ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG BRASOV

Importanța studiului anatomiei și

farmacologiei pentru a deveni un
asistent medical de elită

Profesor: Samson Maria

NUME : ZBARCEA PETRUȚA ALEXANDRA

SPECIALIZARE: AMG ,
AN :I, D(E)

1
 Concluzii în urma practicii
Anatomia umană (ana, gr.=prin, tomnein, gr.=a tăia), care studiază structura corpului
uman, trebuie să reprezinte, și pentru AMG, materia de bază de studiu, deoarece cunoașterea
structurii corpului uman prin disecție (dissectio, lat.=examinare prin secționare, tăiere),
constituie temelia cunoștințelor și a înțelegerii cât mai exacte a substratului asupra căruia
acționează medicamentul.
Materia vie, în decursul existenței sale, a evoluat organizându-se de la simplu la
complex, în etape succesive calitativ superioare.
Aceste etape evolutive definesc pe de o parte modul de dezvoltare istorică foarte
îndelungat a materiei vii, de când există până la cele mai evoluate forme de viață, iar pe de
altă parte rezumă și dezvoltarea fiecărui individ, deci și a omului, de la oul fecundat la adult-
ontogeneză (ontos, gr.=ființa, genesis, gr.=naștere).
Organizarea generală a organismului: organele conţin celule şi ţesuturi diferite dar
împreună au acelaşi funcţie. Aparatele sunt grupate de organism care la răndul lor au o funcţie
comună. Sistemele au structura asemănătoare şi acelaşi tip de ţesut.
Segmentele corpului uman ( C.U ):
- cap : - neurocraniu: sistem nervos;
- viscerocraniu : faţa organelor;
- gât : - posterior;
- abdomen;
- pelvis.
- membre: - centuri : capulară şi pelviană;
- membrul propriu- zis.
Competențe specifice anatomiei:
- Identifică şi localizează principalele părţi componente ale corpului uman;
- Analizează părţile componente ale corpului uman;
- Clasifică nivelurile de organizare anatomică şi fiziologică;
- Caracterizează principalele funcţii ale organismului;
- Descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman.

2
 Administrarea medicamentelor
Medicamentele sunt produse de origine minerală, vegetala sau chimică (de sinteză)
,transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau lichide) prescrise de medic.
Scopul administrarii:
- prevenirea îmbolnavirilor (ex. vaccinurile);
- ameliorarea bolilor (ex. medicamentele antalgice);
- vindecarea bolilor (ex. antibioticele), prin acțiunea lor locală sau generală;
Căile de administrare:
- calea digestivă: orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală;
- local:pe tegumente și mucoase;
- respiratorie ;
-urinară;
-parentală;
-sub forma injecțiilor intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase,
(executare de asistenta medicală) și injecții intraarteriale, intracardice, intrarahidiene,
intraosoase (executate de medic );
Calea de administrare este aleasă de medic, în funcție de scopul urmărit, capacitatea de
absorbție a căii respective, acțiunea medicamentelor asupra mucoaselor, necesitatea unei
acțiuni mai lente sau mai rapide, toleranța organismului față de medicament,
patricularitățile(anatomice, fiziologice ale oraganismului).
Locul de conservare a medicamentelor:
- în farmacii, în dulap, la loc uscat, ferite de lumină, ordonate;
- în dulapul ce conține ușile(închise):toate medicamentele stupefiante;
- în frigider:seruri imune, insulină, antibiotice.
Prescrierea medicamentelor: este facută de medic, în scris. Pentru pacienții
ambulatorii, prescripția se face în rețetă, iar pentru pacientți internați în spital în foaia de
observație, în rubrica specială.
Prescripția cuprinde:
- numele medicamentului(numele comercial);

