Modulul 1: PRINCIPII DE ORGANIZARE A VIULUI birsan v.

1.1. BAZELE EVOLUŢIONISMULUI

1. Rescrie și completează spaţiile libere din următoarele propoziţii:

1.1. Evoluţionismul este ştiinţa care studiază problemele evoluţiei lumii organice.

1.2. Pentru organismele vii sunt caracteristice următoarele particularităţi comune: Organizare, Structură şi Funcţe .

1.3. Metoda de studiu Analitică este limitată din punct de vedere a evoluţionismului, deoarece nu prevede studiul
interacţiunii dintre fenomene.

2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte.

1. Care dintre următoarele metode de cercetare presupune studiul complex al anumitor structuri sau fenomene?

a) electroforeza b) metoda sistemică c) metoda molecular-genetică

d) cromatografia e) metoda microscopică

2. Care dintre autorii enumeraţi era considerat evolutionist?

a) C. von Linne b) J.B.Lamarck c) Ch.Darwin d) A.R.Wallace

3. Evoluţia biologică reprezintă:

a) un proces istoric de transformare a lumii b) proces de transformare saltaţionist

c) transformarea reversibilă a naturii d) transformarea ireversibilă a naturii

e) trecerea de la o formă mai simplă la una mai complexă de organizare a organismelor

3. Prezintă sarcinile evoluţionismului, folosind schema „Piramida”.

Determinarea
Determinarea noţiunii
noţiunii de
de viu
viu şi
şi aa nivelurilor
nivelurilor de
de integrare
integrare şi
şi
organizare a viului
organizare a viului

Cunoaşterea vieţii la diferite niveluri de integrare şi organizare

Cunoaşterea particularităţilor evoluţiei grupelor principale de

plante,
plante, animale,
animale, microorganisme
microorganisme

Analiza poziţiei omului în natură şi problema originii lui

Studiul proceselor de micro- şi macroevoluţie şi interacţiunii lor

Evidenţierea factorilor evoluţiei biologice

4. Scrie cel puțin 3 asemănări și 3 deosebiri între adaptabilitatea şi istoricitatea evoluţiei biologice, conform
algoritmul prezentat.

Asemănări

1. Sunt particularitati evolutive

2. Presupun unele modificari aa organismelor vii
3. Duce la disparitia si aaparitia de noi specii
Deosebiri

Adaptabilitatea Criterii de comparare Istoricitatea

1.factorii mediului Factorul ce influenteaza Timpul ca factor biologic

2.mare Viteza adaptarii Mica
3.cuprinde mai multe generatii Cum are loc modificarea Poate sa se realizeze si la o
singura generatie

5. Estimează, în baza exemplelor din mediul înconjurător, consecințele posibile ale:

5.1. dereglării organizării interne la nivelul individului şi biocenozei;

. Dezvoltarea integrităţii înseamnă totodată sporirea sensibilităţii, fineţii şi a eficienţei sistemelor de control, iar
odată cu aceasta se produce o integrare mai fină şi mai subtilă a indivizilor în mediul lor de viaţă. Deci dereglarea
la nivel individual duce la limitarea introducerii organismului in mediu .

Biocenoza este un sistem integrat, caracterizat prin relaţii de coordonare şi control ale sistemului (biocenoza) faţă
de părţi, subsisteme (speciile). Deci dereglare la acest nivel duce la dereglarea intregului echilibru natural.

5.2. lipsei principiului economiei sau preformării.

Principiul economiei este strâns legat de principiul simplităţii în organizarea şi funcţionarea lumii vii. O structură
care funcţionează bine este folosită extensiv în loc de a fi create altele noi. În schimbul construirii unei proteine
mari prin asamblarea mai multor proteine diferite, în cele mai multe cazuri o singură unitate este repetată de 4
sau de 10 ori, dând naştere unei noi structuri. Aşa sunt construite capsidele virale (învelişul proteinic al virusului),
hemoglobinele, imunoglobinele (anticorpii) etc.
1.2. ORGANIZAREA LUMII VII

1. Defineşte noţiunea de sistem şi numeşte principalele tipuri de sisteme.

2. Prezintă schematic nivelele de organizare a viului folosind un exemplu concret (exemplu, „Harta
sistematică”).

3. În baza informaţiei obţinute la alte cursiri sau individual, completează tabelul sistemelor de semnalizare în
lumea vie.

