PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

ROLUL NURSINGULUI:
 PROMOVAREA SANATATII;
 PREVENIREA BOLII;
 ÎNGRIJIREA PERSOANELOR BOLNAVE (FIZIC, MENTAL,
PSIHIC, HANDICAPAŢI) DE TOATE VÂRSTELE, ÎN TOATE
UNITĂŢILE SANITARE, AŞEZĂRILE COMUNITARE ŞI ÎN
TOATE FORMELE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcţiile asistentei medicale:

• independentă;

• dependentă;

• interdependentă.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcţia asistentei medicale de natura independenta:

• îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu îşi poate îndeplini singur

anumite funcţii;

• stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;

• transmite informaţii pacientului, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl

susţine;

• este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii

mai bune de viaţă.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Funcţia asistentei medicale de natura dependenta:

 la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau de

readaptare, observă la pacient modificările provocate de boală sau
tratament şi le transmite medicului.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA

Funcţia asistentei medicale de natura interdependenta:

 asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar

(educatori, psihologi, logopezi, profesori), social, educativ,
administrative şi participă la activităţi interdisciplinare.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA

Alte funcţii ale asistentei medicale:

1. funcţia profesională:
de a se ocupa de pacient şi a face pentru el ceea ce el nu poate face;
promovarea şi menţinerea sănătăţii;
prevenirea îmbolnăvirilor;
2.îngrijirea bolnavilor şi recuperarea acestora.
3. funcţia educativă – reiese din relaţiile pacient-asistent şi din relaţiile de
muncă cu personalul din subordine.
4.funcţia economică – de organizarea timpului, precizarea priorităţilor de
aprovizionare.
5.funcţia de cercetare – participantă în echipa de cercetare alături de
medic.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
Nevoile fundamentale:
• 1 - a respira şi a avea o bună circulaţie;
• 2 - a bea şi a mânca;
• 3 - a elimina;
• 4 - a se mişca şi a avea o bună postură;
• 5 - a dormi şi a se odihni;
• 6 - a se îmbrăca şi a se dezbrăca;
• 7 - a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
• 8 - a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele;
• 9 - a evita pericolele;
• 10 - a comunica;
• 11 - a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, a practica religia;
• 12 - a fi preocupat în vederea realizării;
• 13 - a se recrea;
• 14 - a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Reguli generale:
 Supravegherea pozitiei pacientului: decubit ventral, decubit lateral
(pleurezii), decubit dorsal, Trendelenburg, antiTrendelenburg, cu trunchiul
mai ridicat (ortopnee – cardiac), cu membrele inferioare proclive (mai
ridicate)
 Supravegherea starii generale: comportamentul pacientului, functii vitale,
modificari stari patologice, facies, culoare tegumente, miscari
active/pasive, stare psihica; mobilizarea active/pasiva
 Urmarirea parametrilor: tensiune, puls, curba febrila, toleranta digestiva,
scaun, diureza;
 Urmarirea pansamentelor, a continutului si a aspectului drenajelor;
 Prevenirea escarelor: modificarea pozitiei pacientului, asternut, curatenie;
 Combaterea durerii:Administrarea medicametelor respectand protocoalele
de lucru si evaluarea starii postadminnistrare
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN

Pozitia in pat a pacientilor:

 Decubit lateral (contralateral): cand pacientului i s-a practicat o

interventie in flancuri sau hipocondru;

 Ortopnee cu trunchiul si capul ridicat: la pacientii cardiaci si cu afectiuni

respiratorii;

 Decubit dorsal: in toate cazurile cand se permite acest lucru

 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Investigarea preoperatorie a pacientului cu afectiuni intraabdominale:
 Recoltarea analizelor de laborator indicate de medical curant;
 Efectuarea explorarilor imagistice recomandate si pregatirea pentru
aceste investigatii:
Radioscopii toraco-pleuro-pulmonare;
Radiografii toraco-pleuro-pulmonare;
Tranzit baritat eso-gastro-duodenal;
EDS ;
Ecografie abdominala;
RMN;
CT;
Eco-endoscopie sau ecografie.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Pregatirea pacientului pentru operatia abdominala:

• restricția aportului de alimente solide cu 12 ore preop, regim hidric in seara

dinaintea interventiei, oprirea completa a aportului inclusiv hidric in dimineata zilei
interventiei, clismare, laxative – fortrans, picoprep;

• pregătirea câmpului operator – spalare, raderea pilozitatii in dimineata zilei

operatiei;

• recoltarea produselor pentru examene de laborator la indicatia medicului;

• efectuarea igienei personale și pregătirea psihică a bolnavului;

• linistirea si calmarea acestuia, asigurarea odihnei inainte de operatie;

• corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice, volemice, acidobazice, hematologice;

• administrarea medicatiei sedative, antibiotice, anticoagulante, oxigenoterapie;

• urmarirea parametrilor biologici după administrarea medicației sedative si

preanestezice;

• pregătirea documentelor pacientului pentru operație: semnături, acorduri,

consimțământul chirurgical.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirea postoperatorie a pacientului abdominal:
Supravegherea postoperatorie precoce:
Supravegherea si monitorizarea functiilor vitale;
Urmarirea parametrilor: TA, AV, puls, temperatura, diureza, tranzit intestinal,
respiratia;
Tratamentul durerii;
Prevenirea si tratamentul complicatiilor precoce;
Verificarea permeabilitatii cateterelor, tuburilor de dren si a sondelor;
Verificarea pansamentului si a continutului tuburilor de dren (aspect sangv);
Aspirarea secretiilor;
Tapotajul si mobilizarea pasiva;
Administraea medicatiei, solutii perfuzabile, sange, anticoagulante;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii: PANSAMENTUL:

• Aspectul pansamentului: este imbibat cu secretii, se anunta medicul, se preleveaza cultura, apoi se
schimba;

• Daca este curat se schimbă pansamentul la 24 ore după operație, iar după 72- 96 de ore plaga poate
fi lăsată fara pansament (se panseaza doar in jurul tuburilor de dren);

• Se schimbă precoce dacă este umed sau dacă pacientul prezintă semne locale sau generale de
infecție a plăgii (febră, frison, congestie locală);

• Se recoltează secreție din plagă pentru examenul bacteriologic și antibiogramă in orice moment in
care plaga secreta;

• Se schimbă meșele la indicatia medicului sub supravegherea sa;

• Se scot firele de sutură la 10-14 zile, în funcție de indicația medicului și de evoluția plăgii;

• Se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menținută decliv;

• Se schimba pungile colectoare la indicatia medicului;

• Se verifica permeabilitatea tuburilor ;

 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN

Ingrijirile postoperatorii: SUPRAVEGHEREA CURBEI FEBRILE, TA, AV

• se măsoară și notează temperatura pacientului dimineata, seara, cand se
suspicioneaza febra;
• se anumnta medicul in caz de febra;
• se combate frisonul prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare,
anitermice, se recolteaza hemocultura;
• se supraveghează și se raportează semnele de hipotermie: somnolență,
scăderea temperaturii rectale la 34-35 grade C, scăderea TA și a pulsului;
• TA, AV se monitorizeaza dimineata si seara si ori de cate ori situatia o
impune, orice valori modificate sunt raportate imediat medicului (hio-
hiper tensiunea, tahicardia, bradicardia).
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii: SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR

• la cei cu sondă vezicala se verifică permeabilitatea și racordul sondei;

• se goleste punga colectoare și se notează cantitatea de urină;

• la cei fără sondă se urmăreste reluarea spontană a micțiunilor la 6 - 8 ore

postoperator;

• se verifică prezența globului vezical la cei care nu urinează spontan;

