Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elaborat:Ticu-Corciu Liliana
Subiectul:Maladiile sistemului digestiv.Conduita copilului
1
bolnav n viziunea CIMC i Protocolului clinic naional.
Abiliti:
1.Caracterizarea factorilor etiologici i favorizani n
dezvoltarea maladiilor sistemului digestiv la copii.
2.Examinarea copiilor bolnavi cu recunoaterea semnelor de
boal.
3.Conduita copiilor bolnavi n viziunea CIMC i
Protocoalelor clinice naionale n vigoare.
4.Organizarea regimului igienic i de ngrijire.
5.Prescrierea regimului alimentar copiilor cu diaree.
6.Acordarea asistenei de urgen n vrsturi.
7.Tratarea diferitor forme de stomatite.
8.Prepararea i administarea SRO.
9.Consilierea mamei/ngrijitorului privind problemele de
alimentaie.
10.Proiectarea i realizarea convorbirii ,,Profilaxia
helmintiazelor la copii.
2
1.Caracterizarea factorilor etiologici i favorizani n dezvoltarea maladiilor
sistemului digestiv la copii.
I.FACTORI EXOGENI:
-ALIMENTRI CANTITATIVI:
1. Hipogalactie matern;
2. Diluii necorespunztoare de lapte;
3. Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitri cronice;
4. Copii anorexici;
5. Tulburri neuropsihice de glutiie, de supt.
ALIMENTRI CALITATIVI:
1. Aport insuficient de proteine;
2. Exces de finoase;
3. Aport insuficient de grsimi etc.
-INFECIOI I TOXICI
1. Infecii respiratorii recidivante, pneumonii, infecii urinare;
2. Tulburri gastrointestinale cronice, boli diareice;
3. Administrarea excesiv i de lung durat a antibioticelor.
-NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE I EDUCAIE:
1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentaie;
2. Trecerea precoce la o alimentaie necorespunztoare vrstei.
II. FACTORI ENDOGENI
- Anomalii de dezvoltare ale organelor i sistemelor
-Afeciuni metabolice ereditare
-Stri imunodeficitare congenitale
-Sindrom de malabsorbie
- Boli endocrine
3
-intensitatea esutului adipos subcutanat
-turgorul esuturilor moi
-coloraia mucoasei cavitii bucale i vestibulului faringian,luciul,curenia,defectele
mucoasei,dimensiunile amigdalelor,starea peretelui posterior al faringelui
-starea limbii(umeditatea,papilele,depunerile)
-starea dentiiei(numrul dinilor de lapte i al dinilor permaneni,al dinilor cariai)
-dimensiunile abdomenului,simetria lui
-participarea peretelui abdominal la respiraie
-peristaltica vizual
-dezvoltarea reelei venoase subcutanate
-edemul peretelui abdominal anterior
-herniile.
La palparea superficial se atrage atenia la:
-sensibilitatea la durere
-hiperestezie
-ncordarea peretelui abdominal
-prezena sau lipsa simptomelor peritoneale.
La palparea profund a se atrage atenia la:
-forma,consistena,mobilitatea i reacia la durere a intestinului gros,poriunea terminal a
ileonului,prezena garguimentelor,grosimea;
-aezarea stomacului,starea pilorului,prezena durerilor
-durerile apreciate n punctele i zonele de proiecie a pancreasului;
-dimensiunile ficatului,consistena lui,sensibilitatea la durere,mobilitatea
-de caracterizat marginea i faa visceral a ficatului;
-simptomele veziculare i aprecierea durerilor n punctul de proiecie al vezicii biliare.
La percuie se atrage atenia la:
-caraterul sunetului percutor deasupra regiunii abdomenului;
-dimensiunile ficatului pe liniile anterioare axilar,clavicular,median,dup Kurlov
La auscultaie a se atrage atenia la:
-caraterul peristalticii(nviorare,absen)
La auscultafricie se va atrage atenia la:
-dimensiunile stomacului
La analiza protocolului examenului roenghenologic trebuie de atras atenia la:
-viteza de trecere a substanei de contrast
-poziia organului care se examineaz n cavitatea abdomenului
-forma,dimensiunile organului,relieful mucoasei
-identificarea anomaliilor n dezvoltare,herniilor mucoasei,refluxurilor.
