Alimentarea și hidratarea pasivă

1. Scop/obiective
terapeutic:
 aportul corespunzător de factori nutritivi (proteine, lipide, glucide, săruri
minerale, vitamine şi apă) din alimente în vederea asigurării necesarului
energetic și a menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a organismului la
pacienții adinamici, imobilizați, paralizați, cu ușoare tulburări de deglutiție care
nu se pot alimenta în regim independent
 administrarea unui regim alimentar recomandat de către medicul specialist în
conformitate cu patologia pacientului

2. Definiţii/abrevieri
Definiții
 Alimentarea (nutriţia) reprezintă procesul de asigurare a aportului de factori
nutritivi pentru organism
 Alimentarea/hidratarea pasivă reprezintă modalitatea prin care este asigurat
suportul nutrițional la pacientul care nu se poate alimenta singur
 Malnutriţia reprezintă asigurarea inadecvată (prin deficit sau prin surplus) a
unuia sau a mai multor elemente nutritive în organism
 Disfagia reprezintă dificultatea în efectuarea actului de deglutiţie şi poate avea
multiple cauze neurogenice ( boala Parkinson, AVC, scleroza multiplă, pareza
cerebrală, etc) sau nonneurogenice reprezentate de numeroase afectări
bucofaringiene de natură obstructivă care afectează pasajul normal al
alimentelor în segmentul buco-esofagian (abcese retrofaringiene, candidoze
bucale, glosite, stenoze esofagiene, tumori esofagiene, tumori faringiene,
malformaţii buco-faringiene etc.)
 Disfagia orofaringiană reprezintă dificultatea transferării alimentelor din gură
în esofag, asociată adesea cu simptome de regurgitaţie nazofaringiană şi cu
aspiraţie pulmonară. Este produsă de obicei de tulburări neuromusculare sau
structurale care implică orofaringele şi esofagul proximal
 Disfagia esofagiană reprezintă senzaţia de greutate resimţită de pacient la
trecerea alimentelor prin esofag în tranzitul către stomac
 Videofluoroscopia reprezintă o tehnică de investigaţie radiologică a gradului
de disfagie prin obţinerea unor imagini radiologice după ingestia unor substanţe
de contrast. Această tehnică este considerată standardul de aur în evaluarea
gradului de disfagie orofaringiană la pacientul cu AVC în antecedente.
 Fibroendoscopia reprezintă o procedură medicală minim invazivă efectuată cu
scop diagnostic pentru a vizualiza suprafaţa internă a foselor nazale, a faringelui
şi a laringelui (inclusiv mişcarea corzilor vocale în timpul vorbirii). În timpul
explorării, sub control vizual, se pot preleva biopsii sau îndepărta corpi străini
localizaţi în aceste regiuni.
 Indicele de masă corporală (IMC) reprezintă raportul dintre valoarea greutății
(kilograme) și pătratul înălţimii (m). Valoarea medie a IMC pentru adult este
cuprinsă între 20 - 24,9

1
  Regimul alimentar (dieta) reprezintă un cadru special de alimentare,
recomandat de către medicul specialist în vederea prevenirii/tratării unor
afecțiuni
 Rația alimentară reprezintă cantitatea de alimente ingerate pentru a satisface,
din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cerințele nutriţionale ale organismului
pentru o perioadă de 24 de ore
 Necesarul alimentar zilnic reprezintă cantitatea zilnică de alimente corelată cu
necesarul energetic zilnic
 Necesarul energetic zilnic reprezintă numărul zilnic de calorii necesar pentru
asigurarea funcționalității organismului uman; este diferit în funcţie de sex,
vârstă, înălţime, greutate, stil de viaţă şi starea generală de sănătate
 Foaia de alimentație (foaia de masă) reprezintă documentul în care sunt
centralizați pacienţii internaţi în secţie cu tipul de regim corespunzător.
 Foaia zilnică de mișcare a pacienților reprezintă documentul care reflectă
bilanţul zilnic al pacienţilor internaţi, externaţi, transferaţi sau decedaţi. În baza
acestui document se stabilește numărul necesar de porţii de hrană pentru a doua
zi, respectiv cantitatea necesară de alimente pe tipuri de diete și întocmirea
meniurilor.
 Malnutrition Universal Screening Tool (MUST) reprezintă un instrument de
screening în cinci pași utilizat pentru identificarea riscului de malnutriție
(subnutriție sau obezitate) la adulți
 Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) reprezintă analiza
efectuată în vederea identificării riscurilor și a punctele critice de control în ceea
ce privește siguranța alimentară

3.Abrevieri
AMG – asistent medical generalist
M – moașă
AM – asistent medical
CNP – cod numeric personal
IAAM - infecții asociate asistenței medicale
FOCG – foaie de observație clinică generală
FSZ – fișă de spitalizare de zi
MUST - Malnutrition Universal Screening tool
HACCP - Hazard Analysis and Critical Control Points
FEES – fibroendoscopic evaluation of swallowing - evaluarea fibroendoscopică a
deglutiției
VFES - videophluroscopic evaluation of swallowing - evaluarea videofluroscopică a
deglutiției
NPO – nimic per os
SNG – sonda nasogastrică
AVC – accident vascular cerebral

4. Resurse
 Resurse umane: AMG/M/AM, infirmieră, îngrijitoare

2
  Resurse materiale: echipament individual de protecție (uniformă, saboți,
mască, calotă), mănuși, căruț de transport alimente, alimente adecvate
regimului alimentar, ingrediente pentru corectarea gustului (sare, zahăr, oţet,
etc.), veselă adecvată felului de mâncare (tavă, tacâmuri, pahare, căni, farfurii,
coş de pâine, serveţele, cană cu cioc, pai, etc.), masă/măsuță pentru servire la
pat, servet de bumbac, oficiu alimentar, paravan, detergent de vase, soluții
dezinfectante, formulare pentru înregistrarea procedurii (Fişă de
manevre/proceduri/Plan de îngrijire, MUST, Foaia de masă, Lista de regimuri
alimentare), FOCG/FSZ/alte documente medicale, recipiente pentru colectarea
selectivă a deșeurilor.