Stimuli Fizici Chimici Biologici

Organisme
Mistreţ

Albine

Fazan

4. Evidenţiază cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat.

A: celulă; individ; populaţie; biocenoză; biosferă.

B: molecular; celular; tisular; individual.

A.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

B.

_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe
prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.

5.1. Da Nu Nivelul individual reprezintă un nivel de organizare a materiei vii, deoarece la acest nivel sunt
exprimate toate particularităţile viului.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

5.2. Da Nu Sistemele biologice întotdeauna conţin informaţie în surplus, deoarece informaţia transmisă
determină adaptarea organismelor la condiţiile de mediu.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

6. Prezentă urmările tulburării echilibrului dinamic dintr-un ecosistem terestru sau acvatic concret, aplicând
metoda SWOT.
Modulul 2: ORIGINEA VIEŢII bîrsan v.

2.1. ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA VIEŢII PE PĂMÂNT

1. Numeşte principalele ipoteze ale apariţiei vieţii şi descrie esenţa lor.

Teoria creaţionistă
• Viaţa a fost fondată de o forţă divină într-un anumit timp
• Se bazează pe adevărul teologic absolut
• Se impune când autoritatea ştiinţifică nu oferă răspunsuri
Teoria autogenezei vieţii

 “tot ce este viu se poate obţine nu numai în rezultatul încrucişării, dar şi la descompunerea
solului”
Teoria panspermiei

 Viaţa a fost adusă pe Pământ din spaţiul cosmic

Teoria evoluţiei biochimice

 Viaţa a apărut în rezultatul sintezei abiogene a substanţelor organice

 În rezultatul unor procese fizico-chimice în condiţii speciale au apărut primele substanţe organice
(proteinele)
2. Prezintă etapele teoriei biogenezei, ilustrând o schemă structurată.

1 Viaţa a apărut în
Se bazează pe
TEORIEI rezultatul sintezei
anumite dovezi
BIOGENEZEI abiogene a substanţelor
experimentale
organice

Experimentele Experimental lui

lui S.Miller, Experimental lui
S.Fox
H.C.Urey K.Ponnamperuma
3. Propune un experiment care ar putea dovedi sau combate apariţia vieţii.
Viața este un sistem chimic de auto control cu posibilitatea de a se reseta și evolua .
Pentru a putea demonstra experiental apariția vietii putem crea un terarium absolut izolot si dezinfectat
,decontaminat si likpsit in totalmente de viu . În acest terarium trebuie sa fie raze solare , fulgere , ploi ,
vulcani , prezenșa rocilor minerale și gaze la fel și elemente chimice ca hidrogen , sulf , azot , fosfor ,
oxigen și carbon .
Astfel la interactiunea acestor componente intamplator , poate aparea viata .
Dar cel mai important si efectiv poate fi crearea unei programe in calculator care randomizat
interactioneaza aceste elemente de zeci de milione pana la aparitia viului .

4. Compară ipotezele apariţiei vieţii pe Pământ, indicând caracterul lor ştiinţific. Argumentează
răspunsul.

Teoria generatiei spontane Teoria progenotului

Teoria generatiei spontane a pesistat in paralel cu
ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o alta
veche „explicatie” apartinand Antichitatii si Evului
Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Se
credea astfel ca unele forme de viata pot aparea
spontan din cauza insuficientei dezvoltari a stiintei
si tehnologiei.
Teoria spune ca viata ia nastere din materia
anorganica moarta. Aristotel spunea ca „tot ce este
viu se poate obtine nu numai ca rezultat al
incrucisarii ci si la descompunerea solului”.Van
Helmont (1577 – 1644) a propus si o „reteta” de
obtinere a soarecilor din rufe murdare si seminte de
graminee.
Conform acestei teorii, toate organismele actuale au
o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind
progenotul – structura ipotetica cu organizare
primitiva, mai simpla decat delula procariota
actuala. In progenot informatia ereditara era
determinata de acizii ribonucleici.
De la progenot au pornit doua linii primare
evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor
si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia
evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune
ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de
macromolecule informationale (semantide – ADN,
ARN, proteine), calea istorica a organismului
respectiv.

Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici

microorganismele nu apar prin generatie spontana.
A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara
a-l astupa. A fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a
introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon,
insa microorganismele se depuneau pe partea
arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion.
Astfel, bulionul a ramas limpede si steril. Cand
Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa
ajunga cu partea unde se aflau microorganismele,
lichidul a fost contaminat, bacteriile s-au inmultit si
bulionul a devenit tulbure.
5. Descrie esenţa experimentului lui S. Miller, folosind următoarea imagine. Explică prin metoda
SWOT cum au putut fi obţinute substanţe organice în astfel de condiţii extreme.

