Sondajul vezical la femeie

Definiţie
Introducerea unui cateter steril în vezica urinară pe care uretrală cu scopul de drenaj urinar, temporar sau
permanent.
Medicul specialist , medicul generalist şi asistentele instruite pot efectua manopera .
Necesită cunoştinţe şi experienţă.
Tipuri de sondaj – temporar – cateterism pe termen scurt; permanent- cateterism pe termen lung cu schimbarea
sondei periodic, intermitent – sondaj zilnic de 3-4 ori.
Retenţia acută de urină este caracterizată prin imposibilitatea evacuării vezicii urinare datorită unui obstacol
mecanic sau funcţional subvezical.

Etape:
1 ) pregătirea materialelor:
- de protecţie: muşama, aleză, mănuşi sterile de cauciuc;
- sterile: sondă vezicală, eprubete pentru urocultură, ser fiziologic, tampoane de vată, pense;
- nesterile: tăviţă renală, bazinet, paravan, materiale pentru toaleta organelor genitale;
- ulei de parafină steril.
2) pregătirea fizică şi psihică a pacientei:
- se explică pacientei necesitatea efectuării tehnicii;
- se protejează patul cu muşama şi aleză;
- se izolează patul cu paravan;
- se aşează pacienta în poziţie ginecologică;
- se acoperă pacienta lăsând liberă regiunea genitală;
- se aşează bazinetul şi se efectuează toaleta organelor genitale externe (dezinfecţia vulvei cu
Betaizadona);
- se îndepărtează bazinetul şi se aşază tăviţa renală între coapsele pacientei;
3) tehnica propriu – zisă:
- sondajul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie atât a pacientei, instrumentelor cât şi a mâinilor
celui care execută manopera;
- se îmbracă mănuşile sterile;
- se depărtează labiile, se vizualizează orificiul uretral care uneori poate fi mascat profund pe peretele
anterior al vaginului;
- se va dezinfecta zona vulvară inclusiv meatul uretral, care se va şterge de mai multe ori de sus în jos, în
direcţia anusului şi nu invers, pentru a evita riscul contaminării din zona anală. Se va introduce cu mâna
dreaptă sonda Foley sau o sondă de plastic de femeie în meatul uretral la o adâncime de 4 - 5 cm;
paralel cu înaintare sondei, extremitatea acesteia va fi coborâtă printr-o mişcare în formă de cerc;
- primele picături de urină se lasă să se scurgă în tăviţa renală, apoi în recipiente special pregătite ( ex.
pentru urocultură, examene biochimice);
- pentru fixarea sondei se aspiră 5 – 10 ml ser fiziologic care se introduc pe capătul lateral al sondei ( în
acest mod se umflă balonaşul din capătul sondei) şi astfel sonda rămâne fixată în vezica urinară;
- se conectează circuitul de spălare dacă este cazul;
- se notează în foaia pacientei tipul si calibrul sondei, cantitatea de lichid în balonaş, aspectul urinii şi
volumul rezidual.

Incidente. Accidente
 Cale falsă uretrală cu uretroragie;
 Balonul incorect plasat cu dureri;
 Infecţii de tract urinar;
1
 Obstrucţia sondei;
 Ischemia uretrei cu stricturi uretrale secundare;
 Hematurie ex vacuo sau prin lezarea uretrei prostatice sau a vezicii urinare;
 Spasm vezical;
 Spargerea balonului şi exteriorizarea sondei;
 Blocarea apei în balon - modalităţi de rezolvare ( spargerea balonului prin umplerea excesivă cu lichid,
puncţionarea suprapubiană ecoghidată a balonului, puncţionare transrectală a balonului, secţionarea sondei şi
introducerea mandrenului metalic pe canalul de umplere al balonului cu scopul de permeabilizare a canalului
sau de puncţionare a balonului).

Sfaturi utile
Probleme – după 2 săptămâni de sonda infecţia simptomatică sau asimptomatică apare inevitabil. Profilaxia şi
tratamentul infecţiei urinare trebuie făcut cu antibiotice.
 Sedimentul urinar poate fi produs de infecţie cu leucociturie si piurie sau de cristalurie;
 Nu se vor face masaje la nivelul hipogastrului, conţinutul vezical trebuie să se evacueze singur datorită
elasticităţii şi contracţiilor vezicii urinare. La persoanele în vârstă se evită golirea bruscă sau rapidă a vezicii
urinare, deoarece poate provoca hemoragie;
 Consumul crescut de lichide ( 2l/ 24ore) previne colmatarea sondei;
 Lipsa drenajului - cateterul este obstruat de cheaguri , sedimente sau ţesuturi ; cateterul sau tubul pungii
colectoare este cudat; punga colectoare este deasupra nivelului vezicii; punga colectoare este plină;
 Hematuria produsă de traumatism sau infecţie;
 By pass cu scurgeri de urină pe lângă sondă.
Cateterismul intermitent are risc mai mic de infecţie decât cateterismul prelungit.

