SCOALA POSTLICEALA FEG

NURSING IN BOLI ALE APARATULUI EXCRETOR

Sondele urinare sunt niste tuburi din plastic de diferite dimensiuni si forme ce realizeaza
comunicarea unui sector al sistemului urinar cu exteriorul.(sonda uretro-
vezicala,nefrostoma)sau cu alt sector intern urinar (sonda autostatica ureterala)
Calibrul sondelor se apreciaza dupa scara Charierre (Ch) o unitate fiind 1/3 mm.

CLASIFICAREA SONDELOR

A. SONDE PENTRU DRENAJUL URINAR EXTERN

Sondele uretro-vezicale se folosesc pentru evacuarea urinii din vezica.

1. Sonda Nelaton – cu varf drept si plin,are gauri laterale; de preferat la femei

2. Sonda Tiemann – cu varf cudat si efilat,permite angajarea prin curbura uretrei

bulbare

Dezavantajul acestor sonde este ca ele nu poseda un sistem de fixare intern,fiind necesara
fixarea externa cu leucoplast (instabila) sau se coase la preput (dureroasa).

1
 3. Sonda Foley sau sonda cu balonas, pe langa circuitul normal de evacuare a
urinii , mai prezinta un circuit format dintr-un canal in grosimea peretelui sondei
prin care se introduce apa printr-o ramificatie externa cu supapa.Astfel se umfla
balonasul aflat la capatul intern,in invelisul peretelui .Acest balonas fixeaza sonda
si nu permite iesirea sa.Rar bolnavii agitati pot sa-si traga sonda cu balonasul
umflat,lezand uretra.

Dimensiunile variaza de la Ch 8-10 la copii pana la Ch 24 – 26 la operatii endoscopice.

O varianta speciala de sonda Foley este cea cu dublu current,pentru spalarea

continua,avand 3 ramificatii externe:
- una pentru drenaj
- una pentru umflarea balonasului
- una prin care se introduce ser sau apa sterila in vezica pentru spalare; se instaleaza dupa
rezectiile de prostate sau de tumori vezicale cu risc de hematurie.

4. Dispozitivul Cystofix . Exista situatii cand nu se poate sau nu se reuseste

cataterizare uro-vezicala,la bolnavii stricturati sau dupa interventii in forta ,ce se
poate solda cu o cale falsa.In acst caz evacuarea urinii se realizeaza printr-un
drenaj suprapubian . Acesta se realizeaza cu un dispozitiv special – Cystofix –
care cuprinde un ac gros (trocar) ,ce contine in interior un obturator.
Se punctioneaza suprapubian,se scoate obturatorul apoi se introduce prin trocar in vezica
un tub cu gauri,ce se fixeaza la piele,sau o sonda Foley subtire.

2
 5. Sonde ( catetere ) ureterale. Similar evacuarii urinii din vezica,trebuie actionat
ca si cand exista o retentie urinara cauzatoare de anurie (obstacol pe rinichi
unic )sau de sepsa in caile urinare superioare.Se folosesc niste sonde subtiri,lungi
si flexibile cel mai frecvent de calibru Ch 5 – 7,cu mandren metallic de
intarire,numite sonde sau catetere ureterale.
Pot fi cilindrice ,cu orificiul lateral la capul intern al sondei – standard,folosite pentru
cateterizarea retrograda (scop terapeutic ),sau cu o oliva tronconica perforata la cap –
Chevassu, folosite pentru uretero-pielografie retrograda ( scop diagnostic ).
Uneori pentru a realiza cateterizarea este necesar introducerea unui ghid metallic
ascendant cu capat flexibil,moale pe care apoi sonda culiseaza pana in sistemul pielo-
caliceal,asigurand drenajul urinar extern. Capatul sondei va ramane in exterior,fiind
prezent riscul unei infectii ascendente.

