activități independente
venituri din asocierea cu o persoană juridică
venituri din cedarea folosinței bunurilor
venituri din investiții
venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
venituri din alte surse
Pentru persoanele care nu realizează venituri din activităţi profesionale, dar care doresc să se
asigure în sistemul unitar de pensii publice, există posibilitatea încheierii unui contract de asigurare
socială, ca formă facultativă de asigurare. În cazul în care persoana încheie un contract cu una
dintre casele de pensii, atunci baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale o constituie
venitul lunar asigurat, înscris în acest contract. Ea se calculează astfel: cota de contribuţie este de
26,3% din venitul asigurat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nu mai mare de cinci ori câştigul salarial
mediu brut.

14
 Există şi posibilitatea de a achita în avans contribuţia, pentru o perioadă de maximum
doisprezece luni, calculate de la data plăţii. Contractul care se încheie cu casa teritorială de pensii
include datele de identificare ale asiguratorului şi ale persoanei asigurate, adresa asiguratului,
condiţiile de asigurare, obligaţiile asiguratorului şi ale asiguratului şi clauzele contractuale. În ceea
ce priveşte sistemul asigurărilor pentru şomaj, legea nu permite persoanelor fără venituri să-şi
achite pe cont propriu această contribuţie.
Autorităţile au legiferat în 2016 şi posibilitatea ”cumpărării” a cinci ani de vechime în muncă.
Prevederile oferă cetăţenilor posibilitatea legală de a-şi achita contribuţia la pensii pentru perioadele
din ultimii cinci ani în care n-au avut calitatea de asigurat într-un sistem de pensii. Realizarea acestui
demers se face tot printr-un contract cu o casă teritorială de pensii.

15
Art. 326
Marea majoritate a pacienților din UE beneficiază de asistență medicală în propria lor țară și preferă această opțiune.
Dar, în anumite cazuri, pacienții pot dori să beneficieze de anumite tipuri de asistență medicală în alt stat membru. Exemplele
includ asistența medicală foarte specializată sau asistența medicală în zonele de frontieră unde unitatea spitalicească
adecvată cea mai apropiată se află de cealaltă parte a frontierei.

În ultimii ani, cetățenii au înaintat Curtii Europene de Justiție o serie de cazuri pentru a-și revendica dreptul la
rambursarea serviciilor medicale furnizate în alte state membre.

În hotărârile sale cu privire la aceste cazuri, începand cu anul 1998, Curtea a hotărât în mod constant că pacienții au
dreptul de a li se rambursa costul asistenței medicale de care au beneficiat în alt stat membru, în condițiile în care ar fi
îndreptățiți să beneficieze de acestea și în propriul stat membru. Este necesar să se clarifice modul în care principiile stabilite
în aceste cazuri specifice ar trebui să fie aplicate în general. Prin urmare, sunt necesare norme comunitare cu privire la modul
în care ar trebui asigurată calitatea și siguranța asistenței medicale transfrontaliere în general.

În acest scop, Comisia intentionează să propună în anul 2013 o comunicare și o recomandare a Consiliului privind
siguranța pacientului și calitatea serviciilor medicale, precum și o recomandare a Consiliului privind infecțiile asociate
asistenței medicale.

În aceste cazuri, nu ar trebui să existe obstacole nejustificate. Serviciile medicale ar trebui să fie sigure și de bună
calitate. Procedurile referitoare la rambursarea costurilor ar trebui să fie clare și transparente. Respectând principiul
universalității, al accesului la asistență medicală de calitate, al echității și solidaritătii, obiectivele acestui cadru vor fi, prin
urmare, urmatoarele:

-de a oferi suficientă claritate în ceea ce privește drepturile de rambursare a costurilor asistenței medicale furnizate
în alte state membre

-de a se asigura că cerințele necesare pentru o asistență medicală de înaltă calitate, sigură și eficientă sunt
respectate în cazul asistenței medicale transfrontaliere

16
 Statele membre sunt responsabile cu organizarea și prestarea de servicii de sănătate și
asistență medicală. Acestea sunt, în special, responsabile cu determinarea normelor care se vor
aplica rambursării pacienților și furnizării de asistență medicală. Această propunere nu aduce nicio
modificare în această privință. Este importantă sublinierea faptului că această inițiativă nu afectează
dreptul statelor membre de a alege normele care se vor aplica unui caz specific.
În schimb, acest cadru este creat pentru a facilita cooperarea europeană privind asistența
medicală, precum cea pentru rețelele europene de centre de referință, împărtășirea evaluărilor noilor
tehnologii medicale sau pentru a folosi tehnologia informației și a comunicațiilor în vederea furnizării
de asistență medicală mai eficientă. Aceste acțiuni vor oferi statelor membre sprijin suplimentar în
vederea îndeplinirii obiectivelor generale privind accesul universal la asistența medicală de înaltă
calitate pe baza echitătii și solidarității, fapt ce va avantaja toți pacienții, indiferent dacă aceștia pleacă
în altă țară sau nu.
Aceste chestiuni au fost discutate în mai multe rânduri de către Comisie împreună cu autoritățile
responsabile din toate statele membre, reprezentanții Parlamentului European, precum și comunitatea
medicală și alte părți interesate.

17
Articolul 337
(1)Legea explica,in mod clar,ca cele doua carduri atat cel european cat si cel de sanatate sunt diferite si in cele din urma
personale si nu pot fi date sau imprumutate altor persoane asa dar este prevazut ca fiind o infractiune de fals daca acesta
se foloseste de catre altcineva in afara de proprietarul cardului fie cu scop medicinal sau nu.
(2)Legea vorbeste despre cardul de sanatate fiind un act demonstrativ.El fiind recunoscut prin intermediu platformei
informatice de asigurari de sanatate prin urmare poate depista daca persoana este asigurata sau
neasigurata.Persoanelor asigurate le sunt asigurate o parte din fond.Persoanee care refuza sa prezinte actul
demonstrativ,deoarece intervine in nevoia de satisfacere a practicarii religiei le este emisa o adeverinta de asigurat.
(3)Prevederile specificate nu pot fi folosite in cazul in care persoana executa o pedeapsa privativa de linertate,arest
preventiv in unitatile penitenciare sau persoanele care se afla inexecutarea unei masuri educative ori de siguranta
privative de libertate

Articolul 341
Cardul national de asigurari de sanatate poate fi folosit doar in Romania.Acest lucru face diferenta intre cardul national
de asigurari de sanatate si cardul european de asigurari de sanatate.

Articolul 342
Furnizorii de servicii medicale sunt au obligatia de solicita,respectiv de a prezenta documentul in cazul acordarii de
serviciu medical in conditiile mentionate in contract.

18
Webografie

https://lege5.ro/gratuit/g42tmnjsgi/art-231-drepturile-si-obligatiile-asiguratilor-lege-95-2006
?dp=hazdanbzgi4dc
https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/asigurarea-calitatii-serviciilor-de-
sanatate-61725.html
https://www.lucraredelicenta.com/licenta-managementul-calitatii-serviciilor-de-
sanatate-din-romania-.php
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/
Ghid_contributii_2016.pdf

19