◊ S.Miller, H.C.Urey (1953)

• Balon de sticlă parţial umplut cu apă ce se încălzea pentru a obţine vapori de apă (mare)

• Vaporii de apă se transferau în cel de al doilea balon cu metan şi vapori de amoniac (atmosfera)

• Descărcările electrice din balon serveau ca sursă de energie pentru reacţiile chimice

• Răcirea vaporilor (ploaie) di balonul al doilea şi reciclarea lor în primul balon (mare)

• Rezultatul: formarea de acizi organici şi aminoacizi

Puncte tari Puncte slabe

La interacțiune diferitor substanțe Daca condițiile sunt prea extreme

si factori apare probabilitatea este sansa ca sa nu apara nimic .
aparitiei vietii

Oportunități Riscuri

Se poate demonstra apariția vieții Daca experimentul nu aduce la

odata pentru todeauna. nimic teoria poate fi negata , chiar
daca este corectă.
6. Utilizând diverse surse de informare, pregăteşte o prezentare în PowerPoint despre căile posibile
de apariţie şi evoluţie a plantelor/ciupercilor/animalelor (una din grupele prezentate).
Modulul 3: EVOLUŢIONISMUL – ŞTIINŢA DESPRE EVOLUŢIE birsan v.

3.1. IDEILE EVOLUŢIONISTE PREDARWINISTE

1. Alege varianta corectă.

1. În ce an a fost publicată opera lui J.B.Lamarck „Filosofia zoologică”?

a) 1735 b) 1809 c) 1859 d) 1900 e) 1924
2. Care dintre autorii enumeraţi era considerat metafizic?
a) C. von Linne b) J.B.Lamarck c) Ch.Darwin d) A.R.Wallace
3. Care dintre autori considera că specia este o unitate taxonomică?
a) C. von Linne b) J.B.Lamarck c) Ch.Darwin d) A.R.Wallace e) D.J.Ray f) Aristotel
4. Care dintre savanţi a contribuit la apariţia transformismului?
a) G.L.Buffon b) A.Weismann c) J.Huxley d) J.B.Haldane
5. Ce teorii susţine ideea moştenirii caracterelor dobândite?
a) ectogeneza b)autogeneza c) nomogeneza d) neolamarckismul e) toate

2. Completează următorul tabel al dezvoltării ideilor evoluţioniste în perioada predarwinistă.

Perioada Autorii Ideile de bază

Perioada antică 1. Anaximandru din Milet (610-546 Evidenţiază acţiunea factorilor de mediu asupra
î.e.n.) organismelor
Susţine, că “... animalele sunt născute sub acţiunea
căldurii solare asupra mâlului umed, după care ele
au ieşit pe uscat şi atunci au suferit modificări.
Primele animale s-au născut în apă, chiar omul se
trage din peşti ...”
2. Heraclit din Ephes (540-480 î.e.n.) Susţine că apariţia şi păstrarea vieţuitoarelor este
rezultatul unităţii şi luptei contrariilor, care se
susţin reciproc şi care determină mişcarea materiei
(“panta rhei”)
Pune bazele concepţiei automişcării materiei,
izvorul ei fiind contradicţia
3. Empedocle din Agrigentum (483- Susţine că lumea se dezvoltă din patru rădăcini
423 î.e.n.) veşnice: focul, aerul, apa şi solul
Lumea lui Empedocle oscilează între împărăţia Urii
şi aceea a Iubirii, generatoare de cicluri succesive
de viaţă
4. Anaхagora din Clasomenes (500- Autorul concepţiei venirii germenilor vieţii de pe
428 î.e.n.) alte planete
5. Hipocrate din Cos (460-377 î.e.n.) Realizarea unei sinteze a cunoştinţelor din
medicină, embriologie, fiziologie, anatomie
(“Corpus hipocraticus”)
Fondator al medicinii
Precursor al anatomiei comparate prin studierea
embrionului de găină şi a celui uman
6. Democrit din Abdera (460-360 Autor (cu Leucip) a teoriei atomiste în explicarea
î.e.n.) varietăţilor şi fiinţelor
Susţine că Hazardul este legea de bază a Naturii, pe
care noi o ignorăm
7. Aristotel din Stagira (384-322 Prezintă sistemul solar cu Pământul în centru
î.e.n.) Indică orbitele Lunii, Soarelui şi a 5 planete
Evul mediu 1. Ibn Sina (Avicena) Susţine originea materială a bolilor infecţioase
Unul din fondatorii medicinii
2. Albert cel Mare (1193-1280) Descrie numeroase fenomene naturale, fiind
considerat “doctor universal”
Perioada renaşterii 1. Leonardo da Vinci (1452-1519) Mintea universală a Renaşterii
Iniţiatorul paleontologiei
 (indică dinamica scoarţei
terestre)
Iniţiatorul anatomiei comparate
2. Joh Ray (1627-1705) • Cel mai prestigios
botanist al sec.XVII
• Defineşte noţiune de
specie ca categorie
taxonomică
• Susţine ideea stabilităţii
speciilor, dar admite, în
unele cazuri, posibilitatea
transformării lor

