Genetica Cursul 2 Alte tipuri de segregare. Polialelie. Dominanta incompleta AA x aa Aa x Aa AA Aa Aa aa 1 : 2 :1 A -> a 1 , a 2 , a 3 ,...

, a n W+ -> Wbl - > Weo -> Wa (a- apricot) blue(?) eosine(?)

25.02.2013

Grupele sangvine Grupa A Gena dominanta LA Antigene (pe hematii) Antigene A pe suprafata hematiilor; glicoproteine formate in acest caz dntr-un precursor = peptida + fucoza + N-acetil-glucozamina Antigene B Precursor= peptida + fucoza + galactoza Antigene A si antigene B Anticorpi (in sangele circulant) Anti B (coaguleaza antigenele B)

B AB (primitori universali) O (donatori universali)

LB LA LB gene codominante

Anticorpi A Nu exista anticorpi Anticorpi A si Anticorpi B

l (provine din Antigene nefunctionale fiind L) formate doare din precursor= peptida +fucoza

Teoria universala a ereditatii. Morgan & Co Genele sunt plasate pe cromozomi se transmit inlantuit odata cu cromozomul pe care sunt plasate (linkage) netransmiterea inlantuita se datoreaza procesului de Crossing-Over(C-O) Procesul de crossing-over apare in timpul diviziunii meiotice in stadiul de 4 cromatide!!! In timpul meioze cromozomii matern si pater(omologi) se unesc intre ei formand bivalenti(!) Fiecare cromozom este format din 2 cromatide Cei bivalenti sunt formati din 4 cromatide Demonstrarea procesului de linkage (1910) Intr-o populatie de Drosophila melanogaster de tip salbatic majoritatea indivizilor au ochii de culoare rosu caramiziu.(au gena W+) La un anumit moment pot aparea masculi cu ochi de culoare alba (gena W); locusul genei W+ este plasat pe cromozomul X cromozomii sexului = heterozomi cromozomii altii decat cei ai sexului = autozomi XW+ heterozom ce contine gena W+ XX femel; XY- mascul; Pe X- se gasesc o serie de gene importante pentru dezvoltarea individului... Pe Y se gasesc doar gene pentru sexualitate. Femelele XW+ XW sunt heterozigote cu ochii de culoare ros-caramiziu...

Masculii XW+Y sunt heterozigoti cu ochi de culoare rosu caramiziu...

La incrucisarea lor avem: XW+ XW XW+ XW XW+ XW+ XW+ Femele homozigote cu ochii de culoare rosu-caramiziu XW XW+ Y Masculi heterozigoti cu ochii ochii de culoare rosucaramiziu XW+ XW+ XW Femele cu ochii de culoare rosucaramiziu XW+ Y Y XW Y Masculi cu ochi albi W fiind gea recesiva

X- linkage=genele sunt transmise impreuna cu cromozomul X...gena pentru culoarea ochilor nu este o gena ce tine de sexualitate. Mitoza Dintr-o celula diploida (2n) rezulta 2 celule fiice (2n). Inaintea diviziunii mitotice are loc INTERFAZA car cuprinde etapele: G 1 (gap- gol de sinteza)- cromozomi cu 1 cromatida S (synthesis are loc replicarea ADN-ului) cromozomi cu 2 cromatide G 2- cromozomi cu 2 cromatide

Etapele mitozei:

Profaza 2 cromatide/cromozom (2C) Metafaza 2 cromatide/cromozom (2C) Anafaza 1 cromatida /cromozom (1C) Telofaza 1 cromatida/cromozom (1C) 1 cromatida= 1 macromolecula de ADN

Meioza Dintr-o celula diploida(2n) rezulta 4 celule fiice haploide(n) Cromozomii bivalenti (4C) se formeaza in faza PACHITEN unde are loc si procesul de crossing-over. In Meioza I la cei doi poli migreaza CROMOZOMI (2C) In Meioza II la cei doi poli migreaza CROMATIDE => formarea gametilor In stadiul de 4C se poate realiza crossing-over-ul astfel:

Crossing over = schimb reciproc de gene prin rupere si reunire

Gena si evolutia conceptului de gena Gena=un fragment de ADN=unitatea fundamentala a ereditatii Initial s-a considerat ca gena codifica o proteina. Ulterior s-a descoperit ca gena codifica si o enzima; exista proteine formate din mai multe lanturi polipeptidice, fiecare lant fiind codificat de catre o alta gena. De exemplu hemoglobina la om este formata din 2 lanturi codificate de o gena A si 2 lanturi codificate de o gena B O gena codifica o enzima-demonstratia experimentala Beadel & Ephruss (1945) au efectuat experimente pe Drosophila melanogaster referitoare la culoarea ochilor. In aparitia ochilor de culoare rosu-caramiziu (W+) interactioneaza 2 cai metabolice: 1. pornind de la Guanina -> pigmentul rosu 2. pornind de la triptofan -> pigmentul maro (xantomatina) Cei 2 precursori guanina si triptofan- sunt adusi la locul de sinteza a pigmentilor in dezvoltarea embrionului de catre o proteina de transport. Aceasta proteina este de tip salbatic si este generat de locusul W+ Calea de sinteza de la triptofan G1
gena 1