5. Descrierea procedurii
Pregătirea materialelor

AMG:
 culege date prin interviu cu pacientul/aparținătorii și din FOCG/alte documente
medicale privind: tipul de regim alimentar prestabilit, preferințele alimentare,
programul orar al meselor, repartizarea tipurilor de alimente pe intervale orare,
alergii alimentare posibilităţile de mobilizare, capacitatea de deglutiție și de
utilizare a membrelor, alergii/intoleranțe/restricții alimentare
 evaluează riscul de malnutriție
 centralizează pentru fiecare pacient (nominal) tipul de regim alimentar din
FOCG/alte documente medicale, conform listei de regimuri alimentare (Anexa
10.2.)
 întocmește și transmite necesarul de porții de hrană pe tipuri de regim (Foaia
de masă) către blocul alimentar/firma de catering
 întocmește anexa la Foaia de masă pentru pacienții internați în gardă (Anexa
10.1)
 transmite oficiului alimentar centralizarea nominală a regimurilor alimentare
 se asigură că în sala de mese, oficiul alimentar, saloane, etc. sunt respectate
condiții corespunzătoare de mediu (temperatură, umiditate, ventilație, etc.)
 se asigură că intimitatea pacientului este respectată
 se asigură de respectarea măsurilor necesare pentru asigurarea siguranţei
alimentare (igiena mâinilor, dezinfecția spațiilor și echipamentelor)
 pregăteşte materialele şi alimentele necesare efectuării procedurii
 verifică data valabilității, precum și integritatea ambalajului pentru alimentele
ambalate

AM dietetică-nutriție:
 întocmește cu o zi înainte meniurile și suplimentele alimentare ținând cont de:
numărul de calorii, consumul energetic, regulile de asociere a alimentelor şi
preparatelor, variabilitatea/sezonalitatea/sațietatea alimentelor, menținerea
greutății corporale/stării de sănătate optime
 centralizează numărul de meniuri și suplimente pe spital în funcţie de regimuri
 întocmește centralizatorul de alimente și lista zilnică de alimente
 calculează necesarul de alimente pentru prepararea hranei stabilite în cadrul
3
 fiecărui regim
 alcătuiește componența alimentară a regimului în concordanță cu procesul
terapeutic (adaptat cantitativ și calitativ, diversificat, preferințe şi diferențe
socio-culturale, aspect, miros și gust)
 întocmeşte tabelul de distribuţie a hranei pe secţii
 supraveghează prepararea alimentelor
 verifică respectarea regulilor de igienă şi siguranţă alimentară de-a lungul
întregului proces de preparare
 verifică din punct de vedere organoleptic alimentele care urmează a fi
distribuite către secții și consemnează rezultatul verificării în registrul de
evidenţă
 se asigură de menținerea și distribuirea alimentelor către secții la o temperatură
care să asigure siguranţa alimentară (sub 60C pentru alimentele reci și peste
600C pentru alimentele preparate)
 recoltează probe din alimentele distribuite în recipiente sterile pe care le
etichetează cu dată, oră, nume preparat, tip regim şi le depozitează în frigiderul
special destinat pentru probe alimentare timp de 48 de ore

Oficianta:
 dezinfectează suprafețele ce vor fi utilizate în vederea realizării procedurii
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă mănușile și echipamentul de protecție individual adecvat
 pregăteşte materialele şi echipamentele necesare efectuării procedurii
 pregătește veselă curată și adecvată felului de mâncare, pe tava de alimente
 se asigură de existența: măsuței pentru servirea în salon/la pat a pacientului,
paravanelor/alte mijloace/metode în vederea asigurării intimității pacienţilor
 recepționează alimentele de la blocul alimentar/spațiul destinat firmei de
catering conform Foii de masă și a Tabelului de distribuție a hranei pe secții,
respectând normele de transport în condiții de siguranță (căruț special destinat,
recipiente din inox acoperite cu capac, lift special destinat, etc.)

Infirmiera:
 dezinfectează suprafețele ce vor fi utilizate în vederea realizării procedurii
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă mănușile și echipamentul de protecție individual adecvat
 pregăteşte măsuța (o aduce lângă pat, blochează roțile, reglează înălțimea, etc.)
și paravanele pentru asigurarea intimității pacientului
 asigură condiții optime de mediu (temperatură, ventilație, umiditate, lumină,
etc.)

Pregătirea pacientului

AMG:
 decide momentul optim pentru servirea hranei (înainte/după tratament/
investigații/vizită medicală)

4
 identifică pacientul (nume și prenume, CNP, brățară de identificare,
FOCG/FSZ/alte documente medicale, etc.)
 se prezintă pacientului: nume, prenume, funcție
 anunţă pacientul cu calm și bună dispoziție că urmează să i se servească hrana
 efectuează educația pacientului cu privire la: tipul de regim alimentar, servirea
mesei, igiena personală, etc.
 obține acordul verbal și colaborarea pacientului
 anunță medicul curant/de gardă în cazul în care pacientul refuză alimentația și
se asigură că refuzul pacientului este înregistrat/documentat în FOCG/FSZ
 poziționează pacientul în funcție de starea și posibilitatea de mobilizare în
decubit lateral stâng cu gâtul şi capul sprijinit pe pernă/semișezând/șezând
sprijinit de perne/dispozitive de sprijin, șezând la marginea patului, etc.) pentru
a favoriza deglutiția
 așează un șervet curat în jurul gâtului pentru a-i proteja lenjeria
 plasează măsuța de servire alimente la pat, astfel încât pacientul să poată
observa alimentele

Infirmiera:
 anunţă pacientul că urmează să i se servească hrana
 ajută asistentul medical la poziționarea pacientului
 ajută pacientul să efectueze igiena (mâini, față, etc.)
 asigură o poziție comodă pacientului