La analizarea protocolului examenului radiologic se atrage atenia la:
-funcia de evacuare a stomacului,refluxul
-funcia de absorbie i de trasport a hepatocitelor,viteza pasajului bilei prin canalul cistic pn la
vezica biliar,timpul cnd nimerete bila n duoden
Analiznd protocolul examenului ultrasonor este necesar de atras atenia la:
-dimensiunile i ecogenitatea parenchimului,dimensiunile i grosimea pereilor vezicii
biliare,diametrul canalului coledoc
-poziia,dimensiunile i omogenitatea parenchimului pancreasului.
La analiza protocolului examenului endoscopic este necesar de atras atenia la:
-coloraia mucoasei,relieful ei,identificarea defectelor,la reflux
La precierea rezultatelor examenului funcional al secreiei gastrice este necesar de atras
atenia la:
-cantitatea coninutului gastric pe nemncate,n screia de baz i stimulat
-plasarea secreiei acidului clorhidric i a pepsinei,raportul lor n secreia bazal i stimulat.
La analiza indicilor pH-metriei intragastrale se atrage atenia la:
4
-mrimea pH-lui n diferite seciuni ale stomacului.
La analiza rezultatelor tubajului duodenal se atrage atenia la:
-evoluia colepoiezei,durata fiecrei faze
-cantitatea coninutului duodenal n poriunile A,B,C
-caracterul schimbrilor coninutului duodenal n urma examenului microscopic i biochimic a
lui.
6
6.Acordarea asistenei de urgen n vrsturi.
Materiale necesare: Tavite renale, musama, lighean, barbeta, scutece, apa fiarta racita mentolata,
tampoane de tifon, aspirator electric, sonde gastrice, vase sterile, solutii dezinfectante, burete.
Tehnica ingrijirii: Daca bolnavul are greturi si varsaturi, asistentul va pregati citeva tavite renale
si o musama cu care se va proteja lenjeria. Asistenta urmareste frecventa varsaturilor, cantitatea,
mirosul, continutul si substantele straine din masa evacuata.
Daca copilul are constiinta clara, el va fi pus in pozitie semisezinda si i se va da in mina tavita
renala.Cind va aparea varsatura, asistenta va pune musamaua sub barbia bolnavului, va tine ea
insusi tavita renala si-l va sprijini de frunte.
Bolnavul nu este lasat singur in timpul varsaturilor.Asistentul va pastra la nevoie produsul
eliminat, iar linga bolnav va lasa alta tavita pentru eventualitatea unei vome.Nu se ofera bolnavului
aceeasi tavita de doua ori fara sa fie spalata, fiindca insasi vederea varsaturii anterioare ii poate
provoca reflexul de voma.
Daca bolnavul nu poate fi ridicat in pat in pozitie sezind, i se va intoarce capul intr-o parte, el va
fi adus cit mai aproape de marginea patului.Sub cap si git ii este fixata musamaua, ale carei
margini sint lasate intr-un lighean.Dupa varsatura, asistenta sterge gura bolnavului, il ajuta sa-si
clateasca cavitatea bucala, apoi ii ofera citeva inghitituri de apa rece mentolata.
Daca bolnavul este inconstient, i se da pozitia deranjului postural, pentru ca produsul vomat sa nu
fie aspirat in caile respiratorii.Dupa varsaturi resturile din gura si faringe vor fi inlaturate cu
tampoane curate sau cu aspiratorul.Daca la bolnavul incostient voma este persistenta, constinutul
stomacal se va aspira prin sonda gastrica, care este lasata acolo.Asistentul va nota varsaturile pe
foaia de temperatura iar continutul stomacal evacuat il va pastra pentru a-i arata medicului in
vizita.Materiile de varsatura sint strinse in vase curate, spalate si fara substante chimice.
