Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gene si cromozomi
Gene allele – una si aceiasi gena aparuta sub mai multe forme discrete, care determina
manifestari deferentiate ale aceluiasi character. Ele ocupa acelasi locus in creomozomii omologi.
Clasificarea genelor:
1. Dupa origine
- normale
- mutante
2. Dupa functie
- structurale
- operatoare
- reglatoare
Clasificarea cromozomilor:
1. Dupa pozitia centromerului
- matacentrici
- acrocentrici
- submetacentrici
- telocentrici
2. Dupa particularitatile morfofiziologice
- autozomi
- heterozomi
Gene si cromozomi
Fiecare persoana are un set de „planuri“ chimice, care determina modul in care arata si ii
functioneaza corpul. Acestea sunt continute intr-un compus chimic complex, denumit acid
dezoxiribonucleic (ADN), o molecula lunga, spiralata, prezenta in fiecare celula a corpului.
ADN-ul poarta codurile informatiilor genetice si este alcatuit din subunitati legate, denumite
nucleotide. Fiecare nucleotida contine o molecula de fosfat, una de zahar (dezoxiriboza) si una
dintre cele patru molecule denumite baze (adenina, guanina, citozina sau timina). Seria acestor
patru molecule determina codul genetic.
Genele sunt situate in anumite segmente de-a lungul ADN-ului uman, impachetate bine in
structuri numite cromozomi. Orice celula umana contine 46 de cromozomi, aranjate sub forma
a 23 de perechi, cu cate un membru al perechii mostenit de la fiecare dintre parinti in momentul
conceptiei. Dupa conceptie, acesti 46 de cromozomi continua sa se multiplice, pentru a include
aceleasi informatii genetice in fiecare noua celula din copilul care se dezvolta. Cromozomii
umani sunt destul de mari pentru a putea fi vazuti la un microscop de mare putere, iar cele 23 de
perechi pot fi identificate datorita diferentelor de marime, forma si modului in care reactioneaza
la colorantii specifici (indicatorii) de laborator.
Majoritatea speciilor de la
plantele si animalele mai evoluate
au, insa, un numar mai mare de
cromozomi, iar numarul genelor pe
fiecare cromozom poate ajunge
chiar la cateva mii. Daca vom
considera, de pilda, ca la om, care
are 46 de cromozomi somatici, pe
fiecare cromozom se afla o singura
gena, probabilitatea ca o celula
sexuala (ovula sau spermatozoid) sa
fi diferita de alta este de (1/2)23,
adica 1/8388608, iar ca un individ
sa fie diferit ereditar de altul este de
(1/2)46. Aceasta cifra depaseste de
multe mii de ori populatia globului.
Trebuie precizat, ca la om pe fiecare
cromozom se afla mai multe gene si
ca intre cromozomii-pereche se pot
produce schimburi de segmente de cromatide, ceea ce mareste inca si mai mult numarul de
combinatii posibile intre gameti. Din aceasta cauza, desi pe pamant traiesc peste trei miliarde de
oameni, nu exista doi indivizi identici, chiar daca sunt frati (cu exceptia gemenilor monozigoti).