1.

Cine a dedus primele legi ale ereditatii și in ce an au fost

descoperite?
2. Ce obiect a avut el ca studiu, datii denumirea isi in latina?
3. Definiti legea uniformitatii?
4. Definiti legea segregarii?
5. Definiti legea segegarii independente?
6. Ce conditii trebuiesc satisfacute pentru ca legea segregarii
independente sa fie valabila?
7. Recunoasteti simbolurile genetice.

1
Moștenirea înlănțuită a
caracterelor
Legea lul T. Morgan

2
Moștenirea înlănțuită a caracterilor
Se ştie că numărul de caractere şi, respectiv, de gene este cu
mult mai mare decât numărul de cromozomi ai unui organism.
De aici se desprinde concluzia că într-un cromozom sunt mai
multe gene.
Mecanismul moştenirii înlănțuite a genelor (genele ce se află în
acelaşi cromozom) a fost stabilit de T. H. Morgan şi
colaboratorii săi, C. B. Bridges, A. H. Sturtevant şi H. J.
Müller. Experiențele au fost efectuate pe musculița de oțet
(Drosophila melanogaster), un obiect de studiu genetic cu o
serie de avantaje, şi anume:

3
 numărul relativ mic de
cromozomi (2n=8)

prezența unui număr

mare de forme
mutante (peste 500),
fie apărute spontan,
fie induse. ciclul de dezvoltare scurt (12 zile)
Avantajele studierii
genetice a Drosophila
melanogaster

prolificitatea înaltă (sute de

se pot menține în condiții de indivizi de la
4 o pereche de
laborator pe medii nutritive relativ genitori)
simple
Să ne referim în continuare la schema
experiențelor lui T. Morgan şi a colaboratorilor săi

Au fost încrucişate inițial femele de drozofilă homozigote (care aveau

aripi normale (vg + vg +)) şi corp negru (bb) cu masculi homozigoți cu
aripi vestigiale (reduse) (vg vg) şi corp cenuşiu (b +b +). În prima
generație au rezultat musculițe diheterozigote (vg + vg/b +b) cu aripi
normale şi corp cenuşiu.
În continuare s-au efectuat două încrucişări de analiză:
1) femela era diheterozigotă (vg + vg/b +b), iar masculul homozigot
după caracterele recesive (vg vg/b b) şi
2) femela era homozigotă după caracterele recesive (vg vg/b b), iar
5

masculul diheterozigot (vg + vg/b +b)

Moştenirea înlănțuită a
caracterelor în cazul prezenței
crossing-overului (femela F1
heterozigotă).
Notă: În FB sunt reprezentate doar
femelele, deoarece masculii au
acelaşi fenotip

6
Moştenirea înlănțuită a caracterelor în cazul
lipsei crossing-overului (masculul
F1heterozigot).
Notă: În FB sunt reprezentați doar masculii,
deoarece femelele au acelaşi fenotip.

7
În generația următoare (FB), în cazul primei
încrucişări de analiză s-au obținut patru clase
fenotipice de musculițe, dar nu într-un raport
teoretic aşteptat de 25%:25%:25%:25%, ci într-un
raport specific:

41,5% de
musculițe 41,5% – aripi 8,5% – aripi 8,5% – aripi
aveau aripi reduse şi corp normale şi corp reduse şi corp
normale şi cenuşiu (vg cenuşiu (vg + negru (vg
corp negru (vg vg/b +b); vg/b +b) vg/b b).
+ vg/bb)

8
 La încrucişarea de analiză în cazul al doilea (FB) s-
au obținut doar două clase fenotipice (contrar celor
patru teoretic aşteptate) în următorul raport:

50% musculițe cu aripi normale şi corp

50% musculițe cu aripi reduse şi corp
negru (vg + vg/b b);
cenuşiu (vg vg/b +b).

9
Legea lui T. Morgan

Pe baza rezultatelor obținute T. Morgan ajunge la

concluzia că aceste gene (ce determină forma
aripilor şi culoarea corpului) sunt plasate în acelaşi
cromozom şi nu se transmit independent, ci
înlănțuit (împreună). Această concluzie este
cunoscută şi ca legea lui T. Morgan: genele
localizate în acelaşi cromozom sunt înlănțuite şi se
transmit împreună.