Efectuarea procedurii

AMG:
 așează părul sub bonetă
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă halatul de protecție
 se asigură că pacientul este identificat corect și primește regimul alimentar
adecvat
 se așează pe partea dreaptă a pacientului
 ridică ușor capul pacientului fixându-l cu o pernă, asigurând o poziție
adecvată pentru favorizarea deglutiției
 verifică temperatura alimentului înainte de a-l oferi pacientului
 testează prezența reflexului de deglutiție prin oferirea de cantități mici de
alimente lichide atingând buzele pacientului cu lingura pe jumătate plină
 servește supa cu lingura sau cu o cană cu cioc
 supraveghează permanent debitul lichidului pentru a evita supraîncărcarea
cavității bucale peste puterea de deglutiție a pacientului
 servește felurile de mâncare pe rând, pe măsură ce pacientul servește fiecare
fel în parte
 taie în bucăți mici alimentele pentru a facilita o masticație ușoară
 pasează alimentele în cazul în care constată că pacientul nu prezintă o
masticație eficientă
5
 șterge pacientul la gură periodic și după finalizarea procesului de alimentație
 asigură strângerea veselei
 asigură îndepărtarea resturilor alimentare
 asigură schimbarea lenjeriei în cazul în care observă pătarea acesteia
 acoperă pacientul
 aerisește salonul
 asigură pacientului o poziție comodă
 supraveghează pacientul pe toată perioada efectuării procedurii, precum și
după alimentație
 înregistrează/documentează procedura în Fişa de manevre/proceduri/Planul de
îngrijire, precum și orice accidente și incidente apărute în timpul și după
efectuarea procedurii
 anunță medicului curant/de gardă accidentele și/sau incidentele apărute în
timpul efectuării procedurii, precum și după efectuarea procedurii
 se asigură de colectarea selectivă a deșeurilor provenite din efectuarea
procedurii în recipiente special pregătite
 supraveghează efectuarea curățeniei și dezinfecției spațiului și echipamentelor
utilizate în realizarea procedurii
 supraveghează eliminarea deșeurilor colectate
 spală/dezinfectează mâinile

Oficianta:
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă mănușile și echipamentul specific de protecție (șorț, bonetă, halat,
saboți, etc.)
 identifică adecvat pacientul (brățară de identificare, întrebări directe privind
numele, salonul, patul, secția, medicul curant, afecțiunea de care suferă, etc.)
 identifică regimul alimentar alocat în Foaia de masă
 identifică alimentele corespunzătoare regimului alimentar stabilit de către
medic
 menține alimentele la temperatura recomandată până la servirea acestora
pacientului
 asigură servirea alimentelor imediat ce le-a preluat de la blocul alimentar
 distribuie hrana pacienților respectând normele de siguranță ale alimentelor
(căruț special destinat, recipiente din inox acoperite cu capac, veselă curate și
dezinfectată, etc.)
 distribuie alimentele respectând următoarea ordine: regimul comun, regimurile
speciale, regimurile speciale individuale
 așează în farfurie/cană curată și dezinfectată fiecare fel din alimentele ce
constituie regimul alimentar al pacientului ce urmează să fie alimentat pasiv
 predă asistentului medical alimentele incluse în regimul alocat pacientului cu
alimentație pasivă
 colectează vesela utilizată la alimentarea/hidratarea pasivă a pacientului în
salon respectând normele adecvate de igienă (căruț special destinat, recipiente
pentru deșeuri alimentare acoperite cu capac, lift special destinat, spațiu de

6
 debarasare special destinat, etc.)
 colectează selectiv deșeurile provenite din efectuarea procedurii în recipiente
special pregătite
 realizează curățenia și dezinfecția spațiului și a echipamentelor utilizate
(debarasează, spală, dezinfectează, usucă, depozitează vesela)
 elimină deșeurile colectate
 îndepărtează mănuşile
 spală/dezinfectează mâinile

Infirmiera:
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă mănușile și echipamentul specific de protecție (șorț, bonetă, halat,
saboți, etc.)
 identifică adecvat pacientul (brățară de identificare, întrebări directe privind
numele, salonul, patul, secția, medicul curant, afecțiunea de care suferă, etc.)
 ajută asistentul medical la poziționarea pacientului
 ajută asistentul medical la alimentarea pasivă a pacienților
 asigură restabilirea confortului pacientului (igienă personal, poziție,
schimbarea lenjeriei personale/de pat, aerisirea salonului, etc.)
 îndepărtează măsuța și paravanele din salon
 îndepărtează vesela utilizată precum și deșeurile rezultate
 îndepărtează mănușile
 spală/dezinfectează mâinile

Îngrijitoarea:
 spală/dezinfectează mâinile
 îmbracă mănușile și echipamentul specific de protecție (șorț, bonetă, halat,
saboți, etc.)
 colectează selectiv deșeurile
 realizează curățenia și dezinfecția spațiului și a echipamentelor utilizate
(măsuță, pat, scaun, noptieră, paravane, etc.)
 elimină deșeurile colectate
 îndepărtează mănuşile
 spală/dezinfectează mâinile

Considerații speciale:
 Se recomandă:
- evaluarea şi diagnosticarea precoce a disfuncţiilor olfactive şi gustative prin
efectuarea unor teste standardizate în vederea realizării intervențiilor eficiente și
a gestionării riscurilor derivate (Anexa 10.3.)
- efectuarea testului de deglutiție la pacienţii cu afecţiuni neurologice sau celor
care prezintă disfagie (
- scăderea volumului şi creşterea consistenţei bolului alimentar pentru
îmbunătăţirea siguranţei alimentaţiei şi scăderea riscului de penetraţiei şi