Leziunile traumatice, în timpul sondajului vezical, pot fi produse nu numai la nivelul uretrei ci şi la nivelul
colului vezical sau la nivelul vezicii urinare. În cazurile grave, traumatismele peretelui vezical se pot solda cu
perforaţii ale acestuia intraperitoneale sau extraperitoneale, cu consecinţe foarte grave asupra bolnavului.
Sondajul vezical poate avea un caracter temporar după efectuarea evacuării conţinutului vezicii urinare,
sonda este suprimată; sau alteori, sonda uretrală este menţinută mai mult timp sub formă de sondă permanentă sau
a dèmeure, situaţii în care se folosesc sonde Foley cu balon sau autostatice. Aceste sonde vor fi schimbate periodic,
după 2 - 3 săptămâni, în aceleaşi condiţii de asepsie. Sonda uretrală se cuplează la pungi colectoare de urină, în
circuit închis şi sterile, prevăzute cu robinet de evacuare. În aceste cazuri, se administrează dezinfectante urinare
(chimio- terapeutice sau sulfamide) sub control periodic al uroculturii.
Sonda permanentă se foloseşte la bolnavii cu obstrucţii subvezicale şi care au contraindicaţii operatorii, sau
la bolnavii cu retenţie de urină prin mecanism neurogen.

2
 Sondajul vezical la bărbat

: Definiţie
Introducerea unui cateter steril în vezica urinară pe care uretrală cu scopul de drenaj urinar, temporar sau
permanent.
Medicul specialist , medicul generalist şi asistentele instruite pot efectua manopera .
Necesită cunoştinţe şi experienţă.
Tipuri de sondaj – temporar – cateterism pe termen scurt; permanent- cateterism pe termen lung cu schimbarea
sondei periodic, intermitent – sondaj zilnic de 3-4 ori.
Retenţia acută de urină este caracterizată prin imposibilitatea evacuării vezicii urinare datorită unui obstacol
mecanic sau funcţional subvezical.

Etape
1 ) pregătirea materialelor:
- de protecţie: muşama, aleză, mănuşi sterile de cauciuc;
- sterile: sondă vezicală, eprubete pentru urocultură, ser fiziologic, tampoane de vată, pense;
- nesterile: tăviţă renală, bazinet, paravan, materiale pentru toaleta organelor genitale;
- ulei de parafină steril.
2) pregătirea fizică şi psihică a pacientului:
- se explică pacientului necesitatea efectuării tehnicii;
- se protejează patul cu muşama şi aleză;
- se izolează patul cu paravan;
- spălarea mâinilor;
- se aşează pacientul în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse şi uşor depărtate;
- regiunea genitală rămâne liberă, restul corpului se acoperă;
3) tehnica propriu – zisă:
- spălarea organelor genitale, dezinfecţia glandului cu Betaizadona;
- se injectează lubrifiantul – anestezic pe uretra masculină;
- se tracţionează penisul la zenit pentru a reduce unghiul peno-scrotal, după care se introduce sonda de
bărbat de tip Tiemann sau o sondă Foley prinzând glandul între police, degetul index şi mediu al mâinii
stângi, desfăcând cât mai bine meatul uretral cu primele două degete; cu mâna dreaptă se manevrează
sonda uretrală cu blândeţe pe meatul uretral, depăşind fosa naviculară se împinge sonda până în vezica.
Nu se forţează manopera. Dacă se întâmpină rezistenţă bolnavul este rugat să inspire profund, iar în
momentul expirului se împinge uşor sonda;
- sonda se împinge până apare urina pe sondă;
- pentru fixarea sondei se aspiră 5 – 10 ml ser fiziologic, care se introduc pe capătul lateral al sondei ( în
acest mod se umflă balonaşul din capătul sondei) şi astfel sonda rămâne fixată în vezica urinară. Dacă
apar dureri balonaşul se află într-o poziţie incorectă , probabil pe uretra prostatică şi trebuie
repoziţionat;
- se recoltează urina în eprubete sau recipientele pregătite în funcţie de examenele cerute de medic;
- se conectează punga colectoare în circuit închis;
- se conectează circuitul de spălare dacă este cazul;
- se recalorează glandul pentru a preveni edemul prepuţial;
- se notează în foaia pacientului tipul si calibrul sondei, cantitatea de lichid în balonaş, aspectul urinii şi
volumul rezidual.