3. Tournefort (1659-1708) Autorul unui sistem de plante (mai puţin precis ca

la C. von Linnaeus), având drept criteriu de bază
forma corolei la plante
5. Georges Louis Leclerc Buffon • Susţine că puterea naturii rezultă din două
mari legi: atracţie şi repulsie
• Susţine concepţia materialistă după care
totul se transformă în Univers şi pe Pământ

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă
afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F Aristotel considera că factorul principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

3.2. A F G. Buffon susţinea originea animală a omului.

4. Compară două concepţii diferite a perioadei predarwiniste, evidenţiind cel puţin 3 asemănări şi 3
deosebiri între ele. Prezintă informaţia sub forma unei scheme.
 Concepturile lui Georges Louis Leclerc
Concepturile lui Aristotel
Concepturile lui Aristotel
Buffon
Buffon

Deosebiri
*Susţine că puterea naturii rezultă din
două
două mari
mari legi: atracţie şi
legi: atracţie şi repulsie.
repulsie.
*Susţine concepţia materialistă
materialistă după *Adept
*Adept al concepţiei autogenezei
al concepţiei autogenezei vieţii
vieţii
*Susţine concepţia după care
care
totul se transformă în Univers şi pe *Autorul
*Autorul “scării gradaţiei” naturii
“scării gradaţiei” naturii de
de la
la
Pământ plante la animale şi apoi la om
*Fondatorul biogeografiei prin explicarea *
diversităţii
diversităţii animalelor
animalelor în
în dependenţă
dependenţă dede
zona geografică şi climat

Asemănări

*Consideră
*Consideră omul
omul ca
ca pe
pe un
un animal,
animal, în
în care
care
s-a realizat toate intenţiile naturii
* consideră specia ca categorie logică
*au avut un caracter comun legat de
transformism.

5. Realizează analiza SWOT a ideilor evoluţioniste din perioada predarwinistă.

Puncte tari Puncte slabe

 concepţiei speciei ca  Susținerea transformării a

categorie logică unor specii de plante în
 Considerarea omul ca pe altele sub influenţa solului
un animal şi a nutriţiei
 Susținerea ideei de
selecție naturală
 Susţine originea materială
a bolilor infecţioase

Oportunități Riscuri

 Susţine ideea despre  Ideele de transformism

hazard ca bază a vieţii în erau des întâlnite
Universul infinit 
 Precursor al teoriei
corpusculare a eredităţii,
vorbind despre existenţa
unor elemente diverse
(“primordia multis”),
transmise de la tată la fiu
3.2. CARL LINNE
1. Numeşte ideile generale ale învăţăturii lui C. Linne

 Susţine că specia este fixă şi invariabilă: “Species tot sunt quot diversas formas ab initio creavit infinitum
ens” (“Fundamenta botanica”, 1736; “Philisophia botanica”, 1751; “De sexu plantarum”, 1760; “Genera
plantarum”, 1764)
 Consideră specia unitate elementară a sistematicii
 Clasifică omul la primate, determinând-ul ca Homo sapiens (14 februarie, 1747)

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui C. Linne, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea
ştiinţelor biologice.

A creat o sistemă a naturii. Acestea din urmă au permis evoluția corectă

Clasifică lumea în 3 regnuri: mineral, a științei în unele aspecte astfel are loc un
vegetal, animal avânt in domeniile biologice .
Clasifică omul la primate, determinând-ul
ca Homo sapiens (14 februarie, 1747)
Clasifică lumea animală în 6 clase:
mamifere, păsări, reptile şi amfibii, peşti,
insecte, viermi

Clasifica lumea vegetala

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă
afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F C. Linne susţinea originea animală a omului.