Materiale necesare: Spatula, tavita renala, sort de musama, solutie aseptica indicata de medic
(furacilina, hidrocarbonat de sodiu de 2%, permanganat de potasiu 1:1000 etc.), seringa Janet,
seringa de 20 ml, balon de cauciuc, manusi, solutii dezinfectante.
7
Tehnica executarii: La copii mai mari irigatia cavitatii buco-faringiane o fac, in mod activ,
bolnavii insasi (gargara sau clatirea cavitatii bucale), folosind un pahar cu solutie medicamentoasa,
incalzita pina la temperatura corpului.
In starile grave irigatia buco-faringiana este facuta de asistent cu ajutorul seringii Janet sau
apelind la calonul de cauciuc.Asistentul isi spala, mai intii, miinile de doua ori cu sapun, apoi
imbraca manusile dezinfectate. Copilul este asezat pe scaun sau i se aplica sortul de musama, sub
barbie se aseaza tavita renala, pe care copilul o tine singur.I se reaminteste bolnavului sa respire
linistit pe nas.Tragind la o parte cu spatula coltul gurii, asistentul va spala domol cu un jet, mai
intii, vestibulul, apoi cavitatea bucala.
Copiii mai mici opun, de obicei, rezistenta unei asemenea spalaturi, din acest motiv ei sint
imobilizati.O asistenta sau mama ia copilul in brate, se aseaza pe scaun, tinindu-l cu spatele la
sine.Cu mina stinga ii imobilizeaza miinile, cu palma dreapta pusa pe frunte ii imobilizeaza capul,
iar cu genunchii fixeaza picioarele copilului.In fata se imbraca sortul de musama. Deschizindu-i
gura copilului, cu ajutorul spatulei invelita in tifon, asistentul va efectua irigatia cavitatii bucale,
folosind seringa de 20 ml sau balonul de cauciuc.Dupa irigatie, mucoasa poate fi tratata cu diferite
medicamente (solutie apoasa de albastru de metilen 1%, ulei de catina alba sau macies etc.).
La sugari, in caz de margaritarel, asistentul va prelucra mucoasa cavitatii bucale conform
recomandatiilor Programului C.I.M.C.:
- isi va spala miinile;
-va spala cavitatea bucala a copilului cu o bucata de materie curata infasurata in jurul degetului si
umezita in solutie salina;
- isi va spala iarasi miinile.
La sfirsitul procedurii, obectele folosite sint supuse dezinfectiei.
Aceste vezicule sunt situate la nivelul mucoasei obrajilor, buzelor, limbii, palatul gurii.
Veziculele se pot sparge, rezultnd eroziuni cu un fond albicios, extrem de dureroase.
Erupia vezicular de la nivelul gurii este nsoit de durere local intens, cunoscut fiind ct
de dureroase sunt aceste leziuni.
Asociat copilul prezint i:
Febr de obicei cu 1-2 zile nainte de apariia leziunilor de la nivelul gurii, cel mai frecvent
cu valori crescute peste 39C, pn la 40C
Sialoree (salivaie excesiv, cu scurgerea salivei din gur datorit durerilor mari la inghiirea
salivei)
8
Copilul refuz s se alimenteze, refuz chiar i lichidele
Gingiile pot fi umflate
Dureri de cap (cefalee)
Oboseal, iritabilitate
Adenopatie local (inflamaia ganglionilor).
Diagnostic:
Este stabilit de medicul pediatru, n urma consultului medical, de cele mai multe ori nefiind
necesare investigaii suplimentare.
Evoluie:
Cu tratament medical corespunzator, leziunile de la nivelul gurii se vindec n maxim 7-10 zile.
Complicaii:
Deshidratarea este principala complicaie, aprnd foarte frecvent, datorit pe de o parte febrei
mari i pe de alt parte durerilor mari date de leziunile de la nivelul gurii, copilul refuznd din
cauza lor att alimentaia, ct i lichidele, practic refuz s nghit orice i dai
Convulsiile febrile pot s apar ca i complicaie a febrei mari pe care majoritatea copiilor o
prezint la debutul bolii.