3
 6. Sonda de nefrostomie

Cand nu se poate monta o sonda ureterala si situatia impune un drenaj al cavitatii

renale,se efectueaza similar ca la vezica urinara,un drenaj extern al rinichiului ,adica o
nefrostomie percutana.
Se utilizeaza o trusa de nefrostomie care contine un ac cu mandren, cu care se
punctioneaza sistemul pielo-caliceal sub ghidaj echografic.Se scoate mandrenul.Se poate
injecta apoi substanta de contrast pe ac si continua procedura sub control
radiologic,eventual fiind necesara o noua punctie.Se introduce un ghidaj metallic prin ac
pana in sistemul pielo-caliceal dupa care se extrage acul.Prin ghidajul metallic se
introduce un tub de nefrostoma care se fixeaza la piele sau o sonda Foley Ch 14-16 cu
balonas mic -3 ml.
Cand nu exista alternative radiologica se continua procedura numai sub control
echografic.,dar trebuie sa se actioneze rapid sa nu se piarda dilatatia pielo-caliceala,ce
permite continuarea manevrelor.Nefrostoma este temporara in afectiunile obstructive
acute,dar si definitive in aceleasi neoplazii genitale.

4
5
 B. SONDELE PENTRU DRENAJUL URINAR INTERN
Pentru a se evita infectiile ascendente se recurge la drenajul urinar intern – adica intre
sistemul pielo-caliceal si vezica.
Sunt asa numitele sonde ureterale autostatice formate din material plastic special,
silicon, ,ce nu permit depunerea de calcificari pe ele,in contact prelungit cu urina.
Sonda prezinta la ambele capete cate o curbura ce permite fixarea in bazinet sau calice
(sus) si respective in vezica (jos ) .
Pot fi , in functie de forma extremitatilor:
- sonde ‘’Double J ”
- Sonde “Pig tail”.

Cand se monteaza in ureter se foloseste un mandren metallic care indreapta

capetele.Cand se extrage acesta,cele 2 extremitati iau forma descrisa anterior.
De obicei,se mentin zile sau saptamani,uneori luni de zile,in neoplaziile obstructive
genitale la femei (neoplasm de col uterin) si la barbati (adenocarcinom prostatic).

6
 Sondajul uretro-vezical

Definitie: manevra de golire a vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.

Sonda: - tub din cauciuc, metal sau material plastic - prevazut cu un varf de forma
cilindrica tronconica, in continuarea corpului sondei sau uşor indoit, cu unul sau mai
multe orificii laterale - pavilion in forma de palnie, mai gros decat corpul, avand inscris
pe el numarul sondei (la sondele Foley este inscrisa şi capacitatea balonetului).
Indicatii:
- retentii acute de urina
- interventii chirurgicale in micul bazin sau pe orgnele genitale
- explorari endoscopice ale uretrei, vezicii şi ureterelor etc.
Contraindicatii:
- infectii acute ale uretrei (risc de insamantare )
- ruptura traumatica a uretrei (creare de cai false)
- stricturi uretrale stranse (cistostomie temporara)
Principii:
- respectare a regulilor de asepsie şi antisepsie; - selectare a tipului de sonda şi a grosimii
ei in functie de uretra ce trebuie cateterizata;
- manevra blanda de introducere a sondei; - golire lenta a vezicii, cu pensare a sondei
pentru 1-2 minute dupa evacuarea a 150- 200 ml urina (risc de hemoragie „ex vaquo”);
- fixare a sondei a demeure (umflarea balonaşului sondei Foley).
Materiale necesare:
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni (Nélaton, Foley, Thieman);
- manuşi sterile pentru cel care sondeaza, pensa porttampon,pean etc.
- comprese sterile, solutii antiseptice (betadina,cloramina,etc.) pentru dezinfectia
glandului şi a vulvei
- ulei de parafina sau glicerina sterile (lubrefiere a sondei);

7
sau lubrifiant uretral -flaconul contine un gel cu lidocaina 2%,lubrifiantul se aplica prin
strangerea flaconului de pastic -ca o armonica.