10
Înlănțuirea genelor localizate în același cromozom poate fi:

Completă:
Inclompletă:
Între aceste gene nu se
Între aceste gene se
realizează crossing -
realizează crossing -
overul
overul

11
 Totalitatea genelor dintr-un cromozom formează un grup linkage (din engl.
„linkage”– legat), numărul cărora este egal cu numărul haploid de cromozomi (de
exemplu, drozofila (2n=8) are 4 grupe de linkage, omul (2n=46) – 23 grupe de
linkage).
Cum definim noi notiunea de crossing-over?
Intensitatea crossing-overului depinde de o serie de factori, care pot fi grupați
în: fizici
distanța dintre gene

Factorii Factorii
interni externi

chimici
poziția centromerului sexul biologici 12
Teoria cromozomială a eredității
Experiențele efectuate pe musculița de oțet i-au permis lui
T.Morgan (laureat al premiului Nobel în 1933) să elaboreze
teoria cromozomială a eredității, postulatele principale ale
căreia sunt următoarele:

genele în cromozomi sunt genele plasate în acelaşi

aşezate liniar şi ocupă un anumit cromozom se transmit înlănțuit
locus

între genele plasate în acelaşi

cromozom poate avea loc schimb
reciproc 13
Importanța teoriei cromozomiale a
eredității

permite obținerea
explică unele
dirijată a diferitor
mecanisme de
rase de animale şi
moştenire (înlănțuită)
soiuri de plante în
a caracterelor
procesul de
ameliorare

ajută la construirea hărților explică diversitatea genetică

genetice pentru diferite obținută la descendenți
genotipuri (plante, animale (rezultat al crossingoverului)
etc.)

14
Harta cromozomială
Harta cromozomială este o reprezentare grafică a poziției, a ordinii și a
distanței dintre gene pe un cromozom.
De exemplu, avem trei gene înlănțuite (localizate în același cromozom) A, B și C.
Dacă la încrucișarea a doi indivizi care se deosebeau după genele A și B s-au
obținut 15% de organisme recombinate, distanța dintre aceste gene este egală cu
15 unități de recombinare (morganide).

Pentru a determina poziția genei C în

cromozomul respectiv, este necesar să
stabilim pro - centul de recombinări ale
acestei gene cu genele A și B. Dacă
între gena C și gena B se obțin 10% de
forme recombinate, putem presupune
că gena C este dispusă între genele A și
B sau de partea opusă a genei B.

15
 Harta cromozomială

În continuare, aflăm procentul de recombinări între genele A și C. Dacă procentul este de 25%,
ordinea genelor în cromozom este A, B, C, iar dacă el constituie 5%, ordinea genelor este A, C,
B (vezi schema).

Cele mai detaliate hărți cromozomiale au fost alcătuite pentru drosofilă, porumb și tomate. În
cadrul proiectului internațional „Genomul uman“, a fost descifrat genomul omului.
16
Harta genomului uman

17
Problema

La drosofilă, genele ce determină culoarea corpului și forma

aripilor sunt înlănțuite și se află la o distanță de 16
morganide. Culoarea cenușie a corpului și forma normală a
aripilor sunt caractere dominante, iar culoarea neagră a
corpului și forma vestigială (rudimentară) a aripilor –
caractere recesive. Ce descendență e posibilă de la
încrucșarea unei femele diheterozigote cu un mascul
homozigot cu aripi normale si culoarea neagra a corpului?

18
Rezolvare:

1. Absenta crossing-overului – genele dominante au fost

mostenite de la un singur parinte
Se da:
AB ab
A – culoarea cenușie a corpului
P ab X ab
a – culoarea neagră a corpului
B – forma normală a aripilor
G ab
b – forma vestigială (rudimentară) a aripilor
AB AaBb 42%
d – 16 morganide 42%
F1 ab aabb
Ab Aabb 8%
Se cere: aB aaBb 8%
F1 -descendenta?
Răspuns: 42% musculite cenusii cu forma normala a aripilor
42% musculite negre cu forma vestiginala a aripilor
8% musculite cenusii cu forma vestiginala a aripilor
19

8% musculite negre cu forma normala a aripilor

 2. Prezenta crossing-overului – genele dominante au fost mostenite de la parinti
diferiti
Ab ab
P aB X ab

G ab
Răspuns: 42% musculite cenusii cu
Ab Aabb 42% forma vestigiala a aipilor
aB aaBb 42% 42% musculite negre cu forma
F1 normala a aripilor
AB AaBb 8% 8% musculite cenusii cu forma
ab aabb 8% normala a aripilor
8% musculite
20
negre cu forma
vestigiala a aripilor
Întrebari
1. Mecanismul moştenirii înlănțuite a genelor a fost stabilit de catre...?
2. Ce obiect de studiu genetic au utilizat acesti savanti, datii denumirea si in latina?
3. Care sunt avantajele studierii acestui obict de studiu?
4. Caracterizati in 2 – 4 propozitii schema încrucisarii experimentale propusa de catre
acesti savanti.
5. Definiti teoria cromizomiala a ereditatii.
6. Care sunt postulatele principale ale teoriei ereditatii?
7. Care este importanta teoriei cromizomiale ale ereditatii?
8. Înlănțuirea genelor localizate în același cromozom poate fi...
9. De ce factori depinde intensitatea crosing-overului?

21