Keratoconjunctivita herpetica - ca i a doua localizare a infeciei cu virusul herpes simplex, la
nivelul ochiului, fiind o urgen; poate duce n cazuri extreme i la orbire.
suprainfectie bacteriana:
pentru confirmare este nevoie de un nou consult medical;
este suspicionata de reaparitia febrei dupa o perioada de afebrilitate sau in urma unei evolutii
nefavorabile a infectiei, cu persistenta simptomatologiei sau aparitia de noi simptome;
necesita asocierea antibioterapiei;
Tratarea stomatitei herpetice.
a) masuri generale:
repaus la pat, izolare la domiciliu in cazul copilasilor din colectivitati;
hidratare corespunzatoare, riscul de aparitie a sindromului de deshidratare acuta este cu
atat mai mare cu cat varsta copilasului este mai mica; daca copilasul refuza orice fel de
lichide adresati-va cat mai repede unui serviciu de urgenta;
regim alimentar, lichid-semisolid, cu evitarea alimentelor solide, sucurilor acidulate,
condimentelor; administrati progresiv cantitati mici de lichide(supe, ceaiuri, apa, compoturi);
lichidele reci si in special iaurtul calmeaza durerea de la nivelul guritei si scade inflamatia; la
recomandarea medicului se pot administra si saruri de rehidratare daca exista deja semne de
deshidratare( tegumente uscate, buze uscate, piele flasca, somnolenta marcata, deprimarea
fontanelei in cazul bebelusilor, etc);
temperatura ambientala optima, 21-22C cu scaderea acesteia cu 1-2 grade daca se asociaza
febra;
b) tratament local:
sunt diferite solutii care se aplica la nivelul mucoasei afectate, unele sub forma de preparate
farmaceutice(Aftolizol, Plantagingival, etc), altele preparate in farmacie la indicatia
medicului(Glicerina cu anestezina, solutii pe baza de bicarbonat, vitamina A, etc);
se efectueaza badijonari locale, cu blandete pentru a nu accentua durerea; se recomanda ca
dupa o astfel de badijonare sa nu primeasca lichide/solide cel putin in primele 15 minute
dupa aplicare;
c)tratament antipiretic(al febrei), antialgic(al durerii):
se pot administra preparate pe baza de ibuprofen sau paracetamol in dozele si ritmul
recomandat de medic;
d) tratament etiologic(al cauzei):
se folosesc preparate antivirale atat sub forma de unguent cat si sub forma de medicatie insa
sunt rezervate cazurilor cu evolutie moderata/grava;
se administreaza strict la indicatia medicului;
9
Cum putem preveni imbolnavirea?
evitarea contactului cu persoane bolnave;
spalarea frecventa pe maini cu apa calda si sapun;
spalarea jucariilor in special atunci cand sunt folosite de mai multi copii;
evitarea folosirii in comun a obiectelor personale(periuta de dinti, vesela, tacamuri, etc).
Cnd s v adresai medicului pediatru:
Dac copilul face febr mare, peste 38,5C
Dac se plnge de dureri la nivelul cavitii bucale
Dac observai la nivelul mucoasei bucale, pe limb, pe partea intern a buzelor sau obrajilor
vezicule sau leziuni
Dac nu mnnc suficient sau refuz total alimentele i/sau lichidele -Deshidratarea se
poate instala repede, mai ales la copiii de vrst mai mic!!
10
noi sa se introduca treptat si cu respectarea unui interval de 4 zile intre alimente diferite. Sunt
specialisti care recomanda chiar un termen mai mare, de o saptamana intre alimente diferite.
Alimentele cu risc crescut de alergii alimentare si care se recomanda a fi introduse dupa varsta
de 1 an sunt: albusul, laptele de vaca, cerealele cu gluten, arahidele, pestele, carnea de porc,
ciocolata, drojdia, mustarul, tofu, capsunile, fructele de padure, sucurile de citrice.
