OSUL COXAL

Osul iliac (sau coxal) este un os plat, pereche şi simetric, derivat, la adulţi, din
fuziunea a trei parţi, care, în viaţa prenatala şi copilărie, sunt oase distincte: ilion,
ischion şi puber. Osul coxal, cu toate acestea, este considerat ca o singură entitate şi
cele trei părţi constituente ca şi multiple părţi ale aceluiaşi os.
Osul iliac este de formă neregulată patrulateră, oferind astfel două feţe, una
interna şi una externa şi patru margini.

Suprafaţa exterioară prezintă în centru o cavitate aproximativ sferică numita

acetabulum. Aceasta cavitate este delimitată de o banda osoasa circulară, marginea
acetabulara (sau marginea acetabulului), intrerupta în trei locuri, care corespund
punctelor de întâlnire a partilor osoase primitive: dintre aceste crestaturi, cea plasata
între ischion si puber este evidentă şi ia numele de crestătură acetabulara. Numai o
parte din suprafaţa interioară a acetabulului este destinata articulatiei; porţiunea
neteda, periferica, numit fata semilunara, în timp ce porţiunea centrală a
patrulaterului, mai profunda decât anterioara şi rugoasa, conţine ţesut adipos şi un
ligament numit fosa acetabulara.

De asupra acetabulului, latura exterioara a osului iliac are o suprafaţă plană

mare, fata gluteala, traversata de două linii dure în forma de semiluna, liniile gluteale
anterioare si posterioare .Acestea delimitează, pe fata gluteala, trei teritorii
corespondente originii celor trei muschi gluteali (fesieri).Linia gluteala inferioara se
găseşte sub linea gluteala anterioara; este de tip convex şi este limita inferioară a
muşchiului fesier mic.
Sub acetabul se găseşte un orificiu obturator, delimitat în partea superioara de
ischion şi puber, delimitat mai jos de ramuri inferioare ale aceleaşi părţi, aceasta
gaura este închisa de o membrană fibroasă care face legătura cu muşchii de pe
ambele sale suprafeţe.

Suprafaţa interioară a osul iliac este împărţita în două părţi de o linie înclinată
în jos şi înainte, linie curbă deasupra căreia care se întinde o suprafaţă plană, numită
fosa iliacă, care dă naştere muşchiului iliac. Aceasta corespunde parţii inferioare a
cavităţii abdominale.
În spatele liniei curbe există o suprafaţa plata , corespunzătoare faţetei
auriculare a osului sacral; este faţeta auriculara a osului coxal. În spatele acesteia se
află o zonă inegală, tuberozitatea iliaca, pe care de care se leagă ligamentele sacro-
iliace posterioare. În adâncime, intre linia curbată şi orificiul obturator, există o zonă
plana de mari dimensiuni, care se află în afara acetabulului.

Marginea frontală a osului poate fi împărţită în două porţiuni. Prima este

aproape verticala, în timp ce al doua se apleacă înainte şi medial , formând cu
anterioara un unghi de aproximativ 140 °. Marginea frontală în considerare, de sus
în jos:

- Două protuberante, una deasupra alteia şi separate printr-un şanţ: sunt spinele
iliace anterioare (respectiv superioare şi inferioare).
- Un şanţ destinat trecerii muşchiului ileus psoas.
- O creasta tocita,numita protuberanta ileo-pectineala, de care se leaga plasa cu
acelaşi nume .
- O suprafaţă plană, destinata trecerii muşchiului pectineu, numita suprafaţa
pectineala, pe care se încheie linie curba formând o creasta ascuţita numita creasta
pectineala.
- Un tubercul pentru trecerea ligamentului inghinal, tuberculul pubian.

Muchia de ieşire este mult mai robusta. În partea sa superioară, există doi pini
separaţi printr-un şanţ de mică adâncime: acestea sunt spinii iliaci posteriori
(respectiv superior şi inferior). Sub spina inferioara se găseşte marele canal ischiatic
delimitat în jos de spina ischiatica, care la rândul sau formează marginea superioara a
unui canal mai puţin adânc decât celalalt : micul canal ischiatic. Dedesubt de acesta
se observa o protuberanta mare tuberozitatea ischiatica.

Marginea superioară este numită creasta iliacă şi este uşor curbată la S,

posterior prezintă o concavitate laterala în timp ce partea anterioara prezinta o
concavitate mediala. Creasta iliaca este delimitat de o buza exterioara şi o buza
interioară.

Marginea de jos, înainte şi medial oblica, începe în partea posterioara cu

tuberozitatea ischiatica şi se termină cu un aspect înainte oval, faţeta simfizei
pubiene, articulata cu faţeta corespondenta a laturii opuse.