___________buffon.___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
__

3.2. A F C. Linne considera speciile reale şi variabile.

Susţine că specia este fixă şi invariabilă

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între învăţăturile lui Aristotel şi C. Linne, conform algoritmului
prezentat.

Asemănări
1. Consideră omul ca animal
2. Consideră specia ca categorie logică .
3. Ambii au încercat să împartă natura in diferite regnuri

Deosebiri

Aristotel Criterii de comparare C. Linne

1. un caracter legat de Idea generală Nu susține transformismul

transformism
2. Adept al concepţiei Concept Nu susține autogeneza
autogenezei vieţii
3.fondatorul zoologiei Direcția de studiu Botanist cu renume

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe
prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.
5.1. Da Nu C. Linne a clasificat omul alături de primate, deoareca considera că omul are multiple asemănări cu
maimuţele.
____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

5.2. Da Nu C. Linne a fost un metafizic, deoarece studia lumea vegetală.

Sustinea invariabilitatea speciilor

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui C. Linne.

Puncte tari Puncte slabe

O clasificare a viului  Clasifică lumea în 3
Sistematic regnuri: mineral, vegetal,
A animal

 Nu a înţeles, în cele din

urmă, natura sexualităţii la
plante, deşi la baza
clasificării utiliza structura
florii

Oportunități Riscuri

 Adept al concepţiei  Era metafizic

autogenezei vieţii
 A introdus în denumirea
speciilor nomenclatura
binominală

3.3. J.B. LAMARCK

1. Numeşte ideile generale ale învăţăturii lui J.B. Lamarck.

  Susţine că organele noi apar ca răspuns la “acţiunea mediului”
 Mediul fizic produce în organismul vegetal prin acţiune directă noi caractere
 În organismul animal caracterele noi apar în urma dobândirii de noi obiceiuri prin adaptarea la mediu
 Susţine originea animală a omului “de la o rasă patrupedă la o rasă bipedă

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui J.B. Lamarck, evidenţiind rolul lor în
dezvoltarea ştiinţelor biologice.

• Susţine că organele noi apar ca răspuns la

“acţiunea mediului”
 Susţine originea animală a omului “de la o rasă
patrupedă la o rasă bipedă

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă
afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F J.B. Lamarck susţinea originea animală a omului.

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

3.2. A F J.B. Lamarck considera speciile reale şi variabile.

Susţine că specia este variabilă, dar ireală

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între învăţăturile lui J.B. Lamarck şi C. Linne, conform
algoritmului prezentat.

Asemănări

1. Ambii sitematizează omul ca animal

2. Ambii au adus aport enorm in sistematizarea viului
3. Ambii sunt oameni de știință preDarwiniști.
Deosebiri

J.B. Lamarck Criterii de comparare C. Linne

1. Zoologia si botanica Domeniul mai mult studiat cu Botanica

succes.
2. Susţine că specia este Concept față de specie Susţine că specia este fixă şi
variabilă, dar ireală invariabilă
3.evoluționizmul Concept susținut metafizic

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe
prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.

5.1. Da Nu J.B. Lamarck considera că speciile nu există real, fiindcă ele permanent se modifică.

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

5.2. Da Nu J.B. Lamarck a fost un transformist, deoarece considera că speciile nu există real.
J.B. Lamarck a fost un transformist, deoarece considera că speciile sunt variabile

6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui J.B. Lamarck.

Puncte tari Puncte slabe

 Susţine originea animală a omului “de la o rasă  Susţine că transformările dobândite de organism
patrupedă la o rasă bipedă” se transmit descendenţei

Oportunități Riscuri
 Clasifică animalele în 14 clase  Putea sa ajunga la concluzii gresite .
 În organismul animal caracterele noi apar în
urma dobândirii de noi obiceiuri prin adaptarea
la mediu

3.4. DARWIN ŞI DARWINISMUL

1. Numeşte premizele apariţiei darwinismului.

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui Ch. Darwin, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea
ştiinţelor biologice.

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă
afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F Ch. Darwin susţinea că factorul motrice principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

3.2. A F Ch. Darwin considera speciile reale şi variabile.

_____________________________________________________________________________________

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între lamarckism şi darwinism, conform algoritmului prezentat.