Printre alimentele cu risc scazut de alergii se numara: marul, banana, caisa, cartofii dulci,
morcovii, orezul, perele, prunele, sfecla rosie.
Tot dupa varsta de 1 an se recomanda si introducerea mierii de albine. Exista si specialisti care
considera ca varsta cea mai potrivita pentru introducerea mierii este dupa varsta de 18 luni si
chiar mai tarziu.
Alimentul la care un copil a avut o reactie alergica, chiar si moderata va fi scos din dieta
obisnuita pentru cel putin cateva luni. Apoi se va testa din nou reactia alergica, la inceput cu
cantitati foarte mici.
O alta cauza freventa a alergiilor este ereditatea.
Din nefericire alergiile se pot transmite. Statisticile arata ca daca un parinte sufera de o alergie
probabilitatea ca copilul sa o mosteneasca este de 1 la 4, respectiv 25%. Daca ambii parinti au un
fond alergic, copilul va fi cu atat mai mult expus la alergii, in jur de 40 %.
De asemenea admnistrarea in exces a unui aliment poate provoca la un moment dat o reactie
alergica. Asadar rutina in alimentatie nu este doar plictisitoare ci si nesanatoasa. Din acest motiv
nutritionistii ne recomanda un meniu echilibrat, foarte diversificat.
Specialistii atrag atentia tot mai des asupra aditivilor alimentari care de asemenea pot provoca
reactii alergice. Bebelusilor si copiilor mici nu ar trebui sa li se ofere niciodata alimente ce contin
aditivi.
Intreaba pediatrul copilului tau ce trebuie sa faci sau sa nu faci pentru a reduce riscul de aparitie
a alergiilor !
Alimentele cu cea mai mare probabilitate sa produca reactii alergice sunt laptele de vaca, albusul
de ou, graul, soia, capsunile si arahidele.
Din ce motive laptele de vaca poate provoca o alergie ?
Laptele de vaca este renumit pentru reactiile alergice pe care le produce datorita proteinei pe care
o contine, denumita cazeina. Studiile arata ca 1 copil la 10 are o sensibilitate la aceasta proteina.
In aceste cazuri se recomanda laptele pe baza de soia.
Acesta este unul din motivele pentru care nu se recomanda laptele de vaca inaintea varstei de un
an. Majoritatea copiilor depasesc aceasta alergie in cursul celui de al doilea an.
Alergia la lapte este diferita de intoleranta la lactoza ?
Da, sunt afectiuni diferite. Intoleranta la lactoza este provocata de absenta enzimei lactaza
responsabila de digestia lactozei zaharul din lapte. Persoanele cu deficiente de lactaza sunt
predispuse la balonari dureroase, crampe, diaree dupa consumul laptelui de vaca. Aceasta nu
inseamna ca lactate ar trebui excluse.
Majoritatea persoanelor cu intoleranta la lactoza pot consuma lactate fermentate, care au mai
putina sau uneori deloc lactoza precum: iaurt si unele sortimente de branza. Alimentele cu
lactoza=0 au specificat in mod expres acest lucru pe eticheta.
In timp ce alergia la laptele de vaca exclude toate lactatele, intoleranta la lactoza exclude doar
laptele de vaca si permite uneori o alimentatie fara probleme cu sortimente de lapte fermentat.
Odata cu inaintarea in varsta, majoritatea alergenilor isi diminueaza intensitatea. Cu toate acestea
alergiile la grau, lapte, nuci si peste pot dura toata viata.
Si alergia la albusul de ou dureaza toata viata ?
In cazul in care copilul are alergie la albusul de ou probabilitatea sa o depaseasca dupa varsta de
5 ani este destul de mare. Datorita acestui risc crescut de alergii albusul se introduce in
alimentatia copilului mult mai tarziu decat galbenusul. Copiilor care nu intampinat probleme la
introducerea alimentelor solide li se poate introduce albusul dupa varsta de 1 an in timp ce
copiilor predispusi la alergii mult mai tarziu.