E1
enzima 1

Triptofan

G2 G3

E2 E3

Formil kinureina

In caz de mutatie (E1 nu mai este sintetizata) In caz de mutatie

Mutante Vermillion rosu

foarte intens

Hidroxi kinureina

Cinnabar - rosu intens

caramiziu)

Xantomatina (pigment maro ochi de culoare rosu

Gene diferite codifica enxime diferite din aceeasi cale metabolica Din gena W+ se ajunge treptat la W ...se trece prin stadiul de Wbl, Weo, Wa S-a constatat ca gena este indivizibila reprezentand cea mai mica unitate supusa mutatiei si recombinarii. Testul de complementatie (testul CIS-TRANS) Se stabileste structura FINA a GENEI prin acest test => cea mai mica unitate supusa mutatiei si recombinarii este perechea de nucleotide!!! Gena din testul de complementatie = CISTRON

+ - reprezinta gena dominanta m- mutatia

In cazul in care 2 mutatii apar in gene diferite atat in pozitia CIS cat si in cea TRANS apare fenotipul salbatic.

a- gena recesiva A - gena dominant

Daca mutatia este intragenica in pozitia CIS apare fenotip salbatic, iar in pozitia TRANS apare fenotipul mutant. Cea mai mica unitate ce sufera mutatii respectiv recombinari este perechea de nucleotide Ex. de mutatie =>m 1 : A=T inlocuit cu GC m 2 : CG inlocuit cuT=A

Organizare genelor la procariote si la eucariote 1. Procariote Genele au structura simpla - nu au introni si exoni sunt organizate in operoni Un operon contine: o parte Promotor; o parte Operator si o succesiune de gene structurale. ARN-ul mesager este policistronic P O G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 G8...

2. Eucariote Genele sunt (toate cu exceptia histonelor) formate din introni si exoni. Intronii sunt fragmente necodificatoare iar exonii fragmente codificatoare. CAT -1000 ... GC -40 TATA -30 E1 I1 E2 I2 E3

+1 (pozitia)

Se exprima ARN m monocistronic. Se gasesc secvente reglatoare de tip promotor(TATA, GC, CAT) si enhancer...care sporesc rata transcrierii. Promotorii sunt *proximali TATA pozitia -30; *distali GC pozitia -40; si CAT pozitia -1000 Enhancer-ii foarte departe de situsul start- la peste (-)1000 de nucleotide. Secventele reglatoare sunt nefunctionale fare proteinele reglatoare asociate (factori de transcrier -TF). Aceste proteine reglatoare, pe langa activarea secventelor regrlatoare, interactioneaza si cu ARN polimeraza II si intre ele pentru a initia transcrierea de la situsul START Organizarea materialului genetic la bacterii (procariote) Model experimental = Echerichia coli Materialul genetic esential reprezentat de : 1. Nucleoid cromozomul bacterian care la majoritatea bacteriilor = ccc (covalent circular closed/inchis) 2. Determinanti genetici extracromozomali = plasmide Nucleoidul este liber in citoplasma- nu este protejat de o membrana proprie.

La E.coli nucleoidul este de 4,6x106 pb adica de 1000x mai mare decat spatiul oferit de celula bacteriana. Astfel cromozomul bacterian, in asociere cu proteine (in majoritate bazice) si cu ARN, sufera un proces de spiralizare si supraspiralizare. Cromozomul bacterian este atasat la membrana celulara prin 20 de puncte de atasare care se gasesc langa secventa ORI(originea replicarii). Condensarea este: Realizate de proteine HU (helix-unwinding/ histone-like) De topoizomeraza de tip II GIRAZA (GYR) superspiralizare De tip I relaxare De molecule de ARN Condensarea porneste de la niste secvente numite REP (repeted extragenic palindroms) REP contin aproximativ 38 pb = secvente consens = care sunt aproape identice. La nivelul REP se leaga proteinele HU care aduc Giraza la locul condensarii si GYR se leaga cu molecula de ARN Etapele condensarii: 1. ADN necondensat ---depaseste capacitate celulei

2. Spiralizare => cu formarea unor bucle/domenii prin complexarea proteinelor REP cu proteine HU si cu Giraza

3. Fiecare bucla se spiralizeaza separat prin intermediul topoizomerazelor => structura supercondensata.

La E.coli se formeaza 100 de bucle si fiecare bucla are aprox 40 kpb.

In aceasta forma condensata ADN-ul nu este functional in procesele de replicare si transcriere atunci este nevoie de relaxarea ADN-ului cu ajutorul topoizomerazelor de tip I pe zonele necesare. Pentru relaxare se produc incizii monocaternare prin ruperea legaturii fosfodiesterice rezultand capete 5P si capete 3OH. Genomul bacterian este haploid n. Genele sunt intr-o singura doza dar exista si gene duplicate. De asemenea, in ceea ce priveste secventele de ADN, genele structurale se gasesc in secvente unice. Clase de secvente ADN 1. Secvente unice Majoritatea genelor structurale. 1 copie/ genom 2. Secvente moderat repetitive 102-103 copii/genom ARN r , ARN t 3. Secvente inalt repetitive 106 copii/genom Au rol structural; Nu se exprima nici in ARN nici in proteine; Au rol reglator / se leaga de proteine reglatoare; Se pot insera aici elemente genetice transpozabile = secvente de ADN care se pot deplasa in cadrul aceluiasi genom sau de la un genom la altul. (elemente mobile)