3
 - doza :cantitatea și concentrația;
- calea de administrare:ora administrării și durata tratamentului;
- administrarea în raport cu alimentația:înainte de, în timpul sau dupa masă.
Circuitul medicamentelor în spital:
- se completează condica de medicamente în triplu exemplar(data, numele pacientului, salonul,
patul, numele medicamentului, doza de 24h în cifre și litere), forma de prezentare ;
- se predă condica de medicamente în farmacie;
- preluarea medicamentelor de către asistenta medicală care are sarcina de a verifica-ambalajul
propriu; etichetele chenar albastru pentru medicamentele în uz intern și chenar roșu pentru
medicamentele de uz extern, etichetă galbenă pentru soluție perfuzabilă, etichetă neagră cu
cap de mort și inscripția ``otravaă` pentru toxice); mențiunile privind păstrarea
medicamentelor ``ferite de lumină``,``păstrat la rece``;
- depozitarea medicamentelor în secția de spital se face în dulapuri compatimentate sau în cutii
pentru fiecare pacient; soluții perfuzabile preparate de farmacie păstrate în frigider ;
- administrarea medicamenteor la ora prescris;
Reguli de administrare a medicamentelor:
Prin respectarea unor reguli se evită greșelile care pot avea efecte nedorite asupra
pacientului, uneori efecte mortale.
Rolul asistentei:
- respectă medicamentul prescris de medic;
- indentifică medicamentul prescris după etichetă, formă de prezentare, culoare miros sau
consistanță;
- verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea culoarea medicamentelor solide;
sedimentarea, tulburarea opalescentă medicamentelor sub formă de soluție;
- respectă căile de administare prescrise de medic;
- respectă orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a menține concentrația
constantă în sânge, având în vedere timpul și căile de eliminare a medicamentelor;
- respectă doza de medicament:doza unică și doză /24h ;
- respectă somnul fiziologic al pacientului:organizează administrarea în afara orelor de somn
(se trezește pacientul în cazul administrării antibioticelor, chimioterapiilor cu ore fixe de
administrare);

4
- evită incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții medicamentoase în
aceeași seringă, în același pahar;
- servește pacientul cu doză unică de medicament pentru administrarea pe cale orală;
- respectă urmatoarea succesiune în administrarea medicamentelor:pe cale orală –solide ,
lichide și apoi injecții, după care administrează ovule vaginale, supozitoare;
- informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul urmărit și
efectele secundare;
- anunță imediat medicul privind gereșelile produse în administrarea medicamentelor legate de
doză, calea și tehnica de administrare;
- administrează imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
- respectă măsurile de asepsie, de igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.
Căile de administrare tehnică(pe cale bucală, nazală, respiratorie, percutanață,
parenterală-injecțiile)
a) Administrarea medicamentelor pe cale orală
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se
resorbi la nivelul mucoasei bucale și a intestinului subțire sau gros.
Forme de prezentare a medicamentelor :
 lichide : soluții, mixturi, infuzii, decocturi, tincturi extracte, uleiuri, emulsii.
 Solide : pulberi, tablete, drajeuri, granule, mucilagii.
Pregatirea administrări medicamentelor:
 Pacientul : este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului
respectiv și a eventualelor efecte secundare, i se dă în pozție sezând, dacă starea lui permite.
b) Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
Calea respiratorie se pretează la administrarea medicamentelor, având în vedere suprafața
de peste 100 m pătrați a alveolelor pulmonare și vascularizația lor bogată.
Se administrează:
-gaze sau substanțe, gaze ificate;
-lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori; sau prin injecție intratraheală;
Inhalația: reprezintă introducerea substanțelor medicamentoase în căile respiratorii,
antrenate de vapori de apă.

5
 Pregatirea inhalației :
 pacientul
- pregatirea psihică;
- este informat cu privire la scopul administrării medicamentelor;
- i se explică modul în care va respira; inspirație pe gură, expirație pe nas;
- pregatire fizică;
- se așează în poziție sezând;
- învață unde să-și sufle nasul;
- se așează un prosop în jurul gâtului;
- se ung buzele și tegumentele peri-bucale cu vaselină.
 materialele
-inhalator, prosop, vaselină, cort, apă clocotindă;
-substanță medicamentoasă:esențe aromate, substanțe antiseptice, substanțe alcaloide.
Executarea inhalației:
 asistenta
-își spală mâinile;
-închide ferestrele camerei;
-introduce în vasul inhalatorului cu apă clocotită o linguritță inhalând la 1-2 l apă;
-ațează pacientul pregătit în fața pâlniei inhalatorului, îl acoperă cu cortul sau pelerina;
-meniține distanța de 30-80 cm față de pâlnie;
-invită pacientul să inspire pe gură, să expire pe nas;
-supraveghează pacientul;
-durata unei sedințe:5-20 min.
c) Admnistrarea medicamentelor pe suprafața tegumentelor
Pe suprafața tegumentelor, se aplică medicamentele care au efect local la acest nivel.
Forma de prezentare a medicamentelor :
- lichide;
- se administrează prin badijonare, compresă medicamentoasă;
- pudre;