7
 aspiraţie la pacienţii cu disfagie orofaringiană post AVC
- aplicarea strategiilor posturale pentru obţinerea unor rezultate bune în
alimentaţia pasivă a pacientului cu tulburări de deglutiţie :
 menţinerea în timpul mesei a poziţiei verticală şi simetrică a trunchiului,
acordându-se atenţie crescută în controlul respiraţiei şi a tonusului muscular.
 efectuarea flexiei anterioare a gâtului în timpul mesei pentru a proteja căile
aeriene şi extensia gâtului pentru a facilita drenajul faringelui şi
îmbunătăţirea vitezei tranzitului oral al bolului alimentar.
 efectuarea rotaţiei capului spre hemifaringele paralizat pentru a direcţiona
alimentele către partea sănătoasă, facilitând tranzitul faringian şi făcându-l
mai eficient, ajutând şi la deschiderea mai amplă a sfincterului esofagian
superior
 abordarea poziţiei de decubit lateral post alimentaţie pentru a proteja
pacientul împotriva aspiraţiei reziduurilor hipofaringiene
- evaluarea riscului de malnutriție prin Anamneza pacientului (Anexa 10.4.) și
aplicarea unor instrumente de screening (instrument MUST) în vederea realizării
intervențiilor eficiente și a gestionării riscurilor derivate
- acordarea de asistență de nutriție-dietetică în scopul susținerii pacienților cu risc
de malnutriție (vârstnici, durată mare de spitalizare, nivel scăzut de educație,
prescripții multiple, mobilitate scăzută, depresie, percepție cognitivă redusă,
afecţiuni maligne, infecţii, probleme de masticaţie, etc.)
- încurajarea pacientului în timpul alimentației pasive, asigurându-l de contribuția
alimentelor la procesul vindecării
- servirea lichidelor utilizând paiul sau cana cu cioc pentru ușurarea administrării
- monitorizarea modificărilor de apetit : dispariția, diminuarea sau creșterea
apetitului, refuzul anumitor alimente, respectarea unor restricții religioase
- monitorizarea reacțiilor postprandiale : (greață, vărsătură, senzație de
plenitudine, etc.)
- comunicarea recomandărilor speciale referitoare la alimentația pacienților turei
următoare privind cantitatea, ritmul, restricțiie alimentare pentru examinările
pacientului din zilele următoare
- instruirea personalului cu atribuții de preluare, transport și distribuire a hranei în
vederea:
 asigurării unei poziții confortabile în timpul servirii mesei
 poziționării corecte a pacienților cu dificultăți de mobilitate (decubit lateral
stâng cu gâtul şi capul sprijinit pe pernă/semișezând/șezând sprijinit de
perne/dispozitive de sprijin, șezând la marginea patului, etc.)
 servirea imediată a alimentelor ce au fost furnizate de către oficiantă
 evitarea servirii alimentelor prea reci sau prea calde
 servirii pe rând a felurilor de mâncare, în recipient individual utilizând
farfurii curate și dezinfectate pentru fiecare fel de mâncare în parte
 porționării optime a alimentelor pentru facilitarea masticației și deglutiției
 utilizării adecvate a veselei: pai pentru lichide, căni cu cioc în cazul
pacienților cu deficite motorii, etc.
 utilizării tăvilor pentru alimente
 utilizării măsuței rulante și reglabile pentru servirea mesei la pat

8
  asigurării intimității pacienților în salon
 protejării lenjeriei personale/pat cu aleză
 asigurării igienei pacientului înainte și după servirea mesei
 captării secrețiilor fiziologice/patologice cu jumătate de oră înaintea mesei,
etc.
- personalul cu atribuții de preluare, transport și distribuție a mesei să fie angajat
doar pentru aceste responsabilități (oficiantă), sau să îndeplinească în ziua
respectivă, în mod exclusiv aceste responsabilități (infirmieră) care vor avea
documentate în fișa de post obligațiile și responsabilitățile aferente
 Toate etapele procedurii trebuie să țină cont de principiile reducerii riscului de
apariție a infecțiilor
- igiena personală și igiena mâinilor
- prevenirea contaminării
- triaj epidemiologic zilnic
- control periodic al stării de sănătate (bacteriologic, parazitologic, etc.)
- anunțarea modificărilor în starea proprie de sănătate către AMG

Evaluarea eficacității procedurii

 Rezultate așteptate: acceptarea alimentării/hidratării/regimului alimentar
stabilit de către medicul specialist, toleranţă digestivă, toleranță alimentară,
satisfacerea nevoii de a se alimenta și hidrata cu lipsa apariției complicațiilor
 Rezultate nedorite: refuzul alimentării/hidratării, intoleranță digestivă cu
apariția grețurilor/vărsăturilor/diareei/meteorismului/constipației, intoleranţă
alimentară, aspirarea alimentelor în căile respiratorii, apariţia toxiinfecţiei
alimentare/focarului epidemiologic, erori în identificarea pacientului,
expunerea accidentală a personalului prin tăiere/înțepare/produse fierbinți

Atitudine în situaţii nedorite

Nr.
Rezultate nedorite Atitudine AMG/M/AM
Crt.
- identifică motivul pentru care pacientul refuză
alimentarea/hidratarea
- oferă alte alimente pacientului
- anunţă medicul despre refuzul alimentării/hidratării
1 Refuzul alimentării/hidratării
- notează în Planul de îngrijire/alte documente medicale
- aplică recomandările medicului curant/de gardă
- întocmește un regim individualizat pe preferințe
- oferă suport psihologic și asistență de dietetică-nutriție
Intoleranță digestivă cu apariția - sistează alimentaţia
grețurilor/vărsăturilor/diareei/ - anunţă medicul curant/de gardă
meteorismului/constipației - notează în Planul de îngrijire/alte documente medicale
- administreză tratamentul și manevrele recomandate de
Intoleranță alimentară medicul curant/de gardă
- supraveghează pacientul
2 Alergii alimentare - încurajează pacientul pentru a combate anxietatea

