Sunteți pe pagina 1din 37

IMUNITATEA SPECIFICA

Imunitatea umorala Imunitatea mediata celular

1. Imunitatea umorala
 Dinamica raspunsului imun umoral - Raspunsul imun primar - Raspunsul imun secundar  Activarea limfocitelor B prin antigen - Activarea prin antigene timoindependente - Activarea prin antigene timodependente

IMUNITATEA UMORALA (limfocite B)


Raspunsul imun umoral consta in producerea de Ac specifici si intervine in:  Distrugerea bacteriilor extracelulare  Neutralizarea virusilor  Inhibarea toxinelor

Dinamica raspunsului imun umoral


 Raspunsul umoral asigura eliminarea Ag exogene si se caracterizeaza prin productia crescuta de Ig specifice pentru Ag (epitopii) care au declansat generarea de Ig.  In decursul vietii, organismul poate intra in contact repetat cu un anumit Ag.  Raspunsul imun la prima intalnire cu Ag comparativ cu urmatoarele contacte cu acelasi Ag prezinta anumite particularitati (perioada de latenta, intensitatea si durata raspunsului imun, izotipul predominant de Ig si afinitatea acestora).

Dezvoltarea LB
?

Stadiile de dezvoltare ale LB

Celula stem

Limfocite pro-B Celule pro-B mature Limfocite pre-B Periferie

Celule mici pre-B

Celula B imatura

Celula B matural

Fiecare stadiu de dezvoltare este determinat de rearanjamentul genelor lanturilor grele si usoare ale Ig, expresia moleculelor de adeziune si a receptorilor citokinici

Raspunsul imun primar (1):


 Apare la primul contact al individului cu Ag  Este generat exclusiv de celulele B de repaus, care sintetizeaza Ig cu afinitate relativ scazuta  Perioada de latenta este de 3-4 zile, mai lunga 3decat in raspunsul imun secundar  Reprezinta intervalul dintre primul contact cu Ag si aparitia primelor Ig secretate  In acest interval = expansiunea clonala si in final diferentierea in plasmocite secretoare de Ig

Raspunsul imun primar (2):


 Cantitatea de Ag este importanta in initierea raspunsului umoral. Cantitati mici de Ag pot sa nu declanseze un raspuns al celulelor B, precum si doze excesive de Ag, care pot induce toleranta => raspunsul umoral creste proportional cu cantitatea de Ag  Durata raspunsului primar este de 7-10 zile si 7productia de Ig creste exponential, atinge un max intre a 4-10-a zi, urmata de un declin lent si scade 4-10in cateva saptamani .

Raspunsul imun primar (3):


 Cinetica productiei de Ig difera in functie de tipul de Ag (timoindependent sau timodependent)  Raspunsul la Ag timodependente poate dura cateva luni cu fluctuatii ale productiei de Ig, datorita participarii macrofagelor la fagocitare  Izotipul de Ig produse este IgM, ca raspuns predominant fata de Ag timodependente, urmat de cresterea in timp a productiei de IgG si alti izotipi, ca rezultat al comutarii clasei de Ig  Ag implicate in declansarea raspunsului imun primar sunt timodependente sau timoindependente

Raspunsul imun secundar (1):


 Apare in cadrul celui de-al doilea contact cu deacelasi Ag si este declansat de LB de memorie generate cu ocazia primului contact  LB de memorie constituie aproximativ 1% din totalul populatiei de LB  Ag timodependente sunt cele mai eficiente in generarea raspunsului imun secundar; necesita procesarea si cooperarea obligatorie cu LTh, urmata de activarea bicelulara (B si Th), secretia de citokine cu rol in proliferare si diferentierea LB

Raspunsul imun secundar (2):


 Perioada de latenta este scurta, intre 1-3 zile => 1raspunsul imun secundar se declanseaza mai rapid si celula responsabila este LB de memorie diferentiat in cursul raspunsului primar  Productia de Ig este mare, atinge un maximum la 3-5 zile cu un declin foarte lent => durata si 3amploarea raspunsului secundar sa fie mai mare decat a raspunsului primar  LB de memorie activate prin reintalnirea cu Ag, comuta rapid izotipul productiei de Ig, inlocuinduinlocuindu-se astfel IgM si IgD de suprafata (mIgM, mIgD) cu IgG, IgA, IgE si produc mari cantitati de IgG si IgA sau IgE cu mare afinitate pentru Ag

Raspunsul imun secundar (3):


 Ig produse in cursul raspunsului imun secundar prezinta afinitate crescuta pentru Ag cu care se reintalnesc = afinitate de maturare  Comutarea izotipului Ig se realizeaza prin rearanjarea regiunii constante a lantului greu. In celula B matura care poseda caracteristice mIgM si mIgD poate sa se produca o comutare a clasei(class switch) spre sinteza de IgG, IgA sau IgE =>e o modificare stabila in genomul celulei si se transmite la toti progenitorii liniei B

Raspunsul imun secundar (4):