6
- unguiente sau paste;
- mixturi;
- săpunuri medicinal;
- creioane caustic;
- băi medicinale.
Aplicarea medicamentelor
- asistenta alege instrumentele, în funcție de forme de prezentare a medicamentelor;
- badijonarea constă în întinderea unei substanțe medicamentoase cu ajutorul unui tampon
montat pe porttampon(tinctură de iod, violet de gentiană, albastru de metil);
- compresa medicamentoasă constă în îmbibarea substanței medicamentoase într-un strat textil
mai gros, care apoi se aplică pe tegumenutl bolnav. Are acțiune sicativă, dezinfectantă,
puriginoasă, antiinflamatorie(ex. Burow,Rivanol );
- pudrajul reprezintă presararea medicamentelor sub formă de pudră pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Acțiune pudrelor poate fi combatere a puruitului,
de absorbție a grăsimilor, de uscare și răcorire a pielii(ex. pudra de talc, talc mentolat, oxid
de zinc);
- unguientele și pastele se aplică, cu ajutorul spatulelor, pe suprafața tegumentelor, într-un strat
subțire (unguientele sunt preparate din substanță medicamentoasă, înglobata în vaselină,
lanolină;pastele conțin grăsimi și pudre);
d) Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Calea parentală în ințelesul strict al cuvântului, reprezintă calea care ocoleș te tubul
digestiv. Dat fiind faptul că în afara injecțiilor și alte căi ocolesc tubul digestiv (ex. calea
respiratorie ), noțiunea de cale parenterală a fost reconsiderată, păstrând în sfera ei numai calea
injectabilă de administrare a medicamentelor.
Scopul injecțiilor :
 explorator:care constă în testare sensibilității organismului față de diferite
substanțe.
 terapeutic:administrarea medicamentelor

7
 Injecțiile –execuție
a) Injecția intradermică ( i.d.)
Scop
- Terapeutic: anestezie locală; desensibilizarea organismului în cazul alergiilor;
- Explorator : intradermoreacțiile la tuberculina, la diverți alergeni.
Locul injecției ;
- reg lipsite de foliculi pilosi: față anterioară aantebrațului; față exterioară a brațului și a
coapsei; orice reg în scop de anestezie.
- se citește reacția în cazul intradermareacțiilor la intervalul de timp stabilit.
b) Injecția subcutanată ( s.c. )
Scop – terapeutic
Locul injecției – reg bogate în țesut celular, lax, extensibil: față externă a brațului, față
sup-ext a coapsei; față supra- și sub-spinoasă a omoplatului; reg subclaviculară; flancurile
peretelui abdominal.
c) Injecția intramusculară (i.m.)
Scop – terapeutic
Locul injecției – muschii voluminoși, lipsiți de trunchiuri imortante de vase și nervi: reg
sup-ext a fesei; față ext a coapsei în 1/3 mijlocie; față ext a brațului, în muschiul deltoid.
d) Injecția intravenoasă (i.v.)
Scop :– terapeutic;
- explorator: – se admit subsțe de contrast radiologic.
Locul injectiei :
- v. de la plica cotului;
- v. antebrațului;
- v. de pe fața dorsală a mâinii;
- v. maleolare interne;
- v. epicraniene.