9

Aspirarea alimentelor în căile
3 compresie bruscă de jos în sus și din față în spate, astfel
respiratorii
Apariția toxiinfecţiei
4 alimentare/focarului
epidemiologic
Erori în identificarea
pacientului
5 Administrarea unui regim
alimentar neadecvat
Expunerea accidentală a
- se asigură de menținerea igienei și confortului
pacientului (schimbarea lenjeriei personale/de pat,
igiena personală, poziție comodă, ajutor pentru
mobilizare/deplasare, etc.)
- sistează alimentaţia
- anunţă medicul curant/de gardă
- repoziţionează pacientul /așează pacientul într-o poziție
de siguranță (decubit lateral)
- încurajează pacientul sa tuşească
- aplică 5 lovituri retrosternale cu podul palmei între
omoplaţii pacientului având grijă să adapteze forța
loviturii cu vârsta și constituția pacientului și să susțină
pieptul pacientului cu cealaltă mână
- dacă aceste manevre nu sunt suficiente susține
pacientul în picioare și efectuează manevra Heimlich:
AMG/M/AM se poziționează în spatele pacientului,
cuprinde pacientul cu ambele mâini situate central, la
nivelul abdomenului, sub coaste, așează pumnul strâns
peste care se suprapune cealaltă mână, efectuează o
încât să mobilizeze diafragmul victimei și să antreneze
aerul din plămâni pentru a expulza corpul străin
- notează în Planul de îngrijire/alte documente medicale
- administreză tratamentul și manevrele recomandate de
medicul curant/de gardă
- supraveghează pacientul
- încurajează pacientul pentru a combate anxietatea
- se asigură de prezența trusei de urgență
- anunţă medicul curant/de gardă
- administreză tratamentul și manevrele recomandate de
medicul curant/de gardă
- monitorizează pacientul
- identifică alimentele consumate de pacienţi
- respectă și menține normele de izolare ale pacientului,
precum și normele de igienă, curățenie și dezinfecție
- declararea focarului epidemiologic către AM igienă
- înlocuirea personalului medical cu afecțiuni posibil
contagioase/infecțioase
- anunţă medicul curant/de gardă
- administreză tratamentul și manevrele recomandate de
medicul curant/de gardă
- monitorizează pacientul
- notează în Planul de îngrijire/alte documente medicale
- îndepărtează mănușile
- spală locul de expunere
- dezinfectează tegumentul afectat cu soluție antiseptică
10
 6 personalului prin cu timp de acțiune conform recomandărilor
tăiere/înțepare/produse fierbinți producătorului
- pansează adecvat plaga
- schimbă mănușile
- raportează evenimentul

Educația pacientului

AMG/M/AM:
 consiliază pacientul sau familia cu privire la:
- tipul de regim pe care trebuie să-l urmeze, respectarea restricţiilor
alimentare, menținerea unui regim alimentar disociat în scopul facilitării
digestiei (carne cu legume neînsoțite de alimente cu conținut în amidon)
- modul de utilizare a veselei
- modul de porționare al alimentelor pentru a minimiza riscul de apariție a
accidentelor/incidentelor (aspirare, dureri gastrice, digestie îngreunată,
etc.)
- limitarea consumului de sare, băuturi carbogazoase/alcoolice, zahăr,
alimente conservate/acre/picante/afumate
- evitarea consumului de alimente prea fierbinți sau prea reci
- modul de preparare al alimentelor în scopul menținerii calităţilor
nutriţionale (de evitat prepararea îndelungată a alimentelor)
- consumul de: fructe și legume proaspete, cereale, produse lactate, peşte,
2 l de lichide (apă, ceai neîndulcit)
- respectarea programului orelor de masă, consumul de porții mici de 3-5
ori pe zi, evitarea consumului de lichide în timpul mesei pentru a nu
afecta procesul de digestie prin diluţia sucurilor gastrice, evitarea
consumului alimentelor între mese, evitarea meselor copioase şi a
alimentelor greu digerabile înainte de culcare, servirea cinei înainte de
ora 18:00
- educarea pacienţilor cu tulburări de deglutiţie pentru adoptarea unor
strategii posturale care să faciliteze actul deglutiţiei
- adoptarea unei poziții corecte (în limita posibilităților pacientul va fi
poziționat la 90 de grade, evitarea discuțiilor în timpul mesei)
- evitarea factorilor distractori (de exemplu TV, discuții cu alte persoane)
- așteptarea înghițirii bolului alimentar înainte de a-l administra pe
următorul
- evitarea consumului de lichide dacă în gură mai există alimente
- oprirea alimentației dacă în timpul mesei sau imediat după înghițirea
bolului alimentar a a apărut tuse, voce răgușită, oboseală, pierderea
atenției de la actul masticației

11
Anexe
Foaie zilnică de mişcare a bolnavilor internaţi
Lista de regimuri alimentare
Teste standard de evaluare a deglutiţiei (scala Guss)
Anamneza pacientului

Bibliografie
 Charlton K. Patient Nutrition. Bachelor of Health Science. Master of
Occupational Therapy. The Joanna Brinngs Institute. 2012
 Chiru F, Chiru G, Morariu L. Îngrijirea omului bolnav și a omului sănătos. Ed.
Cison. 2011
 Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, Unitatea de Cercetare şi
Servicii Tehnice. STANDARD OCUPATIONAL. Ocupaţia: Asistent medical
dietetică – nutriţie. Domeniul:Sănătate şi asistenţă socială. Bucureşti 1999
http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Asistent%20medical%20dietetica%20-
%20nutritie.pdf Accesat 19.04.2017
 Daniels SK. Optimal patterns of care for dysphagic stroke patients. Semin
Speech Lang. 2000; 21: 323–331.
 Gottlieb D, Kipnis M, Sister E, Vardi Y, Brill S. Validation of the 50 ml
drinking test for evaluation of post-stroke dysphagia. Disabil Rehabil. 1996;
18: 529–532.
 Mincu I, Boboia D. Alimentaţia raţională a omului sănătos şi bolnav. Ed.
Medicală. Bucureşti. 1975
 Săraci G., Săplăcan R., Ionuţ D. Disfagia şi patologia neurologică, Clujul
Medical 2011 Vol. 84 - nr. 1
 Serafinceanu C. Nutriţie clinice umană. Ed. Medicală 2012
 Stephenson M. Taste and Smell Assessment BBiotech, PhD. The Joanna
Brinngs Institute. 2013
 Trapl M, Enderle P, Nowotny M, Teuschl Y, Matz K, Dachenhausen A,
Brainin M. Dysphagia Bedside Screening for Acute-Stroke Patients Stroke.
2007;38:2948-2952
 Titircă L. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali. Ghid de
nursing vol. II. Editura Viaţa Medicală Românească. 2008
 Todorovic V, Russell C, Elia M. The „MUST” explanatory booklet a Guide to the
‘Malnutrition Universal Screening Tool’ (‘MUST’) for Adults. Edited on
behalf of MAG by. 2003
 http://www.asro.ro/ Accesat 20.02.2017

Anexa 10.1.