Asemănări
1. _______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________
Deosebiri

Lamarckism Criterii de comparare Darwinism

1.
2.
3.

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai
selectat.

A: T.Dobjanschi; J.Huxley; G.Batson; S.Simpson.

B: selecţia naturală; tendinţa internă spre perfecţiune;
lupta pentru existenţă; variabilitatea.
A.
____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
B.
____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui Ch. Darwin.

3.5. DOVEZILE EVOLUŢIEI LUMII VII

1. Defineşte următoarele noţiuni: filembriogeneză, atavisme, ontogeneză.

2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte.

1. Care dintre organele enumerate sunt omoloage?

a) spinii cactusului şi trandafirului b) aripile fluturelui şi şoarecelui-zburător
c) înotătoarele rechinului şi delfinului d) mâna şoarecelui şi laba pisicii
2. Care organe sunt rudimentare?
a) apendicele b) membrana nictitantă c) prezenţa mai multor mameloane d) a şi b
3. Forme de trecere din lumea vegetală sunt:
a) arheopterixul b) psilofitele c) tereodontul d) trilobiţii
4. Care dintre dovezile enumerate sunt dovezi paleontologice?
a) fosilele b) seriile filogenetice
c) universalitatea codului genetic d) apendicele

3. Scrie o propoziţie cu cuvintele sau îmbinările de cuvinte prezentate despre organele analoage.

a) au origine comună – origine diferită

b) îndeplinesc aceeaşi funcţie – funcţii diferite
c) indică evoluţia divergentă - convergentă

4. Prezentaţi interacţiunea dintre următoarele noţiuni în formă de cercurile lui Eyler:

a) codoni – aminoacizi
b) organe omoloage – organe analoage – anatomia comparată
c) rudiment – atavism – evoluţie

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai
selectat.

A: spini de cactus ; spini de păducel; spini de salcâm

B: adenina; guanina; alanina; timina.
A.
____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
B.
____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

6. Explică prezenţa unui număr redus de forme de trecere printre fosile şi lipsa lor pentru majoritatea
organismelor vii din prezent, folosind ilustrarea grafică.

3.4. DARWIN ŞI DARWINISMUL birsan v

1. Numeşte premizele apariţiei darwinismului.

  Apariţia şi dezvoltarea transformismului
 Erasmus Darwin, Jean Marchant, Nicolas Duchesne, Jean-Jaques Rousseau, George L.Buffon,
J.B.Lamarck
 Descoperirile în ştiinţă:
 Fizică: legea conservării şi transformării energiei (Robert Mayer, Lomonosov).
 Geologie: formarea lentă a scoarţei pământului (Lomonosov, Lyell), originea sistemului solar dintr-o
nebuloasă gazoasă.
 Biologie: teoria celulară (Shleiden, Shwan), acumularea de fapte.
 Chimie: unitatea comună după elementele chimice ale materiei vii şi nevii.
 Teoria înmulţirii nelimitate (Thomas Malthus, “Eseu asupra populaţiei”, 1798)

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui Ch. Darwin, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea
ştiinţelor biologice.

Meritul principal al lui Darwin este acela că a stabilit mecanismul evoluției care explică atât diversitatea
ființelor vii, cât și uimitoarea lor oportunitate, adaptarea la condițiile existenței. Acest mecanism este o
selecție naturală treptată a modificărilor ereditare nedirectate aleatoare.

Variabilitate

Meritul principal al lui Darwin este acela că a stabilit mecanismul evoluției care
Teoria evoluției explică atât diversitatea ființelor vii, cât și uimitoarea lor oportunitate, adaptarea la
condițiile existenței. Acest mecanism este o selecție naturală treptată a modificărilor
ereditare nedirectate aleatoare.

Originea Este una dintre cele mai importante zece cărți care au influențat lumea, Originea
speciilor speciilor a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle”

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă
afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F Ch. Darwin susţinea că factorul motrice principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

3.2. A F Ch. Darwin considera speciile reale şi variabile.

_____________________________________________________________________________________

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între lamarckism şi darwinism, conform algoritmului prezentat.