8
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice constă în
educație sanitară, participare la efectuarea actelor de investigare clinică și participarea la
efectuarea tratamentului.
Îngrijirea pacienților cu epilepsie
Epilepsia este o manifestare convulsivă paroxistică cu debut și sfârșit brusc, caracterizat
prin pierderea cunoștinței, însoțită de convulsii tonico-clonice.
Epilepsia afectează diferit fiecare pacient în parte. Cei mai mulți pacienți au o viată
normală, activă, putând alege fără restricții orice activitate pentru timpul liber. Activitătile
sportive și gradul lor de risc: alpinismul sau simplele plimbări pe munte sunt riscante, boxul,
artele marțiale, luptele care implică un risc crescut de lovituri în zona craniană nu sunt
recomandate persoanelor epileptice; înotul în mare, râuri sau lacuri este periculos din cauza
curenților, valurilor, variațiilor de temperatură a apei;
Esențiale pentru primul ajutor în cazul crizelor tonico-clonice generalizate sunt
următoarele:
-limitarea miscărilor pacientului în timpul crizei;
-înlăturarea obiectelor rigide din jurul pacientului pentru a nu suferi un traumatism;
-așezarea sub capul pacientului unui obiect textil pentru protecția de lovituri;
-întoarcerea pacientului pe o parte pentru menținerea căilor respiratorii libere.
-supravegherea pacientul pană la epuizarea crizei și revenirea stării de conștientă.
Asistentul medical este acea persoana care își asumă răspunderea și exercită autoritatea
necesară pentru prestarea directă a îngrijilor de sănătate. Acesta deține un rol autonom si delegat.
Rolul autonom al asistentului medical în cazul unui pacient epileptic constă în oferirea
sprijinului psihic, moral și a informațiilor necesare referitoare la boala sa, cauzele apariției
acesteia, tratamentul și regimul de viață pe care trebuie să îl urmeze pentru a avea o viață cât mai
normală în liniștirea și încurajarea bolnavului că totul va fi bine dacă este atent cu propria
persoană.
În cursul crizei de epilepsie, asistentul medical nu va părăsi pacientul, va așeza
persoana în poziție orizontală pe pat sau pe podea, va introduce între dinți un obiect moale

9
(batistă rulată) pentru a împiedica mușcarea limbii, îi va asigura pacientului funcționalitatea
căilor respiratorii întorcându-i corpul sau capul pe o parte, îl va proteja de posibilele traumatisme
sau leziuni imobilizându-l, va monitoriza funcțiile vitale și vegetative (puls, tensiune,
temperatură, respirație).
După criza de epilepsie, asistentul medical va verifica permeabilitatea căilor respiratorii,
îi va aspira secrețiile pacientului epileptic, va controla eventualele leziuni sau limba daca e
mușcată; în caz de hipotermie, va incerca să- l încălzească cu ajutorul unor sticle cu apă caldă; în
caz de hipertermie, îi va aplica împachetări reci, îi va asigura igiena corporală după incontenență,
va ajuta pacientul să se orienteze în mediul înconjurător, îi va asigura alimentația necesară și
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic.
Intervențiile cu rol delegat ale asistentului medical, în cazul pacientului cu epilepsie,
constau în pregătirea și administrarea medicamentelor anticonvulsivante, la indicația medicului,
la pacienții cu accese subintrantetranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice; în caz de
hiperpirexie- antitermice. Asistentul medical va însoți pacientul la explorările funcționale
precizate de medic (RMN, CT, EEG), îi va recolta probe biologice pentru investigații (VSH, Ca,
Mg, uree, creatinină, glicemie, sumar urină).
Îngrijirea pacienților cu accident cerebral
Asistenta medicală este o profesionistă în munca medico-sanitară, situată pe cea mai
înaltă treaptă a cadrelor medii sanitare. Ea este pregătită pentru îngrijirea bolnavilor, ținând sub
supraveghere permanentă bolnavii, urmărind toate complicațiile și accidentele posibile ale bolii
de bază și ale tratamentului aplicat, pe care trebuie să le cunoască în toate amănuntele și să le
recunoască în caz de nevoie. Posedând cunoștințele necesare, ea va interveni, în limita sarcinilor
sale, în toate cazurile de urgență, pentru a nu pierde nici un moment până la sosirea medicului.
Asistenta medicală cunoște toate tehnicile curente ale examinărilor complementare
necesare stabilirii diagnosticului. Execută recoltările de produse biologice și patologice, sondaje,
etc. și pregătește bolnavii pentru examinările paraclinice, radiologice, endoscopice etc.
Efectuează formele legate de internarea și externarea bolnavilor din spital, ține la curent
evidențele administrative și medicale ale bolnavului, făcând adnotările necesare în foaia de
temperatură și observație. Pe baza inddicațiilor prescrise de medic în foaia de observație,
pregătește condica de medicamente. Formulează regimul dietetic al bolnavilor și asigură
controlul și distribuirea lui cu ajutorul personalului subaltern. Administrează medicamente și

