ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI-DEFICIENTE ALE

APARATULUI RESPIRATOR

Noţiuni de anatomia si fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator este format din: -cai extrapulmonare

Cavitatea nazala Faringe Laringe

Trahee

Bronhii -plamăni

Sting Drept
Structura plămânului

Cai aeriene extrapulmonare (arborele bronsic) Parenchim pulmonar

Reţea sanguina si limfatica

Reţea nervoasa
Structura aparatului respirator

Plămânul este învelit cu o membrana seroasa numită pleură. Respiraţia este

funcţia prin care organismul ia din mediu extern oxigenul si elimină
bioxidul de carbon.

 etapele respiraţiei

- organe care
scheletul
muşchii
diafragmul

 mişcările respiratorii
inspiraţia

expiraţia

 ventilaţia pulmonara
reprezintă circulaţia aerului prin căile respiratorii si plămâni depinde de
frecventa mişcărilor respiratorii

 capacitatea vitala

o. volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plămâni

printr-o expiraţie maximă după o inspiraţie maximă

 volumul rezidual reprezintă aerul care umple alveolele si care nu

poate fi eliminat nici după o expiraţie forţata

 capacitatea pulmonara totala reprezintă capacitatea vitala împreuna

cu volumul rezidual

Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii

- menţinerea unei bune poziţii a corpului (încovoiat ĺ împiedica

ventilatia) - practicarea exercitilor fizice, a sportului (inotul ĺ mijloc de
reglare) -tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica
(scolioza) -evitarea fumatului

-evitarea consumului de alcool şi droguri -evitarea mediului poluat

-evitarea contactului ci persoane care prezinta afectiuni respiratorii -

evitarea aglomeratiilor in epidemiile virale

-tratamentul precoce al afectiunilor CRS -tratamentul altor

afectiuni( anemie, IC, infectii) -combaterea obezitatii

Evaluarea morfo-functionala a aparatului respirator

 examen clinc

 inspectie:aspectul toracelui, miscarile hemitoracelui, tipul respiratiei,

culoarea tegumentelor, tiraj, batai ale aripilor nazale

 percutie: sonoritate sau matitate

 auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale

 examinari radiologice – sunt explorari clasice , dar de mare valoare

obiectiva

-r –grafie torace

permite inregistrarea imaginii document care poate fi folosita ca element

de comparatie cu radiografii ulterioare

poate fi vazuta de mai multi medici pacientul fiind mai putin iradiat

- radiografia pulmonara standard expune contrastul intre spatiile

aeriene si structura propiuzisa a plaminului

copie torace
ofera date asupra cimpurilor pulmonare -angiografie torace

-bronhografie -tomografie
 examinari endoscopice
 examinari cu izotopi radioactivi

o scintigrafie pulmonara
 explorari functionale

-spirometrie
 -spirografie -analiza gazelor

 teste cutanate -IDR la PPD

 examinari de laborator

-sputa macroscopic, bacterian, citologic, cantitate pe 24 de ore -lichid

pleural

-singe -urina

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE

RESPIRATORII

-DUREREA TORACICA - difera ca

-localizare -intensitate -mod de aparitie

 difera ca regiune afectata
 difera ca intindere a leziunilor

 nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatutlui respirator

 creeaza discomfort
 perturba somnul bolnavului
 limiteaza miscarile

-TUSEA -poate fi

-umeda

-uscata
 simptom dominant in unele afectiuni respiratorii
 difera ca

-frecventa -mod de aparitie

-matinala -vesperala

-in anumite pozitii - poate duce la

-epuizarea pacientului -perturbarea somnului

-in unele situatii e necesara provocarea pentru facilitarea eliminari
secretiilor

-EXPECTORATIA
 caracteristici diferite
 poate fi
o mucoasa in inflamatia bronhiilor
o purulenta , galben verzuie in supuratiile pulmonare
o seroasa usor rozat i staza si edemul pulmonar
o pseudomembranoasa in bronsita difterica

 hemoptizia cind e formata din singe, bine aerat cu multe bule de aer,
apare in tuberculoza pulmonara, bronsiectazie,

-muco-purulenta , recoltata in borcan se separa in 4 straturi, cel

superior spumos, apoi seros, in care inoata portiuni muco-purulente urmat
de stratul seros fara portuini muco-purulente de culoare verzuie si stratul
inferior format din puroi , fiind caracteristica pentru bronsiectazie si
gangrena pulmonara

-sangvinolenta cu aspect ruginiu sau caramiziu din pneumonie, rozata

gelatinoasa din cancerul pulmonar, bruna- inchisa din infarctul pulmonar
sau bruna fetida din gagrena pulmonara
 -examen macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la
diagnostic si etiologie

-este un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei

-DISPNEEA -consecinta

 Ļ aportului de oxigen -Ĺ bioxidului de carbon

 comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) -obstructia

cailor respiratorii

-difera in functie de

-timpul respirator afectat -ritmul respiratiei -circumstantele de aparitie

- poate fi insotita de - tiraj -cornaj -wezing

 -batai ale aripilor nazale in special la copii -turgescenta jugularelor

-determina -anxietate

-intoleranta la efort -ortopnee

-VOMICA – expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie -poate fi

-unica -fractionata

-a nu se confunda cu sputa purulenta

-SUGHITUL

- apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)

ATENTIE !!!!!
 IN AFECTIUNILE RESPIRATORII POT APARE MANIFESTARI

CLINICE

o. SCADEREA APORTULUI DE OXIGEN

 cianoza

 tahicardie

 hipertensiune arteriala

 confuzie

 delir

 coma

o. CRESTEREA BIOXIDULUI DE CARBON

 transpiratii abundente

 cefalee

 agitatie

 acidoza

o. PREZENTA UNUI PROCES INFECTIOS

-frison
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI

PULMONARE

Îngrijirea bolnavilor din sectia de pneumologie este diversificata

- deficitul de oxigen al organismului la majoritatea afectiunilor pulmonare

face ca ingrijirile elementare , metodele de explorare paraclinice ca si
tehnicile utilizate in tratamentul si ingrijirea acestora sa prezinte multe
asemanari

