Proiect didactic

la biologie
la tema : “Rezolvarea problemelor de genetică.”

Profesor : Roșca Alexandra

 PROIECT DIDACTIC
Data : 17.03.2015
Profesor : Roșca Alexandra
Disciplina : Biologie
Clasa : a IX-a
Unitatea de învăţare : „Reproducerea în lumea vie. Bazele geneticii.”
Subiectul lecţiei : ,,Rezolvarea problemelor de genetică .
,,

Timp preconizat : 45 min

Tipul lecţiei : Lecţie de fixare şi consolidare a cunoştinţelor
Metode şi procedee : observaţia, conversaţia , turul galeriei, demonstraţia,
problematizarea, explicaţia, compararea, algoritmizarea.

Mijloace didactice : manual, fişe de lucru, material suplimentar.

Forme de organizare : frontal, individual, în grup.

Competenţa specifică Biologiei :

Competenţa de utilizare a cunoştinţelor de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare, referitoare la
structuri morfo-anatomice, procese şi fenomene vitale, legităţi biologice şi recunoaşterea rolului acestora în supravieţuirea
organismelor.

Subcompetenţe :
1) - descrierea mecanismelor de transmitere a caracterelor ereditare conform legilor lui Mendel.
2) - utilizarea simbolurilor genetice în situații de comunicare.
3) - interpretarea rezultatelor observațiilor și informațiilor înregistrate despre legitățile eredității caracterelor.

Obiective :
La finele lecţiei, elevul va fi capabil :
O1 – să explice mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare ale organismelor.
O2 – să interpreteze rezultatele observațiilor și informațiilor înregistrate despre legitățile eredității caracterelor.
O3 – să utilizeze simbolurile genetice în situații de comunicare.
O4 – să conștientizeze importanța eredității și variabilității în perpetuarea organismului.
 Desfăşurarea activităţii
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii didactice Timpul
(min)
Moment Salut elevii, propunîndu-le să ia loc. Elevii salută profesorul şi 1 min
organizatoric pregătesc necesarul pentru lecţie.
Evocarea Reactualizez cunoştinţele acumulate la Activitate frontală 10 min
lecţiile anterioare de biologie printr-un şir
de întrebări:
-Ce sînt caracterele dominante și Răspund la întrebări.
caracterele recesive? Evaluarea
-Prin ce se deosebesc unele de altele? abilităţilor
-Poate caracterul dominant să devină comunicative
recesiv și invers pe parcursul vieții?De ce?
-Ce sînt alelele?Ce se întîmplă cu ele în
timpul formării gameților?
-Ce sînt organismele homozigote și
heterozigote? Activitate frontală şi
-De ce prima lege a lui Mendel a fost individuală
numită legea uniformității hibrizilor?
-Explicați prin ce se deosebește legea a
doua de prima lege? Evaluarea activităţii
-Cum se numește legea a III- a a lui individuale
Mendel?
-Care este formula de determinare a
gameților?
Propun să determine gameții posibili din
cîteva genotipuri homozigote și
heterozigote. (Anexe)
Realizarea În continuare propun elevilor să rezolve Elevii rezolvă problemele direct 20 min
sensului probleme ce ţin de legile mendeliene. pe fișe. Turul galeriei
Împart cîte o problemă la fiecare grup şi le
explic algoritmul de rezolvare prin metoda Activitate în
„turul galeriei”. Argumentează răspunsul. perechi

Algoritmizare
Tema nouă
Obiectivele
Dirijarea
învăţării

Reflecţia Activitate frontală 10 min

Verificarea orală a rezultatelor, făcînd Elevii completează fişele Conversaţie
legătura cu legile mendeliene. primite, în baza algoritmului . Schimb de opinii
Activitate în perechi
Turul galeriei
Algoritmizarea
Problematizarea
Notarea şi motivarea elevilor Explicaţia 1 min

Tema pentru acasă : Elevii îşi notează tema pentru

De rezolvat problema. acasă în caiete.

Extinderea Importanţa teoretică și practică a legilor lui Elevii îşi expun părerea. Asalt de idei 3 min
Mendel.
Legea I . Legea uniformităţii hibrizilor
La încrucişarea a două organisme ce diferă după un singur
caracter (culoarea florilor, de exemplu), în prima generaţie (F1)
se obţin hibrizi care manifestă doar un singur caracter – pe cel
dominant.

Schema :

P ♀ RR x ♂ rr

Gameţi r r
F1
R

R
Legea II. Legea segregării caracterelor
La încrcişarea artificială a hibrizilor heterozigoţi din prima
generaţie(F1) în generaţia a doua (F2) reapare caracterul recisiv
într-un raport constant de 1:3 – adică o floare albă la fiecare
trei flori roşii.

Schema :

P ♀ Rr x ♂ Rr
R r
Gameţi

F2 R

r
Legea III. Legea independenţei caracterelor
La încrucişarea organismelor ce diferă după două sau mai multe caractere, în timpul formării
gameţilor „factorii ereditari” ai fiecărui caracter se separă în mod independent faţă de
separarea „factorilor ereditari” ai celorlalte caractere.