10
 supraveghează efectul lor, semnalând orice schimbare care s-ar ivi în starea bolnavului.
Îngrijirea bolnavului reprezintă o mare răspundere față de viața și sănătatea lui dar în
special față de conștiința noatră personală, având datoria de a consacra toată știința și energia
noastră pentru îngrijirea fiecărui bolnav.
Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral este o muncă grea care cere eforturi
fizice și un aport intelectual apreciabil.
Asistenta medicală va avea în vedere:
- pregătirea și schimbarea patului cât mai des, deoarece bolnavii sunt imobili și pot face escare
de decubit, pot avea incontinență de defecație, etc.
- toaleta bolnavului constituie una dintre condițiile indispensabile ale procesului de vindecare.
- prevenirea escarelor de decubit este un obiectiv principal la bolnavii cu accident vascular
cerebral.
- urmărirea funcțiilor vitale și vegetative ale organismului și notarea lor în fișa de observație:
puls, respirație, tensiune arterială, temperatura, etc.
- urmărirea apariției unor manifestări patologice.
- pregătirea și efectuarea recoltărilor de produse biologice și patologice pentru examinări de
laborator, la invitația medicului.
- pregătirea și asistarea explorărilor paraclinice ale sistemului nervos central.
- administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală, perfuzabilă.
- alimentația și hidratarea bolnavului.
Îngrijirea pacienților cu schizofrenie paranoida
Abordarea pacientului cu schizofrenie este una dintre cele mai complexe probleme,
deoarece:
- schizofrenia afectează pacientul pentru întreaga lui viață, perturbându-i existența, atât în timpul
puseului, prin simptomele pozitive, cât și în remisiune, prin simptome negative și defectuale;
- boala debutează în adolescență sau în perioada adultului tânăr, interferând cu formarea
personalității, cu desăvârșirea pregătirii școlare și profesionale, cu formarea familiei, a relațiilor
de grup social;
- boala are în marea majoritate a cazurilor o evoluție cronică, marcată de recidive, pe un fond de
deteriorare funcțională graduală;
- boala afectează indirect viața familiilor pacienților ;

11
- este o boală costisitoare pentru pacient, pentru familia sa, pentru sistemul de asigurare a
sanatății:
- această boală duce la o degradare socio-profesională.
În vederea obținerii complianței terapeutice în schizofrenie, asistenta trebuie să colaboreze cu
pacientul, să-i arate încredere, să-l trateze ca pe o persoană nu ca pe un bolnav, să aibă o
atitudine prietenoasă, să lase la o parte prejudecățile, care sunt o barieră între ea și pacient, să
caute un contact regulat cu pacientul oferindu-i atenție pozitivă și arătaâându-i că-l acceptă și-l
apreciază.
Bolnavilor schizofreni, la internarea în spital, asistenta de psihiatrie le întocmește foaia de
nursing în care consemnează cu mare atenție nevoile speciale ale acestor bolnavi în funcție de
priorități. Ea stabilește diagnosticul de nursing, îți alege obiectivul pe care îl urmărește,
intervențiile la care recurge și face evaluarea rezultatelor obținute.
La pacientul schizofren, perturbarea stimei de sine, asociată cu incapacitatea de a avea
încredere în alții și de a avea relații cu ei, constituie o problemă de importanță majoră.
Obiectivele pe care le urmărim la acești pacienți sunt:
- modul în care aceștia vor încerca să aibă contact cu ceilalți și să tolereze apropierea arătată de
asistentă;
- modul în care vor încerca să discute despre neîncrederea ce o au în celelalte persoane.
La bolnavii schizofreni, afectarea interacțiunilor sociale legate de alterarea proceselor
gândirii au drept rezultat, gândiri incoerente, ilogice, precum și incapacitatea exprimării clare a
gândurilor.
Obiectivul nostru este ca pacientul să încerce să se faca înțeles de ceilalți, să înceapă o
conversație cu membrii echipei terapeutice și cu ceilalți. Comunicarea cu pacientul este clară,
vorbim de realități concrete.
Lipsa de cunoștințe în ceea ce privește rețeta de medicamente, planul de tratament, felul în
care este urmărit și simptomele care apar trebuie raportate medicului sau comunității.
- pacientul și familia vor discuta planuri de tratament, efectele secundare ale acestuia.
Intervenție:
- vom determina familia și pacientul de a se conforma planului de tratament, vom învața pacientul
despre importanța luării medicației, găsim persoane dispuse să ajute pacientul.
La externare, pacientul cu schizofrenie, trebuie supravegheat în continuare. În acest sens