12
Judeţul ………………….
Localitatea ………………
Unitatea sanitară ………..
FOAIE ZILNICĂ DE MIŞCARE A BOLNAVILOR INTERNAŢI

a a a a l l z z
INSOŢITORI Zile spitalizare
BOLNAVI
contabile

Ieşiţi
Transferaţi din alte sectii

Transferaţi în alte sectii

din care:

Însoţitori (col.9)
Bolnavi (col.1)
TOTAL

din rutal

decedaţi

Rămaşi

Rămaşi
Intraţi

Intraţi
Aflaţi

Aflaţi

Ieşiţi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

INTERNĂRI NOMINALE IEŞIRI NOMINALE

Nrcr Numele bolnavului Nr. Nr.

Nr.crt. Numele bolnavului ieşit
t intrat F.O. F.O.
1
2
3
4
8
9
Numele bolnavului Numele bolnavului transferat
X X X X
transferat din altă secţie în altă secţie
1

13
 2
3

PATURI LIBERE X Numele bolnavului decedat X

BĂRBAŢI FEMEI TOTAL X

1
2
3
Faţă

FOAIE DE ALIMENTAŢIE*) verso

Nr.
Felul regimului Menţiuni speciale
porţii

Total
Asistent medical şef (ă )
………………………………………
*) Se întocmeşte pentru ziua următoare.
Anexa 10.2.

14
 Lista de regimuri alimentare

1. Regim hidric (ROa) - dietă hidrică ce constă în administrarea în scop terapeutica a unei
cantități de maxim 2 l de lichide/zi (supe strecurate de legume şi ceaiuri neîndulcite).
2. Regim de diabet (R9) - dietă alimentară recomandată pacienţilor cu diabet ce cuprinde
glucide din cereale, legume şi fructe (150-250 g), în timp ce zahărul şi produsele zaharoase
sunt contraindicate. La întocmirea acestei diete, asistentul dietetician va ţine cont de:
greutatea, vârsta şi sexul pacientului, toleranţa individuală la glucide și principiile alimentaţiei
raţionale a omului sănătos.
3. Regim hipocaloric (R8) – dietă alimentară recomandată pacienților cu obezitate ce constă în
administrarea unei raţii calorice reduse (1200- 1300 calorii/zi). La întocmirea acestei diete,
asistentul medical dietetică-nutriție va ţine cont să nu producă dezechilibre nutritive în
organism, cantitatea totală de proteine (1-1,5 g/ kg corp), cantitatea totală de lipide (40-50
g/zi), precum și sursa de proveniență a acestora (salate, fructe, pâine în cantitate redusă).
4. Regim hidro-lacto-zaharat (OB) – dietă alimentară ce presupune administrarea de supe de
zarzavat strecurate, ceaiuri îndulcite cu zahăr, lapte (cel puţin 250 ml adminstrat la masa de
dimineaţă) și griș cu lapte.
5. Regim de stenoză - dietă recomandată pacienților cu gastrostome de alimentaţie ce constă în
administrarea de preparate pasate (supe creme de legume, ouă fierte moi, carne pasată, piureuri
de cartofi, piureuri de legume, fructe coapte şi pasate, gelatină de lapte, etc.).
6. Regim de stenoză lichidă – dietă ce constă în administrarea de ceaiuri, supe de legume, lapte
dulce.
7. Regim hidro-zaharat – dietă alimentară ce constă în administrarea de ceai îndulcit cu zahăr,
supe de zarzavat strecurate sau zeamă de compot.
8. Regim de ulcer (1A) – dietă alimentară ce constă în administrarea alimentelor în funcție de
momentul puseului dureros și toleranța digestivă a pacientului. În raport cu evoluţia bolii,
schema terapeutică de alimentare și hidratare este divizată în 3 faze:
I. regim lactat - alimente permise în raport cu toleranţa bolnavului: lapte dulce, ceai,
făinoase, brânzeturi proaspete, ouă fierte moi, supe creme
II. regim lactat la care se adaugă treptat: supe de orez (mucilaginoase), preparate cu lapte şi
unt, griş, ouă fierte moi, piureuri de legume. Necesar caloric asigurat: 1600-1800 calorii/zi
III. regimul 1 puseu nedureros – la care se adaugă perişoare dietetice, supe de cereale, pâine
albă uscată, precum și carne slabă bine fiartă, prescrisă treptat, în cantitate mica. Se
evitând administrarea de carne grasă, bogată în tesut conjunctiv şi cartilaginos.
9. Regim 1 – dietă alimentară alcătuită din:
- carne fiartă, coaptă la cuptor (pasăre, viţel)
- legume fierte (morcovi, dovlecei)
- pâine albă veche de o zi,
- fructe coapte la cuptor, compot nu foarte dulci.
Se vor evita preparatele nedietetice (preparate prăjite, sosuri, etc.) și servirea alimentelor la
temperaturi extreme (prea reci sau prea fierbinţi).
10. Regim hepatic (5) - regim alimentar recomandat bolnavilor cu hepatită ce sigură un necesar
caloric de 2000-2500 calorii/24 de ore. Constă în aport de:
- proteine: 100-200 g/zi
- lipide: 60-100 g/zi
- glucide: 350-400 g /zi