• se anunță medicul dacă pacientul nu urinează;

• se face sondaj vezical, în condiții aseptice, dacă bolnavul prezintă glob

vezical;

• se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii

fecale (a doua zi respectiv in ziua 3-4 postoperator);

• cand bolnavul nu își reia tranzitul intestinal se adiministreaza

supozitoare, tub de gaze, clisme;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI

• In ziua operației: fara alimentatie per os, hidratarea parenterală cu

soluții prescrise de medic;

• Cand pacientul are toleranta digestiva (nu varsa) se introduce

alimentatia de protectie, hidrica, chiar din prima zi postoperator,
diferentiat in functie de interventia chirurgicala suferita;

• Alimentele se introduc progresiv;

• Dupa ce pacientul are scaun, va manca regimul obisnuit (in functie de

tarele asociate);
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii MOBILIZAREA PACIENTULUI

• Mobilizarea activa precoce exceptând cazurile cu intervenții (pacientul

este stimulat sa mearga singur) – cea mai sigura metode de prevenire a
trombemboliei;

• Mobilizarea posturala - se schimbă poziția bolnavului din oră în oră în

primele 24 de ore pentru a preveni pneumonia dată de stază pulmonară
sau atelectazia pulmonară;

• Mobilizarea pasiva - se fac miscari pasive in articulatii ( de catre

personalul de ingrijire) pentru a mentine tonusul muscular si a preveni
complicatiile trombembolice;

• Mobilizarea activa -se solicită pacientului să execute mișcări active ale

membrelor inferioare din oră în oră;

• Masaje usoare de drenaj venos si limfatic cu stimularea circulației

venoase.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii SUPRAVEGHEREA RESPIRATIEI, SATURATIEI O2,
TUSEA

• Aerisirea saloanelor, incalzirea si umidificarea aerului;

• Se noteaza frecventa respiratiei dimineata si seara si ori de cate ori este

nevoie;

• Se noteaza SpO2 ori de cate ori se impune, daca este scazuta se adm O2
pe masca - oxigenoterapie;

• Tapotajul;

• Gimnastica respiratiei;

• Aspirarea secretiilor si toaleta locala;

• Daca pacientul desatureaza se impune intubarea orotraheala;

 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii COMBATEREA DURERII, FEBREI, TUSEI
• Se combat durerile: antiinflamatoare, antalgice de uz obisnuit sau
majore;
• Febra se combate cu antitermice si antibiotic, initial cu spectru larg,
iar dupa identificarea agentului patogen si a sensibilitatii acestuia la
antibiotic, cu antibiotic tintit;
• In cazul tusei umede se administreaza expectorante: mucosolvan,
acetilcisteină – ACC, se recolteaza secretii pentru cultura si AB
• In cazul tusei uscate se administreaza inhibitoare ale tusei, de obicei
central;
• Bronhospasmul necesita adm de bronhodilatatoare: miofilin,
hemisuccinat;
• Infecţii la nivelul plagii, intraabdominale sau sistemice , necesita
administrarea de antibiotic;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE ABDOMEN
Ingrijirile postoperatorii EFECTUAREA PANSAMENTULUI
• In sala de pansamente sau la pat;
• Necesar: pansamente, fesi, soluții dezinfectante, instrumentar, manusi
• Etape:
Indepartarea vechiului pansament;
Examinarea plagii;
Asepsia si dezinfectarea tegumentelor de la rana spre exterior cu solutii
aniseptice;
Daca plaga este curata se aplica un pansament steril fixat cu leucoplast;
Daca plaga secreta sau are tesuri devitalizate, se indeparteaza, evantual se
preleveaza culturi pentru AB;
Toatela plagii care secreta se face cu apa oxigenata, solutii betadinate,
pansamentul poate fi uscat sau umed;
Pansamentul se fixeaza cu leucoplast;
Pansamentul indepartat se arunca in cos pentru infectioase;