12
asistenta are rolul de a instrui familia și pe cei apropiați pacientului, în legătură cu tratamentul de
susținere și pașii necesari în urmărirea comportamentului acestuia.
În ciuda eforturilor depuse de echipa terapeutică, familie, persoanele apropiate, schizofrenia
rămâne boala psihică care produce cele mai mari perturbări în viața pacientului și a celor
apropiați. Acest subiect rămâne deschis pentru cercetarile ulterioare, tocmai pentru a putea găsi o
cale de a ajuta acest gen de pacienți redându-i societății.
Îngrijirea pacienților cu boala Parkinson
 măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
 recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic,
simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia;
 supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru
prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
 educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, ce stil de viață trebuie
să adopte, cum trebuie să se comporte membrii familiei cu un pacient cu boala
Parkinson, cum se tratează;
 discuții cu membrii familiei pentru a găsi metodele care sa-i asigure pacientului o viaţă
normală şi sprijin psihologic;
 ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
 aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat corespunzător;
 asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport psihologic;
 asistentul medical planifică program zilnic de exerciții fizice;
 recomandă mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergometrică;
 efectuează exerciții de extensie și flexie a membrelor;
 asigură suport psihologic (extrem de important);
Asistentul medical furnizează pacientului informațiile necesare pentru îngrijirea sa la
domiciliu; Sfătuiește pacientul:
 să meargă ținându-se drept;
 să facă exerciții de mers în ritm de muzică;
 să forțeze balansarea membrelor superioare și să-și ridice picioarele în timpul mersului;
 să facă pași mari;

13
 să-și țină mâinile la spate, când se plimbă;
 în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau în poziție de decubit
ventral.
 pentru câștigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire să folosească îmbrăcăminte fără
nasturi, încălțăminte fără şireturi, lingura mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt;
 pentru a evita căderile în locuință se recomandă balustrade de sprijin
 înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe marginea patului.
 pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă zilnic exerciţii de vorbire.
 pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică program de
activităţi zilnice

14
Bibliografie
- Neurologie Nursing | PDF (scribd.com);
- https://www.google.com/search?q=rolul+asistentei+medicale+%C3%AEn+ingrijirea+bol
navilor+cu+accident+vacular&sca_esv=c9051185487faffc&sca_upv=1&sxsrf=ACQVn08xaBpu
p67OySmMQ80OFOloAEx9Lw%3A1710596792753&ei=uKL1ZaDCLf-M9u8Po4yg-
Aw&udm=&ved=0ahUKEwig_r3R9fiEAxV_hv0HHSMGCM8Q4dUDCBA&uact=5&oq=rolul
+asistentei+medicale+%C3%AEn+ingrijirea+bolnavilor+cu+accident+vacular&gs_lp=Egxnd3
Mtd2l6LXNlcnAiR3JvbHVsIGFzaXN0ZW50ZWkgbWVkaWNhbGUgw65uIGluZ3JpamlyZW
EgYm9sbmF2aWxvciBjdSBhY2NpZGVudCB2YWN1bGFySOqlAVAAWK-
iAXABeACQAQCYAbcBoAGlPaoBBTEzLjUyuAEDyAEA-AEBmAI-
oAKbPcICBBAjGCfCAgoQIxiABBiKBRgnwgILEC4YgAQYsQMYgwHCAgUQABiABMIC
DhAAGIAEGIoFGLEDGIMBwgIOEC4YgAQYigUYsQMYgwHCAhEQLhiABBixAxiDARjH
ARjRA8ICChAAGIAEGIoFGEPCAg4QLhiABBixAxjHARjRA8ICCxAAGIAEGLEDGIMBw
gILEC4YrwEYxwEYgATCAggQABgWGB4YD8ICBhAAGBYYHsICBRAhGKABwgIFECE
YnwXCAgcQIRgKGKABwgIEECEYFZgDAJIHBTExLjUxoAeZvgQ&sclient=gws-wiz-serp;
- https://ro.scribd.com/doc/250411246/Ingrijirea-Pacientilor-Cu-Afectiuni-Neurologice;
- Neuro Logie | PDF (scribd.com);
- Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Bolnavilor Cu Accident Vascular Cerebral | PDF
(scribd.com);
- Ingrijirea Pacientului Cu Schizofrenie Paranoida 02 | PDF (scribd.com);
- Ingrijirea Pacientilor Cu Boala Parkinson | PDF (scribd.com)

15