- vase sterile pentru colectarea urinii (tavite renale, urinare, pungi din plastic);
-seringa şi apa distilata pentru controlul permeabilitatii sondei, aspirarea
microcheagurilor din vezica şi pentru umplerea balonetului sondei Foley

Tehnica sondajului vezical:

a)Barbat lungime mai mare a uretrei 14-16 cm ;
prezenta celor 2 curburi sagitale, prima convexa anterior la nivelul uretrei peniene, cea
de a doua convexa posterior la zona de trecere dintre uretra peniana şi uretra
membranoasa – bulbul uretrei
- bolnav aşezat in decubit dorsal cu medicul la dreapta bolnavului
- spalare a glandului şi preputului cu apa şi sapun, clatire si uscare cu compresa sterile;
- decalotare a glandului, cu prindere intre police şi primele 2 degete a mainii stangi ,
-dezinfectare a glandului şi a meatului uretral cu mana dreapta
- lubrefiere a sondei tinute in mana dreapta
- introducere a sondei cu blandete pana se trece de valvula Guérin, apoi sub actiunea de
uşoara tractionare a penisului spre zenit, urmata de actiunea de basculare a penisului intre
coapse
- daca sonda nu progreseaza, se retrage 2-3 cm şi se impinge din nou, cu mişcari fine in
sens axial şi circular
- in caz de retentie urinara repetata sau modificare a calitatii urinii (hematurie, piurie,
etc.) se impune lasarea sondei pe loc → umplere a balonaşului, cu ataşare la unui
recipient de colectare a urinii.
b)Femeie (uretra mai scurta: 5-7 cm, fara curburi):
- bolnava aşezata pe masa ginecologica sau in pat pe plosca,cu coapsele indepartate
- departare a labiilor cu degetele mainii stangi, dezinfectare cu mana dreapta
- introducere a sondei cu blandete in uretra pana la exteriorizarea urinii
Incidente şi accidente:
- lipsa de progresie a sondei (strictura uretrala, creare de cale falsa) → retragere a sodei,
reluare a manevrei cu alta sonda, punctie suprapubiana
- absenta scurgerii urinare dupa intrarea in vezica (cheaguri care au astupat orificiile
sondei) → spalare – aspirare cu seringa Guyon
- sangerare uretrala (creare de cale falsa), hemoragie ex vaquo.

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa,

care poate suferi modificari in anumite stari patologice.
Analiza urinei cuprinde :
- examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect
- examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri
- examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni
- examenulchimic

8
ph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,electroliti( clor,sodiu,potasiu,cal
ciu),proteine

RECOLTAREA
- Examinări calitative-prima urină de dimineață
- Examinări cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excepție prima urinăcare
se aruncă)
- Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h
- Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare
Proprietăți fizice
1.Culoarea-normal galben pai
-hematurie roșu
hemoglobinurie-ca zeama de carne
melanurie-neagră
albastru de metilen-albastru
antipiretice-portocaliu
2.Transparența-normal-transparentă
aspect tulbure-fosfați-nor alb sau roz
filamente de mucus
bacteria
leucocite sau hematii
Aspect tulbure fosfati
3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile in prezenta bacteriilor-hidrogen
sulfurat in cetoacidoza-acetona
Acetone hidrogen

RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA

Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de
dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se
va evita recoltarea urinei in perioada menstruala
Definitie
- recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale,diabet zaharat
prin prezenta glucozei,elemente patologice,etc
Scop
-explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea glicozuriei,etc
Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati
Materiale necesare: urinar sau plosca , manusi ,recipient de unica folosinta curat si
uscat, etichete ,formular cerere analiza laborator, recipient pentru transportarea analizelor
la laborator
Pregatirea pacientului
- psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii
-fizica –se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun
Efectuarea tehnicii
- se recolteaza dimineata de la prima mictiune
- asigurarea intimitatii
- i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o