Asemănări
4. Ambii au elaborat propria teorie evoluționistă.
5. Au fost de acord că viața a evoluat de la mai puține organisme mai simple la multe organisme mai
complexe.
6. Susţin ideea despre originea animală a omului.
7.
Deosebiri

Lamarckism Criterii de comparare Darwinism

1. Evoluția are loc conform unui Gânduri evoluționiste Evoluția nu se întâmplă în

plan prestabilit și că rezultatele conformitate cu niciun fel de
 au fost deja stabilite
2. Are loc într-o singură etapă
numită variație dirijată.
3.a fost ingnorat in mare masura
de societate
Adaptarea mecanismelor
biologice
Conceptul primit de societate
plan.
Are loc în 2 etapă numită și
selecție naturală.
A realizat o revolutie in gandirea
societatii chiar daca nu au fost de
la inceput acceptate .

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai
selectat.

A: T.Dobjanschi; J.Huxley; G.Batson; S.Simpson.

B: selecţia naturală; tendinţa internă spre perfecţiune;
lupta pentru existenţă; variabilitatea.
A.
B. Tendinţa internă spre perfecţiune nu face parte din forţele motrice a evoluţiei lumii organice.

6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui Ch. Darwin.

Puncte tari Puncte slabe

A determinat apariţia sociodarwinismului – Nu a publicat o mulțime de teorii din cauza apariției

absolutizarea factorilor biologici în evoluţia omului. unor posibile îndoieli care l-ar fi nedreptățit.
A contribuit la formarea concepţiei materialiste
(ştiinţifice) despre lume.

Riscuri Oportinității

Putea să formuleze concluzii gresite , deseori deciziile a permis dezvoltarea continue a procesului stintific
sale fiind puse în discuție și generând controverse. prin teoriile sale inovatoare pentru acea vreme
Operele lui Darwin se aflau în centru de critică și
discreditate din partea comunității academice.

3.5. DOVEZILE EVOLUŢIEI LUMII VII

1. Defineşte următoarele noţiuni: filembriogeneză, atavisme, ontogeneză.

Filembriogeneza este o schimbare evolutivă în cursul dezvoltării individuale a organismelor.

Atavismul reprezintă apariția la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii
descendenților îndepărtați și care nu s-au manifestat în generațiile intermediare.

Ontogeneză Dezvoltare individuală a organismelor vegetale și animale, care cuprinde toate transformările
organismului de la stadiul de embrion până la sfârșitul existenței lui.

2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte.

1. Care dintre organele enumerate sunt omoloage?

a) spinii cactusului şi trandafirului b) aripile fluturelui şi şoarecelui-zburător
c) înotătoarele rechinului şi delfinului d) mâna şoarecelui şi laba pisicii
2. Care organe sunt rudimentare?
a) apendicele b) membrana nictitantă c) prezenţa mai multor mameloane d) a şi b
3. Forme de trecere din lumea vegetală sunt:
a) arheopterixul b) psilofitele c) tereodontul d) trilobiţii
4. Care dintre dovezile enumerate sunt dovezi paleontologice?
a) fosilele b) seriile filogenetice
c) universalitatea codului genetic d) apendicele

3. Scrie o propoziţie cu cuvintele sau îmbinările de cuvinte prezentate despre organele analoage.

a) au origine comună – origine diferită

b) îndeplinesc aceeaşi funcţie – funcţii diferite
c) indică evoluţia divergentă - convergentă

Au origine diferită îndeplinesc aceeaşi funcţie indică evoluţia convergentă.

4. Prezentaţi interacţiunea dintre următoarele noţiuni în formă de cercurile lui Eyler:

a) codoni – aminoacizi
b) organe omoloage – organe analoage – anatomia comparată
c) rudiment – atavism – evoluţie

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai
selectat.

A: spini de cactus ; spini de păducel; spini de salcâm

B: adenina; guanina; alanina; timina.

A. spini de cactus -sunt frunze modificate

B. alanina - este un aminoacid neesențial, a fost identificată în peretele celulelor bacteriene.

6. Explică prezenţa unui număr redus de forme de trecere printre fosile şi lipsa lor pentru majoritatea
organismelor vii din prezent, folosind ilustrarea grafică.
''fosilele nu sunt sigure, oasele va pot spune tot ce vreti sa auziti'',
deoarece in fosile nu veti gasi: piele, par, buze, nas, singe,
terminatiuni nervoase si alte componente importante. Oasele
fragmentare reprezinta fantezia artistilor si dorinta autorilor
publicatiilor de a le oferi lor ''veriga lipsa'' ceea ce agraveaza
situatia.