- imbolnavirile aparatului respirator genereaza multiple tulburari psihice fiind

cauzate de deficitul de oxigenare a creierului si de sentimentul fricii violente
de moarte iminenta

- aceste stari si dupa ameliorare pot fi urmate de depresiune, adinamie si

astenie pronuntata insotite de stari anxioase

- o parte insemnata a bolilor pulmonare au caracter infectios ceea ce impun

sarcini in plus personalului de ingrijire

- bolile cronice ale plaminilor pot tulbura echilibrul psihic al pacientului

asigurarea conditiilor de mediu

o saloane amplasate cu ferestrele spre nord

o. incalzite moderat 1-2 grade mai scazute de temperatura decit cea optima –
18-19 grade C

o. exceptie fac bolnavii cu afectiuni inflamatorii care necesita o atmosfera calda

cu umiditate ridicata

o. se va avea grija ca saloanele in care se ingrijesc bolnavii cu expectoratii si

exhalatii fetide sistemul de ventilatie sa fie perfect si permanent

amplasarea bolnavilor
o. se va avea grija ca cei cu imbolnaviri cu caracter infectios sa fie internati in
saloane separate, daca nu este posibil atunci sa nu fie pusi linga tineri, diabetici si
virstnici
o sa fie mobilier cit mai simplu

o patul e bine sa fie deplasabil pe rotile

o la curatenia zilnica se va evita ridicarea prafului o dezinfectia curenta si

terminala trebuie respectata

ingrijiri generale

o. la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila a

pacientului este semisezinda

o. in caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in

repaus absolut cu capul si trunchiul ridicat

o. in cursul pleureziilor uscate bolnavul se culca pe partea sanatoasa pentru a

putea evita durerile, dupa ce apare exudatul se culca pe partea bolnava pentru a
putea respira mai usor cu partea sanatoasa

o. in bronsectazie si supuratii pulmonare bolnavul singur isi va da seama de

pozitia optima

o. bolnavul va fi asezat in pozitia de drenaj postural, a carui durata va fi

stabilita de medic
Drenajul cailor respiratorii
1. segmentul apical
2. segmentul dorsal
3. segmentul ventral anterior
4. lobul mediu si segmentul lingualsting
5. segmentul bazal sting
6. segmentul bazal anterior

7. segmentul baza posterior

8. incheierea drenajului

          toaleta se face in functie de starea bolnavului

trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi transpira abundent ceea ce face ca pielea sa
fie fragila , care se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit

lenjeria trebuie imediat schimbata, ori de cite ori este nevoie

pielea transpirata va fi spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia

periferica

bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori

 vor fi invatati sa evite imprastierea sputei, utilizind corect scuipatorile
alimentatia pacientilor cu boli pulmonare

o adaptata perioadei de evolutie a bolii

o. in perioadele febrile este alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogata in

vitamine

o mai tirziu dieta mixta, hipercalorica alcatuita din alimente usor digerabile

o. trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide luind in considerare si

pierderile prin expectoratie daca e abundenta

o supravegherea bilantului hidric are o importanta deosebita

o. bolnavii cu expectoratii fetide si abundente sunt lipsiti de pofta de mincare

o. in preajma meselor sa isi faca toaleta cavitatii bucale , sa fie serviti cu

alimente hipercalorice

o se va ingriji de tractul intestinal regulat supravegherea pacientilor cu boli

pulmonare

o. daca nu exista contraindicatii speciale va fi sfatuit sa tuseasca de mai multe

ori pe zi

o. tusea dureroasa poate fi usurata prin exercitarea unei presiuni moderate cu

palmele pe spatele si sternul bolnavului in timpul efortului de eliminare a sputei

o sputa se aduna , se masoara si se pastreaza pina a fost vazuta de medic o la

nevoie va fi trimisa la laborator pentru examenul morfologic

o. pentru examenul citologic va fi trimisa imediat , recoltarea facindu-se de

dimineata

o. se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor, mucoasele, starea psihica a

bolnavilor
o este important ca asistenta sa recunoasca semnele promotorii ale complicatiilor ca
hemoptizia, tromboembolia pulmonara, embolia pulmonara, pneumotoraxul
pulmonar, insuficienta respiratorie acuta
o in caz de drenaj plaural asistenta trebuie sa supravegheze atit bolnavul cit si
aparatura de drenaj

o va indruma bolnavul sa se miste in pat cit mai incet, cu precautie o la interval
de 2 ore sa faca miscari de hiperventilatie

o in caz de tuse sa sprijine cu palma hemitoracele drenat o sa supravegheze

volumul si aspectul lichidului drenat

o. daca fluxul se oprestese ajuta la drenarea lichidului de comprimare si

decomprimare a tuburilor de cauciuc

o se controleaza racordurile tubulaturii administrarea medicamentelor

o. in caz de complicatii va interveni cu oxigen inainte de venirea medicului

o trebuie sa sesizeze efectele secundare ale medicamentelor pregatirea pentru

examenele paraclinice

o. pregateste bolnavul pentru

o ex. Radiologic
o tomografie computerizata
o bronhoscopie
o spirometrie
o spirografie

Educatia sanitara

o ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii

o. sa fie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul

tusei si utilizarii scuipatoarelor

o. asistenta care lucreaza in aceste sectii este bine sa petreaca timpul liber in aer
curat
o se va prezenta la contoalele sanitare periodice regulat