Sunteți pe pagina 1din 6

Hajdu Henrietta 2D

Pacientul D.D. prezintă următoarele simptome: dispnee expiratorie cu expir prelungit cu wheezing,
bradipnee, tuse urmată de expectoraţie mucoasă, filantă şi eliberatoare, facies crispat (spaimă).

Diagnostic medical: Astm bronşic în criză.


1. Întocmiţi planul de îngrijire.
2. Tehnica: Administrarea oxigenului pe sonda naso-faringiană

Planul de îngrijire

1 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

P: alterarea respiraţiei

E: criza de astm bronşic

S: dispnee expiratorie, bradipnee

Obiective:

- Pacientul să respire liber, pe nas;

- Pacientul să prezinte mucoase umede şi integre;

- Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie;

- Pacientul să fie echilibrat psihic

Intervenţii cu autonome

- La nivelul nasului

- Îndepărtez secreţiile nazale;

- Umezesc aerul din încăpere;

- Asigur un aport suficient de lichide

- La nivelul faringelui şi laringelui

- Recomand pacientului repaus vocal absolut;

- Favorizez modalităţi de comunicare nonverbală

- La nivelul plămânilor şi a bronhiilor


- Învăţ pacientul să tuşească, să expectoreze şi să îşi colecteze sputa;

- Umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată;

- Aspir secreţiile bronşice;

-Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie;

- Asigur poziţia şezând a pacientului;

-Pregătesc psihic pacientul în vederea aspirării secreţiilor bronşice, a recoltării sângelui şi sputei pentru
examenele de laborator şi administrării oxigenoterapiei;

- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative

Intervenţii delegate

- Îi administrez antispastice: papaverină, lizadon; dilatatoare ale bronhiilor: eufilină,

miofilin (1 – 2 fiole a 0,24 g i.v. – se administrează lent 3 – 4 minute); simpaticomimetice: tablete de


efedrină, asmofug, asmopent, alupent, berotec în inhalaţii sau sub formă de spray. În cazul în care
pacientul nu are antecedente, este hipertensiv sau are valori tensionale crescute se evită
simpaticomimeticele;

- Administrez hemisuccinat de hidrocortizon 50 – 200 mg i.v. în cazul în care criza nu cedează la


miofilin;

- Practic oxigenoterapia prin sondă introdusă în nările bolnavului până în faringe (6 –

8 cm), oxigenul îl administrez bolnavului cu debit de 6 -8 l/minut. În cazul în care

oxigenoterapia se dovedeşte ineficientă administrez sulfat de magneziu injectat i.v. lent (10 – 20 ml);

- Administrez efedrină (fiole a 1 ml 5% în injecţii s.c.) şi adrenalină (fiole a 1 ml injectate s.c.)

Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas, are mucoase umede şi integre şi este
echilibrat psihic.

2. Nevoia de a evita pericolele P1: obstrucţia căilor respiratorii E1: criza de astm bronşic

S1: dispnee expiratorie, tuse cu expectoraţie mucoasă, filantă

Obiective:
- Pacientul să nu devină sursă de infecţii
- Pacientul să fie echilibrat psihic

Intervenţii autonome

- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin respectarea circuitelor,

măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare, microclimat, alimentaţie, aprovizionare cu apă,


îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curăţenie, dezinfecţie);

- Urmăresc şi apreciez potenţialul infecţios al pacientului şi aplic măsurile de izolare a surselor de


infecţie;

- Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere


a rezistenţei organismului;

Intervenţii delegate

- Identific factorii alergeni şi efectuez imunizările specifice şi nespecifice;

- Administrez medicaţia prescrisă de medic

Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai tuşeşte deci nu mai prezintă riscul de a deveni sursă de
infecţie

P: anxietate

E: criza de astm bronşic S: facies crispat Obiective:

- Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic

Intervenţii cu rol autonom

- Favorizez adaptarea bolnavului la noul mediu;

- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima emoţiile, nevoile;

- Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea;

- Furnizez mijloace de comunicare adecvate pacientului şi îi furnizez informaţiile de care are


nevoie;

- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;

- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;


- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;

- Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente

Intervenţii cu rol delegat

- Administrez medicaţia prescrisă de medic

Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat fizic şi psihic.

3. Nevoia de a dormi şi a se odihni

P: somn alterat

E: criza de astm bronşic

S: dispnee, tuse

Obiective:

- Pacientul să prezinte un somn liniştit.

Intervenţii cu rol autonom

- Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii;

- Ofer pacientului o cană de lapte înainte de culcare, o baie caldă;

- Observ şi notez calitatea, orarul somnului şi gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;

- Întocmesc un program de odihnă corespunzător

Intervenţii cu rol delegat

- Administrez medicaţia prescrisă de medic

Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă un somn liniştit.

4. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor


E: criza de astm bronşic
S: facies crispat, anxietate
Obiective:

- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;

- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi

Intervenţii cu rol autonom

- Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de manifestare,

măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;

- Stimulez dorinţa de cunoaştere;

- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;

- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;

- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit

cunoştinţele;

- Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului;

- Corectez deprinderile dăunătoare ale pacientului;

- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod de viaţă

echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;

- Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi

Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a

dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Administrarea oxigenului pe sonda naso-faringiană

Scop: asigurarea unei cantităţi corespunzătoare de oxigen la ţesuturi prin combaterea hipoxiei
determinată de:

- Scăderea oxigenului alveolar;

-Diminuarea hemoglobinei;
-Tulburări în sistemul circulator;

-Probleme care interferează în difuziunea pulmonară.

- Este metoda cea mai frecvent utilizată;

- Permite administrarea oxigenului în concentraţie de 25 – 45%;

- Poate fi utilizată pentru o terapie pe termen lung;

- Nu poate fi utilizată la pacienţii cu afecţiuni ale mucoasei nazale.

Tehnica

Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce în nara prin faringe,

schimbându-se de la o nară la alta. Se poate introduce şi în laringe.

- Se dezobstruează căile aeriene;

- Se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus;

- Se introduce cateterul cu mişcări blânde paralel cu palatul osos si perpendicular pe

buza superioara;

- Se fixează sonda cu leucoplast;

- Se fixează debitul la 4-6 l/minut;

- Se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor;

- Se administrează medicamente cu intermitenţă şi se supraveghează debitul

S-ar putea să vă placă și