11
Graul este un alergen frecvent datorita glutenului din compozitia sa.
Glutenul din grau este unul din alergenii cei mai raspanditi, iritand peretii intestinului si
provocand boala celiaca (intoleranta la gluten). Odata declansata aceasta sensibilitate va fi
necesar sa se elimine din alimentatie toate alimentele ce contin faina provenita din cereale cu
gluten. Singurele cereale permise vor fi cele fara gluten respectiv orezul si porumbul. Alte
cereale cu gluten mai sunt secara, ovazul, orzul.
Daca in familia ta a existat un caz de alergie la arahide fii foarte prudenta !
In ceea ce priveste arahidele recomandarile sunt ca acestea sa nu fie oferite copiior sub varsta de
3 ani. Aceasta deoarece alergia la arahide este una foarte periculoasa, putand produce soc
anafilactic si in cele mai nefericite cazuri deces.
Ce poti face cand copilul are pasiuni alimentare? Poti incerca sa faci multe, dar se pare ca cea
mai buna strategie este...rabdarea. Nici un copil nu ajunge sa sufere de deficiente vitamino-
minerale pentru ca mananca un singur fel de mancare o saptamana intreaga.
Daca insistenta activa probabil nu iti va aduce nici un fel de beneficiu, poti apela totusi la cateva
mici trucuri pentru a-i stimula initiativa si curiozitatea. Astfel, il poti lua la cumparaturi
alimentare: vederea fructelor si a legumelor sau a altor produse ii poate stimula apetitul.
De asemenea, ii poti povesti ce anume ai de gand sa ii gatesti lui tati diseara, sa il rogi sa te ajute
la prepararea mancarii, in asa fel incat sa il tii cu tine in bucatarie, mirosurile apetisante pot face
minuni. Este o idee buna ca in aceasta perioada sa alegi sa gatesti feluri care ii sunt cunoscute si
placute si sa lasi inventiile pentru o perioada in care e mai putin conservator.
Chiar daca ii vei pregati farfuria de macaroane cu branza solicitata, asezati-va la masa cu totii,
daca va va vedea mancand cu pofta, este posibil sa ceara si el. Nu uita! Insistentele tale nu fac
decat sa il determine sa il ia pe NU in brate...!
Copii supraponderali
Medicul este cel mai in masura sa aprecieze greutatea copilului tau si cat de potrivita este ea
varstei si inaltimii pe care le are. In cazul in care acesta constata ca cel mic este prea plinut
pentru varsta lui, trebuie sa ai in vedere in primul rand ca nici un copil mic nu trebuie pus la
dieta. O schimbare a obiceiurilor sale este insa necesara.
Cel mai bun demers este sa te asiguri ca face destula miscare, 30 de minute de alergare in fiecare
zi reprezinta un minim obligatoriu. In plus, trebuie sa ai putina grija la alimentatia lui: elimina
dulciurile cu zahar si inlocuieste-le cu legume sau fructe crude.
Da-i sucuri de fructe facute in casa si eventual diluate cu apa. Opteaza pentru carne slaba, de
curcan sau peste, inlocuieste fainoasele cu legume, redu painea alba si da-i in schimb paine
integrala.
Copii subponderali
Odata ce a identificat aceasta problema, medicul va incerca sa ii afle cauzele. De cele mai multe
ori, copiii subponderali sunt extrem de mofturosi la mancare. In acest caz, cea mai la indemana si
mai simpla solutie este sa relaxezi momentul servirii mesei.
Nu insista ca cel mic sa manance atunci cand nu doreste, dar pune-i mereu la indemana gustari
sanatoase care l-ar putea tenta.
Este important sa evaluezi obiectiv cantitatea de suc pe care o consuma copilul. Chiar daca e
vorba de sucuri naturale, sucul poate diminua pofta de mancare, dand o senzatie de satietate.
Este obligatoriu sa discuti cu medicul pediatru problema greutatii copilului, deoarece cauzele
scaderii in greutate sau ale castigului ponderal lent pot fi diverse si e bine ca orice problema de
sanatate sa fie exclusa.