15
11. Regim de colită (4) - dietă alimentară de protecţie/cruţare colică. Se va administra un regim
fără reziduuri, reprezentat de următoarele alimente: brânză nefermentată, carne fiartă sau
fripta, peşte slab, ouă, unt proaspat, mere coapte, sucuri, fructe pasate. Se vor interzice legume
şi fructe verzi şi uscate sub orice formă, cartofi, pâine proaspătă, carne prăjită, conserve,
mezeluri, viscere, condimente tari.
12. Regim de colică biliară (5A) - dietă alimentară echilibrată ce se aseamănă din punct de vedere
cantitativ cu alimentaţia individului sănătos. Se va asigura un necesar caloric mediu de 2200-
2500 calorii/zi, din care 15 % proteine, 50-60% glucide şi 25-30% de lipide. Insuficienţa
secretoare pancreatică care însoţeşte adeseori aceste afecţiuni antrenează o digestie deficitară
a celulozei şi a amidonului, ceea ce impune excluderea/reducerea alimentelor cu conținut în
amidon și/sau celuloză, făinoase, fructe şi legume crude sau leguminoase (mazăre, fasole,
varză), aluaturi coapte, etc.
13. Regim cardiac (10) – dietă alimentară desodată ce asigură un aport proteic de 70-100 g/zi
alcătuit din alimente uşor de digerat, care să solicite cât mai puţin tubul digestiv şi excludem
alimentele excitante sau picante.
14. Regim renal (7) – dietă alimentară destinată pacienţilor cu afecţiuni renale. La întocmirea
acestei diete, asistentul medical dietetică-nutriție va ţine cont de menţinerea unui aport de 40-
70g/zi proteine și 300-400g/zi glucide.
15. Regimul comun (15) – dietă alimentară care va răspunde unui necesar caloric de 2000-2500
cal/zi. Acest meniu nu impune restricţii deosebite și poate fi preparat cu/fără sare.
16. Regimul mame – dietă alimentară ce asigură nevoile nutriţionale ale femeii atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ, asigurând o alimentaţie suficientă şi variată. Se vor evita
mesele prea grase, preparatele afumate/conservate, brânzeturile fermentate, cafeaua sau
ceaiul, legumele uscate (fasole alba, mazăre), varza, castraveţii, ceapa, usturoiul, etc.
17. Regimurile alimentare speciale - sunt tipuri de regim special compus de medicul curant
împreună cu asistentul medical de dietetică-nutriție pentru a obține o complianță crescută a
pacientului prin respectarea preferințelor acestuia. Asistentul medical din secţie, conform
recomandărilor primite în FOCG de la medicul curant, va detalia în caietul de regimuri şi foaia
de masă zilnică din ce se compune regimul special.
18. Regimul pentru cetățenii musulmani – dietă alimentară ce respectă cerințele culturale
specifice (exclude carnea de porc, animale pradătoare terestre; include carne de oaie, vacă,
pasăre).
19. Regimul pentru cetățenii evrei – dietă alimentară ce respectă cerințele culturale specifice
(exclude carnea de porc; includ carne de oaie, capră, vacă, pasăre).
20. Regim vegetarian – dietă alimentară ce respectă cerințele socio-culturale specific (exclude
carnea de orice fel; include doar fructe şi legume.
21. Regim pentru colecistografii – dietă alimentară oferită pacientului timp de 3 zile (sau mai
puţin) în funcţie de recomandarea medicului curant. Cuprinde: carne, brânză, lapte în cantitate
mică, precum și pâine prăjită (2-3 felii). Exclude alimentele bogate în celuloză şi pe cele care
fermentează uşor (fructe, dulciuri, făinoase, compoturi, cartofi, etc.).
22. Regim pentru urografii - dietă alimentară oferită pacientului timp de 3 zile (sau mai puţin)
în funcţie de recomandarea medicului curant. Cuprinde: carne, brânză, ouă, unt, pâine prăjită
(2-3 felii), precum și o cantitate minimă de lichide în scopul de a concentra cât mai mult
substanţa de contrast ce urmeaza a fi injectată.
23. Regim pentru hemoragii oculte (regim alb) – dietă alimentară normosodată oferită
pacientului timp de 3 zile (sau mai puţin) în funcţie de recomandarea medicului curant ce se

16
 bazează pe lapte şi derivate lactate, cartofi, făinoase, ceai, unt, smântană. Exclude total
alimentele care conţin fier în cantitate mare: zarzavaturi verzi şi verdeturi în general legumele
galbene, fructe, ouă, carne.
24. Regim pentru studiul digestiei (proba Schmidt) - dietă alimentară normosodată oferită
pacientului timp de 3 zile ce conţine:
- unt aproximativ 100 g /zi
- carne fiartă sau uşor friptă aproximativ 200 g/zi
- cartofi fierţi sau piure 400 g /zi
- paste făinoase
- lapte 1 litru
- pâine albă normal sărată.

Anexa 10.3.

17
 Teste standard de evaluare/diagnostic a tulburărilor de deglutiţie
SCALA GUSS

1. Investigarea preliminară/ Testarea indirectă a deglutiției

DA NU
Starea de vigilenţă: pacientul trebuie să fie treaz de cel puţin 15 min. 1□ 0□
Tuse ṣi/sau “curaţirea gâtului” (tuse voluntară)
1□ 0□
(pacientul trebuie să tuṣească sau să îṣi “cureţe” gâtul de două ori)
Înghiţirea salivei
1□ 0□
înghite normal
saliva se prelinge la colţul gurii 0□ 1□
vocea este modificată (răguṣită, șoptită, gâlgâită, moale/firavă) 0□ 1□
TOTAL: ___________ (5)
ATITUDINE: 1-4 = investigații suplim1.
5 - continuă cu partea 2

2. Testarea directă a deglutiţiei

1 2 3
În următoarea ordine:
SEMISOLID* LICHID** SOLID***
DEGLUTIŢIA
Deglutiţia nu este posibilă 0□ 0□ 0□
Deglutiţia este întârziată
> 2 sec pentru textura lichidă 1□ 1□ 1□
> 10 sec pentru textură solidă
Deglutiţie posibilă, normală 2□ 2□ 2□
TUSEA INVOLUNTARĂ: înainte, în timpul sau la maxim 3 minute după deglutiţie
DA 0□ 0□ 0□
NU 1□ 1□ 1□
SCURGEREA SALIVEI
DA 0□ 0□ 0□
NU 1□ 1□ 1□
VOCEA (pacientul trebuie ascultat înainte ṣi după deglutiţie) și pus să redea litera “O”
DA 0□ 0□ 0□
NU 1□ 1□ 1□
Total _______ (5) _______ (5) _______ (5)
1-4 investigaţii 1-4 investigaţii 1-4 investigaţii
Interpretarea rezultatelor
suplimentare1 suplimentare1 suplimentare1
5 = continuă cu 5 = continuă cu 5 = continuă
lichide alimente solide normal
Total (test direct ṣi indirect) _____________ (20)

* Administrați mai întâi 1/3 până la 1/2 linguriță de aliment cu consistență de budincă.