9
plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la
toaleta pentru a urina
-se pun manusile
- se spala si dezinfecteaza plosca/ urinarul
-pacientul este rugat sa urineze
- din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se
insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va
masura cu ajutorul recipientului gradat
- daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca
- se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora recoltarii si se va trimite
imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei
- intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei
- se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului
- pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar
dupa care se va proceda la fel ca mai sus

URINA DIN 24 ORE

Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in
urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare
diagnostica . Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece
sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.
Obiective
- obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor
imbolnaviri
- cunoasterea volumului diurezei
- efectuarea unor analiza biochimice
- urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)
Materiale necesare: recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri,
manusi, plosca sau urinar ,daca este nevoie recipient gradat , etichete, formular de cerere
analize pentru laborator.
Pregatirea pacientului psihica si fizica
- se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si
pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii
- se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa
arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat
- se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este
necesar
Recoltarea
- confirmarea si verificarea identitatii pacientului
- se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca
- in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul
de colectare curat si uscat
- recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza)
- a doua zi dimineata,se masoara exact cantitatea de urina colectata,se omogenizeaza si se
trimit la laborator un esantion de 100ml
- esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota

10
numele si prenumele pacientului,volumul urinar/24h,analizele cerute
Consideratii speciale :
-daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii
intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului
- daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata integral

Test Addis Hamburger

Scop
- studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor
din urina .
Pregatirea bolnavului psihica si fizica
- informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului
- se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei
- dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se arunca
- din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore
- nu consuma lichide in tot acest timp
Pregatire materialelor
- se pregateste recipientul pentru recoltare
- se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe
Recoltarea urinei
- dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun
- se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul
- se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se
va nota numele si prenumele pacientului si volumul urinar colectat.
Interpretare
- normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min
- patologic –eliminare>100000elemente/min
- hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min

Urocultura

Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca
recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea
si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.
Definitie
- examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni
Scop
diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeni
Material necesare
-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor genitale
externe
Pregatire pacient
-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant
-fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare
Tehnica recoltarii
- se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea

11
anterioara
- se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea
acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii
- cu 12ore inainte nu va consuma lichide
- nu va urina cu 6 ore inainte
- se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa fiarta si
sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril
- spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar
spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)
- stergerea se face cu ser fiziologic steril sau apa fiarta si racita
- la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin
si apoi recoltarea probei
- la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat
- la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul
penisului sau vulvei
orificiul pungii speciale pentru recoltare
- la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie
suprapubiana
- se urineaza la toaleta primii 100ml urina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza
5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de
tegumente sau lenjerie
- restul urinei se evacueaza la toaleta
- recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul capacului
sau recipientului
- daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca
- pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
- se va eticheta recipientul
- trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se
administreaza
- se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator
imediat
Pentru sugari
- Se spală zona urogenitală cu apă şi săpun şi se tamponează cu comprese sterile pentru a
se usca.
- Se fixează punguţa sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar.
- Punga este bine fixată dacă orificiul urinar se află în interiorul acesteia.
- Se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se
evita scurgerea urinei pe lângă pungă şi contaminarea acesteia.
- După recoltare, punga se dezlipeşte de tegumentul copilului şi cele două benzi adezive
se lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii.

Interpretarea valorilor
- normal urocultura este negativa
- pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in
bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli, Proteus,
Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi izolati din

12
 infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus,
Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa
identificare se determina antibiograma
In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie
suprapubiana

Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala(« a demeure »)

- se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei

- se pun manusile;
- daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va
dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va
goli in recipientul steril
- daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din
cateter;
- se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul
de drenaj;
- se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
-apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
- se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)
- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este
cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
- nu se recolteaza din sacul colector
- nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis

MASURAREA PH-ULUI URINAR

Materiale necesare :
- manusi
- recipient de recoltare
- benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar
- cartela standard de citire
Masurare :
- confirmarea si verificarea identitatii pacientului
- se spala mainile si se pun manusile
- i se explica pacientului procedura
- i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina
- se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .
Consideratii speciale
- se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult
inainte, deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .
- se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul
urinar diurn .