Schema :

P ♀ GN x ♂ gn

F1 GgNn

Gameţi GN Gn gN gn

F2 GN

Gn

gN

gn
 TURUL GALERIEI
Algorimtul de rezolvare a problemei :

 Scrierea datelor prescurtate a problemei, folosind

simbolurile din genetică.
 Scrierea formelor parentale şi a gameţilor
reprezentate prin simboluri.
 Notarea formelor hibride obţinute în prima generaţie.
 Reprezentarea rezultatelor conform raportului obţinut
şi convertirea în procente.
 Comentarea rezultatelor obţinute şi caracterele
hibrizilor obţinuţi.
La căpşune culoarea fructului poate fi roşie (caracter dominant) şi roză (caracter recisiv). Fructele pot fi de formă rotundă
(caracter dominant) şi alungită (caracter recisiv). Genele respective sunt localizate în cromozomi diferiţi. Ce generaţie se
obţine la încrucişarea căpşunelor homozigote după caracterul dominant cu căpşune cu fructe de culoare roză şi alungite?
La tomate culoarea fructului poate fi roşie (caracter dominant) şi galbenă (caracter recisiv). Fructele pot fi de formă
rotundă (caracter dominant) şi alungită (caracter recisiv). Genele respective sunt localizate în cromozomi diferiţi. Ce
generaţie se obţine la încrucişarea tomatelor diheterozigote cu tomate cu fructe de culoare galbenă şi alungite?
La tomate gena ce determină creșterea normală domină gena nanismului. Ce descendență poate fi așteptată de la
încrucișarea reciprocă a hibrizilor din prima generație?
La ovăz coacerea timpurie o domină pe cea tîrzie. Pe un lot experimental de la încrucișarea ovăzului cu un grad tîrziu de
coacere cu ovăz heterozigot de grad timpuriu de coacere au fost obținute 69134 plante cu o coacere timpurie. Determinați
numărul de plante cu un grad de coacere tîrzie.
Gena coacerii timpurii a orzului domină gena coacerii tîrzii. Plantele obținute de la încrucișarea orzului homozigot de
coacere timpurie cu cel de coacere tîrzie se încrucișază între ele. Care vor fi urmașii?
Culoarea sură a corpului drozofilei domină pe cea neagră. De la încrucișarea drozofilelor de culoare sură s-au înregistrat
1392 drozofile de culoare sură și 467 – de culoare neagră. Determinați genotipurile formelor paterne.
La încrucișarea drozofilelor cu aripi normale s-au obținut 3565 de musculițe. Dintre ele doar 2673 aveau aripi normale,
celelalte – aripi încovoiate. Determinați genotipurile formelor paterne.
Gena culorii negre a vitelor mari cornute domină asupra culorii roșii. Ce urmași se pot aștepta după culoare de la
încrucișarea indivizilor heterozigoți.
La cîini culoarea neagră a părului o domină pe cea brună. O femelă de culoare neagră a fost de cîteva ori încrucișată cu un
mascul de culoare brună. Drept rezultat au fost obținuți 15 cățeluși de culoare neagră și 14 de culoare brună. Determinați
genotipurile părinților și a urmașilor?
La om gena care generează una dintre formele surdomuției ereditare este recesivă față de gena auzului normal. Ce urmași
pot fi așteptați de la încrucișarea părinților heterozigoți?
La cîini culoarea neagră a părului domină culoarea cafenie, iar părul scurt – domină părul lung.La ce procent de țînci negri
cu părul scurt ne putem aștepta de la încrucișarea a doi cîini heterozigoți conform ambelor caractere?
Polidactilia, miopia și lipsa premolarilor se transmit drept caractere dominante autozomale. Care este probabilitatea
nașterii unor copii fără anomalii în familia în care ambii părinți suferă de toate aceste trei neajunsuri, dar sînt heterozigoți
conform tuturor celor trei perechi de gene?
La om gena culorii căprui a ochilor domină asupra culorii albastre, iar gena dreptacilor domină gena stîngacilor. Ambele
perechi de gene sînt amplasate în cromozomi diferiți.Cum se vor manifesta aceste caractere la copiii ai căror părinți sînt
purtători ai genei culorii albastre a ochilor și ai genei stîngacilor?
Un bărbat stîngaci cu ochi căprui ai cărui mamă avea ochi albaștri s-a căsătorit cu o femeie stîngace cu ochi albaștri. Care
este probabilitatea nașterii în această căsătorie a copiilor stîngaci cu ochi căprui?
La om gena culorii căprui a ochilor domină asupra culorii albastre, iar gena dreptacilor domină gena stîngacilor. Ambele
perechi de gene sînt amplasate în cromozomi diferiți.Un bărbat stîngaci cu ochi căprui, ai cărui mamă avea ochi albaștri ,
s-a căsătorit cu o femeie stîngace cu ochi albaștri. Care este probabilitatea nașterii în această căsătorie a copiilor stîngaci
cu ochi căprui?
La tomate culoarea roșie a fructelor domină asupra culorii galbene, iar fructele netede domină asupra fructelor pufoase.
Genele responsabile de aceste caractere sînt localizate în cromozomi diferiți. Ce descendență se poate obține de la
încrucișarea tomatelor diheterozigote cu tomate care au fructe galbene și pufoase?
 SIMBOLICA GENETICĂ
P – părinți;
X – încrucișarea;
♀ - genotipul femenin;
♂ - genotipul masculin;
G – gameți
F1,2,3 …. – generația (1,2,3,…);
A – alela dominantă a genei
a – alela recesivă a genei;
AA– genotip homozigot după caracterul dominant
aa – genotip homozigot după caracterul recesiv
Aa – genotip heterozigot după un caracter.
FORMULA DE DETERMINARE A GAMEȚILOR

n
2 ,unde n reprezintă

nr. genotipurilor heterozigote după un caracter.

Determinați tipurile de gameți posibile:
1)AABBCC
2)AaBB
3)AaBbCC
4)AaBBcc
5)aaBbCc
6)aabbcc
7)AaBb
8)AaBbCc
9)aaBbCC
10)AABb