 Comutarea izotipului este reglata predominant de citokinele secretate de LTh (IL-2, IL-4, IL-5, IFN-K) (IL- IL- IL- IFNcare activeaza LB si productia de Ig  IL-4: initiaza comutarea IgG1 si IgE IL IL-5: comuta spre IgA IL IFN-K: comuta spre IgG2 IFN Citokinele singure, in absenta unui semnal de activare (Ag) nu pot induce comutarea clasei

Activarea LB prin antigen


 Activarea, proliferarea si diferentierea LB mature stimulate de Ag evolueaza in raport cu tipul de Ag timoindependent, respectiv timodependent  Prima etapa = activarea (intrarea LB de repaus in ciclul celular, prin trecerea din faza G0 in faza G 1)  Proliferarea = celulele activate progreseaza in fazele ciclului celular (S-G2-M), se divid si creste (Snr. celulelor, fara modificari morfologice sau biochimice  Diferentierea = modificari in celulele B care determina transformarea de la fenotipul de celule B de repaus in fenotipul de plasmocite sau celule de memorie

Activarea LB de repaus prin Ag timoindependente (1)


 Ag timoindependente = polizaharide cu numerosi epitopi identici (dextran, polizaharide din capsula pneumococului) care se leaga specific si multivalent de Ig membranare, formeaza o punte cu receptorii mIg ai LB si declanseaza un semnal de activare limfocitara  Activarea prin Ag timoindependente nu se realizeaza cu ajutorul LTh, ca atare nu necesita ajutorul LT  Ag timoindependente nu necesita procesare si prezentare prin moleculele HLA

Activarea LB de repaus prin Ag timoindependente (2)


 Raspunsul primar generat de Ag Timoindependente se caracterizeaza prin productie crescuta de IgM cu afinitate crescuta  Ag timoindependente: unele lectine vegetale, lipozaharidul din capsula bacteriilor gram negative (LPS sau endotoxina) care nu se leaga de mIg => stimularea LB este nespecifica

Activarea LB de repaus prin Ag timodependente (1)


 Majoritatea Ag care declanseaza raspunsul umoral sunt Ag timodependente, care induc activarea, proliferarea si diferentierea celulelor B antigen specifice, prin cooperarea cu LTh si secretia de citokine  Ag timodependente sunt in general de natura proteica, ceea ce necesita procesarea Ag. Ag. Procesarea are loc in celulele B care leaga specific Ag nativ prin receptorii membranari (mIg din BCR), in aceasta etapa celulele B functioneaza ca celule prezentatoare de Ag

Activarea LB de repaus prin Ag timodependente (2)


 Primul semnal de activare = interactiunea specifica a receptorilor Ig membranari cu Ag, urmata de endocitoza si internalizarea complexului Ig-Ag Ig Procesarea intracelulara pe cale endocitica  Fragmentarea Ag in peptide antigenice care se asociaza intracelular cu molecule HLA cls. II  Complexele peptid-HLA cls. II sunt prezentate la peptidsuprafata celulei B prezentatoare de Ag

Activarea LB de repaus prin Ag timodependente (3)


 Al doilea semnal = recunoasterea complexelor peptid-HLA cls.II de catre LTh peptidprin intermediul complexului TCR-CD3 si a TCRcoreceptorului CD4  Se formeaza cojugatele bicelulare Ag specifice: limfocit B care a prezentat Ag LTh care a recunoscut Ag = recunoasterea ajutorului celulei T (cognate T help)

Activarea LB de repaus prin Ag timodependente (4)


 Contactul membranar se realizeaza prin adeziunea dintre LB si Th, prin interactiunea receptorreceptor-ligand dintre moleculele de adeziune CD11a/CD18 (LFACD11a/CD18 (LFA-1) si moleculele ICAM-1 ICAM(CD54)si ICAM(CD54)si ICAM-2  Jonctiunea intracelulara este asigurata si prin interactiunea dintre receptorul CD2 de pe CD2 suprafata LTh si ligandul LFA-3 (CD58) de pa LB LFA- (CD58)  Ca urmare a recunoasterii Ag, LTh se activeaza si => sinteza unui ligand care se cupleaza cu moleculele receptor CD40 exprimate pe toate CD40 celulele prezentatoare de Ag

Activarea LB de repaus prin Ag timodependente (5)


 Expresia activarii LTh antigen specific consta in secretia de citokine IL-2, IL-4, IL-5, IL-10, IL- IL- IL- ILIFNIFN-K care sunt directionate spre LB din conjugatele B-Th B LB activat trece din faza G0 in faza G1 a ciclului celular => cresterea volumului celular concomitent cu sinteza de AND si expresia receptorilor pentru citokine => progresiunea LB din faza G1 in faza S a ciclului celular => diviziunea si diferentierea

2. Imunitatea mediata celular


 Receptorul de antigen al limfocitului T  Citotoxicitatea directa - Celulele citotoxice - Distrugerea celulelor tinta  Citotoxicitatea anticorp dependenta  Hipersensibilitatea intarziata

Limfocitele T - introducere 1. Numele de limfocite T se datoreaza timusului, glanda la nivelul careia are loc dezvoltarea acestor celule 2. Limfocitele pre-T provin din celulele stem ale maduvei osoase si trebuie sa migreze prin timus pentru a deveni celule T mature si functionale 3. Limfocitele T imature sunt denumite timocite in timpul procesului de diferentiere si migrare prin timus 4. Maturarea celulelor T in interiorul timusului presupune cateva faze distincte.