13
EXAMENUL DE URINA cu stripuri

Se determina 10 parametri

Proprietăți fizice
- pH-ul-rinichiul elimină excesul de acizi din organism prin acidifierea urinii în tubul
contort proximal
pH-ul normal:5-7
Măsurarea-cu strip-uri
Intervalul de măsurare de la 5-9
Zona indicatoare conține 3 substanțe:albastru de bromtimol,fenolftaleina și roșu-metil

Culoarea virează de la galben portocaliu la albastru

pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucocite
pH acid-cetoacidoza dar numai dacă rinichiul funcționează normal

DENSITATEA URINARĂ

Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de hidratare a

pacientului
Determinarea:-cu urodensitometrul cu strip
Principiu-se determina concentrația ionică pe baza eliberării protonilor în prezența
cationilor cu care formeazăun complex care modificăculoarea indicatorului albastru de
bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU
Normostenuria-1.015-1.025
Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpirații abundente,aport lichidian scazut
Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut

14
Izostenuria-densitatea urinilor emise în 24 h este egala și în jur de 1.010-arată
incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC

GLUCOZA
Principiu:reacție specifică pentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte
zaharuri.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în albastru.
Glicozuria apare dacă:
-crește glicemia peste pragul renal de absorbție(170-180 mg/dl)
-scade pragul renal –sarcina
-în tulburari de transport a glucozei

-CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici modifică
culoarea zonei indicatoare în VIOLET
În urina normal ABSENTI!!!!!
Prezenți-dacă sursa principala de energie sunt AG ,cetoacidoza,inaniție,vărsături
abundente,regim alimentar dezechilibrat,effort intens.
PROTEINELE
Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de
pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru
În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este detectată
prin această metodă
Proteinuria poate fi:
-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică
-semiselectivă-se adaugăIgA și G
-neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare

Cauzele proteinuriei:
o -prerenală-crește RFG
o renală-se elimină0,30-2 g/24h
o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina)
Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea urinii
la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC

UROBILINOGENUL
Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid formează
un compus ROȘU
În mod normal doar 1% din UBG ajunge în urină
Crește în:
-supraîncărcarea funcției hepatice
-anemii hemolitice,intoxicații,accidente transfuzionale
-alterarea funcției hepatice-hepatite acute și cronice,ciroză,tumori hepatice

BILIRUBINA
Normal nu apare în urină
dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă)

15
Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea culorii
indicatorului în VIOLET
Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune canaliculara
extrahepatică, fibroza hepatica
ACIDUL ASCORBIC
Deși nu apare în mod normal în urină prezența lui interferăcu determinarea glucozei și
hematiilor fiind un puternic agent reducător
Pozitiv-la persoanele care consuma cantități mari de vit.C și poate arăta o predispoziție
pentru formarea calculilor

NITRIȚII
Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care împreună
cu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU
Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de nitriți, dar nu și cu
severitatea infecției
LEUCOCITELE
Principiu:esteraza leucocitară împreunăcu esterul indolic aflat pe zona de test și un
derivat diazo formează un compus VIOLET
Pozitiv în:
-inflamații ale căilor urinare datorită bacteriilor,levurilor,paraziților
-contaminare cu secreții genitale
-leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.

HEMATIILE
Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea substanței
indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru
Testul este pozitiv dacă exista Hb dar și hematii-diferențierea pe baza sedimentului cu
condiția să fie efectuat imediat
Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria paroxistică
nocturnă
Hematuria-leziuni ale rinichilor si căilor urinare,calculi,infecții

Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se obtin prin
centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau oxalat de
calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt prezente xantina si
aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.
Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme
specifice, usor de recunoscut la microscop.
- Sedimentul urinar calitativ
Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru de
metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare calitativa a
componentelor sedimentului urinar.