18
Dacă nu există simptome, administrați 3 până la 5 lingurițe. Evaluați după cea de-a 5-a linguriță.
** Administrați 3, 5, 10, 20 ml apă - dacă nu există simptome, continuați cu 50 ml apă. Evaluați și
opriți administrarea atunci când se manifestă unul din cele 4 criterii (deglutiție întârziată, tuse
involuntară, scurgerea salivei, modificarea vocii)
*** Clinic: pâine uscată. FEES: pâine uscată înmuiată în lichid colorat
1 Utilizați investigații funcționale precum Evaluarea Videofluroscopică a Deglutiției (VFES),

Evaluarea fibroendoscopică a deglutiției (FEES)

Anexa Scala Guss. Recomandări pentru dietă

COD DE
REZULTATE RECOMANDĂRI
SEVERITATE
Deglutiţie posibilă
pentru textură Uṣoară/Fără disfagie, Dietă normală
20 risc minim de Lichide administrate normal (iniţial
semisolidă/lichidă aspiraţie sub supravegherea AM)
ṣi solidă
Dietă pentru disfagie (piure ṣi hrană de
consistenţă moale)
Deglutiţie posibilă Lichide administrate foarte încet
pentru semisolide Uṣoară disfagie cu
15 - 19 (înghițitură cu înghiţitură)
ṣi lichide; nu un risc scăzut de
poate înghiţi aspiraţie Programarea pacientului pentru evaluare
alimente solide prin videofluoroscopie (VFES) sau
evaluare fibroendoscopică (FEES)
Evaluare de către logoped
Dietă pentru disfagie, începând cu:
Textură semisolidă, cum ar fi
mâncarea de bebeluṣi + hrană
Deglutiţie posibilă adiţională parenterală
pentru semisolide, Disfagie moderată, Toate lichidele trebuie îngroṣate
10 - 14 Pastilele trebuie sfărâmate ṣi
imposibilă pentru cu risc de aspiraţie
lichide amestecate cu lichidul îngroṣat
Evaluare suplimentară VFES sau FEES
Evaluare de către logoped
Suplimentare cu alimentaţie pe SNG sau
parenteral
Investigarea NPO (nimic per os) – fără alimentaţie
preliminară orală
esuează sau Disfagie severă cu un Evaluare suplimentară FEES sau VFES
0 - 9 deglutiţie risc crescut de Evaluare de către logoped
imposibilă pentru aspiraţie Suplimentare cu alimentaţie pe SNG sau
semisolide parenteral

Evaluator: .............................................................................. Scor: ______

Data: ___ ___/___ ___ ___/___ ___ ___ ___ Ora: ___ __:___ ___

Anexa 10.4.

19
 ANAMNEZA PACIENTULUI
Secția........................................................................ Data ................ Ora evaluarii.........
Anexă la FOCG nr. .............
INFORMAȚII DESPRE PACIENT (se completează de către asistentul medical):
NUME PRENUME …………...........................................................................................................
SEX: M F
Vârsta: ......................... ani
Medic de familie:
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………....
(se vor înscrie numele, prenumele și orice date de contact poate furniza pacientul/aparținătorul cu
privire la medicul de familie –nr. tel., adresă, e-mail, etc)

Aveți obiecte de valoare pe care sa le declarați? NU DA

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Aparținătorul care participă la programul de îngrijire:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
La externarea dvs. cu cine putem lua legătura?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
(se vor înscrie numele, prenumele, gradul de rudenie și datele de contact ale persoanei indicate de
pacient: nr. tel., adresă, etc.)

PACIENTUL PREZINTĂ: FUNCȚII ALE ORGANISMULUI

Alergii............................................................................
.......................................................................................
Tratament cu anumite medicamente: NU DA
.......................................................................................
.......................................................................................
Vorbirea ..........................................................
Starea de constiență .......................................
.........................................................................
Hranirea:
- comun

20
........................................................................................ - regim ….........................................................
........................................................................................ - hranire pe sondă gastrică
Ochelari de vedere: DA NU Micțiuni: spontane sondă vezicală
Lentile de contact: DA NU Scaun: ............................................................
Aparat auditiv: DA NU Escare: DA NU
Proteza dentara: DA NU Anus contra naturii DA NU
Stimulator cardiac: ....................................................... Observații: ........................................................
Alte proteze ................................................................. ...........................................................................
Alte probleme .............................................................. ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
........................................................................................ ...........................................................................
MOBILITATE IGIENĂ CORPORALĂ
Singur Sprijinit Singur Ajutat la baie
Imobilizat la pat Se poate mobiliza la toaletă Toaletă generală

1.Există un istoric de cădere în anul precedent? DA NU

2.Pacientul ia 4 sau mai multe medicamente pe zi? DA NU
3.Pacientul este diagnosticat cu un atac cerebral sau boala Parkinson? DA NU
4.Pacientul a raportat vreo problemă cu echilibrul? DA NU
5.Pacientul se poate ridica dintr-un scaun la înălțimea genunchiului DA NU
EXISTĂ RISC DE CĂDERE DA NU
Numele și prenumele asistentului medical care a completat documentul:
……………………………………………………………………………………………………………..
DATA SEMNĂTURA

21