Limfocitele T introducere (2) Procesul selectiei negative implica distrugerea celulelor T ale caror receptori de antigen recunosc antigenii self cu afinitate mare si, astfel, ar fi autoreactivi daca ar fi eliberati in periferie 6. Selectia negativa este pricipalul mecanism prin care se obtine auto-toleranta 7. Selectia pozitiva asigura supravietuirea celulelor care recunosc nonself-ul 8. Numai celulele T care supravietuiesc acestei faze sunt eliberate din timus ca celule T mature, antigen reactive. 9. In periferie, celulele T mature se pot diferentia in cateva subpopulatii majore, prin exprimarea markerilor specifici de suprafata.
5.

Toate celulele T exprima o molecula de suprafata numita CD3


Exprimarea markerului de suprafata CD3 este specifica limfocitelor T, fiind folosita adesea pentru a caracteriza celulele T. Alti markeri ai celulei T : CD2 CD7 (exprimat, de asemenea, pe celulele NK si timocite) CD1 CD5 (exprimat si pe subclasa limfocitelor B) CD4/CD8 (caracterizeaza doua subclase diferite de celule T)

Asemeni celulelor B, limfocitele T exprima pe suprafata receptori de antigen specifici (TCR):

Ce este TCR? 1. Exprimarea de TCR confera specificitate antigenica celulelor T 2. Natura TCR este distincta la receptorul de antigen (imunoglobulina de suprafata) fata de limfocitele B 3. Diversitatea TCR exprimate este obtinuta printr-un proces de rearanjare genica similara rearanjarii segmentelor V, D si J ale genelor imunoglobulinei observate in celulele B 4. Exista doua forme de TCR - marea majoritate a celulelor T din periferie (>90%) exprima TCR alpha/beta, iar o mica parte de celule T exprima TCR gamma/delta (literele grecesti se refera la lanturile peptidice care formeaza TCR-ul)

Structura moleculei TCR (90 kDa)

Rolul celulelor T KH este neclar. S-a sugerat ca are un rol in imunitatea antivirala la nivelul mucoaselor. S-a observat cresterea numarului de celule T KH T in HIV/SIDA

Cum se formeaza limfocitele T?


Formarea celulelor T este intens implicata in raspunsul imun mediat celular si se obtine printr-un proces extensiv de diferentiere: Mai intai, limfocitele T precursoare initiate in maduva osoasa sufera diferentierea in celule T capabile sa raspunda antigenilor. Procesul se numeste diferentiere antigen independenta si are loc in timus. Apoi, celulele T mature antigen dependente sunt activate de antigen si se diferentiaza in celule efectoare (Th, Td, Tc si Ts). Diferentierea secundara are loc in organele limfoide secundare.

Celulele pozitive periferice TCR alpha/beta exprima markeri de suprafata CD4 sau CD8, acestia putand fi folositi pentru a diferentia subpopulatiile de celule T mature in periferie: 1. In termeni generali, limfocitele CD4+ reprezinta populatia T "helper". Aceasta este o populatie eterogena de limfocite cu functii critice in activarea macrofagelor, activarea limfocitelor B (secretie Ig), activarea NK, activarea CTL 2. Limfocitele CD8+ reprezinta limfocite T citotoxice (CTL), care omoara celulele infectate patogen ca: virusi, unele bacterii intracelulare (Listeria ) si unele protozoare intracelulare (malaria).

CELULE PREZENTATOARE DE ANTIGEN (APC)


In contrast cu imunoglobulinele produse de celulele B sau anticorpii solubili, celulele T nu recunosc antigenii de suprafata, dar recunosc antigene procesate si prezentate de celule prezentatoare de antigen

Limfocitele T (prin TCR) recunosc antigenul sub forma de peptide scurte prezentate in asociatie cu moleculele HLA clasa I sau clasa a II-a de pe suprafata APC

Acest fenomen este cunoscut sub denumirea restrictie HLA

In general, moleculele HLA clasa I prezinta antigenul celulelor T CD8+, iar cele de clasa a II-a celulelor CD4+

Endogenous antigen processing


Uptake Antigens/pathogens already present in cell Degradation Antigens synthesised in the cytoplasm undergo limited proteolytic degradation in the cytoplasm Antigen-MHC complex formation Loading of peptide antigens onto MHC class I molecules is different to the loading of MHC class II molecules Presentation Transport and expression of antigen-MHC complexes on the surface of cells for recognition by T cells

Concluzii
Celulele T si B recunosc diferit antigenul Antigenul trebuie prelucrat inainte de a fi prezentat celulelor T Procesarea antigenului genereaza peptide antigenice Procesarea antigenului exogen are loc in lizozomi Procesarea endogena nu are loc in lizozomi Mecanismul de procesare a antigenului depinde de compartimentul in care se replica agentul patogen Procesarea antigenului endogen foloseste proteaze si peptide ca transportori