Tipuri uzuale de sonde - sonda Foley cu 2 si 3 căi ( autostatice), sonda Tieman, sonda Nelaton (fixate cu
benzi de leucoplast)

3
 – materiale Silicon (compatibila cu mucoasa uretrală şi risc redus de încrustaţii calcare), Latex ( nu are o suprafaţă
netedă motiv pentru care poate produce leziuni ale mucoasei uretrale cu inflamaţie şi stricturi uretrale tardive),
PVC sau alte materiale plastice ( utile pentru cateterizări intermitente)
Selecţia cateterelor. Lungime ( Pediatric 30cm. ; Femei 26 cm ; Bărbaţi 43 cm)
Dimensiune ( 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24 Ch) – alegerea calibrului se face in funcţie de patologie ( stricturi
uretrale –calibru mic, adenom de prostată - calibru mediu, hematurie masivă –calibru mare, eventual sonda cu 3
căi)
Capacitatea balonului ( 5-10cc, 30-50cc ; > 50cc).

Incidente. Accidente
 Cale falsă uretrală cu uretroragie;
 Balonul incorect plasat cu dureri;
 Infecţii de tract urinar;
 Obstrucţia sondei;
 Ischemia uretrei cu stricturi uretrale secundare;
 Hematurie ex vacuo sau prin lezarea uretrei prostatice sau a vezicii urinare;
 Spasm vezical;
 Spargerea balonului şi exteriorizarea sondei;
 Blocarea apei în balon - modalităţi de rezolvare ( spargerea balonului prin umplerea excesivă cu lichid,
puncţionarea suprapubiană ecoghidată a balonului, puncţionare transrectală a balonului, secţionarea sondei şi
introducerea mandrenului metalic pe canalul de umplere al balonului cu scopul de permeabilizare a canalului
sau de puncţionare a balonului).

Sfaturi utile
Probleme – după 2 săptămâni de sonda infecţia simptomatică sau asimptomatică apare inevitabil. Profilaxia şi
tratamentul infecţiei urinare trebuie făcut cu antibiotice.
 Sedimentul urinar poate fi produs de infecţie cu leucociturie si piurie sau de cristalurie;
 Nu se vor face masaje la nivelul hipogastrului, conţinutul vezical trebuie să se evacueze singur datorită
elasticităţii şi contracţiilor vezicii urinare. La persoanele în vârstă se evită golirea bruscă sau rapidă a vezicii
urinare, deoarece poate provoca hemoragie;
 Consumul crescut de lichide ( 2l/ 24ore) previne colmatarea sondei;
 Lipsa drenajului - cateterul este obstruat de cheaguri , sedimente sau ţesuturi ; cateterul sau tubul pungii
colectoare este cudat; punga colectoare este deasupra nivelului vezicii; punga colectoare este plină;
 Hematuria produsă de traumatism sau infecţie;
 By pass cu scurgeri de urină pe lângă sondă.
Cateterismul intermitent are risc mai mic de infecţie decât cateterismul prelungit.

Leziunile traumatice, în timpul sondajului vezical, pot fi produse nu numai la nivelul uretrei ci şi la nivelul
colului vezical sau la nivelul vezicii urinare. În cazurile grave, traumatismele peretelui vezical se pot solda cu
perforaţii ale acestuia intraperitoneale sau extraperitoneale, cu consecinţe foarte grave asupra bolnavului.
Sondajul vezical poate avea un caracter temporar după efectuarea evacuării conţinutului vezicii urinare,
sonda este suprimată; sau alteori, sonda uretrală este menţinută mai mult timp sub formă de sondă permanentă sau
a dèmeure, situaţii în care se folosesc sonde Foley cu balon sau autostatice. Aceste sonde vor fi schimbate periodic,
după 2 - 3 săptămâni, în aceleaşi condiţii de asepsie. Sonda uretrală se cuplează la pungi colectoare de urină, în
circuit închis şi sterile, prevăzute cu robinet de evacuare. În aceste cazuri, se administrează dezinfectante urinare
(chimio- terapeutice sau sulfamide) sub control periodic al uroculturii.
Sonda permanentă se foloseşte la bolnavii cu obstrucţii subvezicale şi care au contraindicaţii operatorii, sau
la bolnavii cu retenţie de urină prin mecanism neurogen.