Refuzul hranei
Problema mofturilor la masa este adusa in discutie in special de parintii copiilor care au intre 9
luni si un an si jumatate, si coincide adesea cu momentul in care copilul incepe sa mearga si
ajunge sa stapaneasca din ce in ce mai bine aceasta arta.
Cel mai bun sfat in acest caz cand copilul nu mai are timp sa manance este sa notezi tot
ceea ce mananca cel mic in fiecare zi, timp de o saptamana.
12
Vei avea o surpriza, constatand ca observatia ta ca nu mananca nimic este departe de a fi reala.
In fond, energia celui mic provine de undeva, nu-i asa?
Pentru a imbunatati modul in care decurg mesele, ai grija cand si cum ii administrezi lichidele.
La aceasta varsta majoritatea copiilor inca beau mult lapte, daca adaugam apa si sucurile de
fructe, s-ar putea sa ai surpriza sa constati ca nu mai este...loc pentru alimente solide.
Constipatia la copii
Din pacate, constipatia este o problema des intalnita la copiii mici si se poate datora unui tranzit
intestinal lenes si consumului redus de lichide.
Partea proasta este ca daca situatia se prelungeste, intestinul devine si mai lenes, ramane incarcat
cu mancare ce fermenteaza si produce balonare si dureri de burtica, tranzitul se incetineste si mai
mult. Neeliminate la timp, resturile alimentare se degradeaza si elimina diverse toxine, care se
acumuleaza in organism si care au ca efect secundar si scaderea poftei de mancare.
Din fericire, problema se poate remedia usor, cu putina atentie la alimentatie. La fel ca in cazul
adultilor, trebuie sa te asiguri ca cel mic primeste suficiente lichide, fie ca e vorba de apa plata,
fie de sucuri de fructe.
In plus, incearca sa incluzi in meniul zilnic alimente cat mai bogate in fibre, cum e cazul painii
integrale si al cerealelor. Fructele uscate sunt de mare ajutor, fiind si gustoase si usor acceptate
de copii.
Odata depasita criza, trebuie sa fii atenta sa eviti alimentele care strang la burta, cum sunt
orezul, sau cerealele de orez.
Amigdalita la copii
Amigdalita, mai frecvent cunoscuta ca rosu-n gat, este o inflamatie a amigdalelor. Uneori,
aceasta inflamatie a mucoasei gatului, debuteaza inainte de aparitia altor simptome.
Fiind destul de dureroasa, poti avea surpriza ca cel mic sa refuze brusc orice aliment solid si
chiar si unele lichide (sucurile de citrice, de exemplu).
In acest caz este bine sa arunci o privire in gatul lui si sa il ajuti administrandu-i lapte caldut
eventual cu un pic de miere, daca a depasit varsta de un an sau alte remedii potrivite varstei si,
desigur, sa contactezi medicul daca durerea persista sau daca i se asociaza si alte simptome.
n cazul diareei alimentare vezi alimentarea copilului cu diaree(Obiectivul 5).
Prevenia special
Enterobioza fiind o boal foarte contagioas, se indic tratarea simultan a tuturor membrilor
familiei sau colectivitii n care a aprut un caz de oxiuriaz, utiliznd mebendazol, pamoat de
pirantel, embonat de pirviniu sau albendazol.
Zentel 200 mg, comprimate filmate
Aduli, adolesceni i copii cu vrsta peste 6 ani 400 mg (2 comprimate) n doz unic
Helmintox comprimate filmate 125 mg, 250 mg, suspensie oral 125 mg/2,5 ml
La aduli i copii doza uzual este de 10-12 mg pirantel/kg, n priz unic:
- copii: 1 linguri dozatoare sau 1 comprimat filmat de 125 mg pentru o greutate
corporal de 10 kg.
- aduli sub 75 kg: 6 lingurie dozatoare sau 3 comprimate filmate de 250 mg.
- aduli peste 75 kg: 8 lingurie dozatoare sau 4 comprimate filmate de 250 mg.
14