16
- Sedimentul urinar cantitativ
Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din
sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld-Webb.
Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp mai
scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba
LEUCOCITELE
Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite,eozinofile,macrophage
Prezente în ITU,contaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr.
Normal se admit 0 - 5 leucocite/câmp microscopic.
Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c â mp ) : i n f e c ţ i i u r i n a r e j o a s e ( c i s t i t ă ,
u r e t r i t ă ) s a u î n a l t e (pielonefrită).
-HEMATII
Prezente în :
-leziuni ale rinichilor sau căilor urinare
Calculi
infecții urinare
Normal se admit 0 - 2 hematii /câmp microscopic.
Patologic : hematurie - microscopică,>3 hematii /câmp- macroscopică, câmp
plin de hematii
- CELULE EPITELIALE
-scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică)
-epiteliale renale-din tubii renali,în afecțiuni ale parenchimului renal
-tranziționale renale-din uroteliu,apar în procese inflamatorii
Normal -se admi t 3 – 4 celule epi tel iale plate/ câmp mi c roscopic, proveni te
dindescuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.
Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale
alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretră şi uretere.
Patologic:c r e ş t e r e a n u mă r u l u i d e c e l u l e epi tel iale (5 – 10/câmp) în i n f l a
ma ţ i i l e tractului urinar.
- CILINDRI HIALINI
-formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor contorți
distali și proximali
- CILINDRI GRANULOȘI ȘI CEROȘI
Cilindri granuloși sunt considerați forma de degradare a cilindrilor hialini
Cilindri ceroși se formeaza dupa stagnarea îndelungata în tubi (afectare tubulara cr.)
- CILINDRI CELULARI
Pot fi formați din leucocite,hematii,bacterii,levuri
Arata o afectare tubularăacută
- PARAZIȚI,LEVURI,BACTERII
Dintre paraziți cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis
Levuri-importanța patologică deosebită Candida
Bacterii-coci sau bacili mobili
coli trichomonas candida
- CRISTALE-ACID URIC
Cel mai frecvent întâlnite
- CRISTALE-OXALAT DE CALCIU

17
Pot fi sub formăde mono sau dihidrat,birefringente
Apar în hiperoxalurie,intoxicații cu polietilenglicol
Pot arăta un risc de nefrocalcinoză
- CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN
În urina depozitată necorespunzător sau asociat cu infecții urinare
- CRISTALE PATOLOGICE
TIROZINA
LEUCINA-în boli hepatice grave
CISTINA-în tulburări ale metabolismului proteic

- CRISTALE PATOLOGICE
-Prezenţa cristalelor de colesterol este în mod normal însoţită de o proteinurie masivă.
- Cristalele de colesterol sunt foarte rare.

DETERMINĂRI CANTITATIVE

- Ureea=15 - 35 g/24 ore

Patologic:
Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism
Valori scăzute: - perioada de creştere rapidă, IRA faza de stare, IRC terminal

- Creatinina urinară
Valori normale : 0,8 - 2 g/24 ore
Patologic:
Valori crescute: - după efort fizic, acromegalie
Valori scăzute: - în imobilizări prelungite, IRA şi IRC.(insuficienta renala acuta si
cronica)

- Acidul uric urinar

Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore.
Patologic: Valori crescute: - gută, leucemii, tratament cu corticoizi.
Valori scăzute: - IRA şi IRC

Biochimie urina

Valori normale
albumina=absent
glucoza=absent
ph=5,5-6
densitate=1015-1025
corpi cetonici=absent
hematii=absent
leucocite=absent
nitriti=absent

18
bilirubuna=absent
urobilinogen=absent

Patologic
Prezenta albuminei-indica o afectiune renala
Prezenta glucozei—DZ
Elemente patologice in sediment :numeroase
leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati

Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca
Berea).

19