I C

E T
E N
E A G
R U I
Z A L
I L U
A N A
G ER I
R
O AT
M
 L A
I C
E T
E N
G
U L
L
A I
I
R R
E
AT USU
M IR
V
Def.: Virusurile sunt entități infecțioase parazite intracelulare.
Nu sunt organisme vii, deoarece:
 Nu au organizare celulară
 Nu au metabolism propriu
 Nu dispun de echipament enzimatic propriu
 ALCĂTUIREA UNUI VIRUS MATUR = VIRION

1. Capsula = învelișul extern proteic, format

din unități numite capsomere
2. Genomul viral – reprezentat de
cromozomul viral

Def.: Totalitatea genelor din cromozomul viral

formează genomul viral
 STĂRILE FUNCȚIONALE ALE UNUI VIRUS

a) virion = virus matur, infecțios, dormat din capsidă + genom

b) virus vegetativ – este reprezentat de cromozomul viral, prezent în
citoplasma celulei gazdă
c) provirus – reprezentat de cromozomul viral integrat în cromozomul celulei
gazdă
 CLASIFICAREA VIRUSURILOR
Cromozomul viral prezintă următoarele caracteristici:
- Poate avea formă circulară sau liniară
- Poate fi monocatenar sau bicatenar
- Conține un număr mic de gene (4->135)
- Este alcătuit din 3->10000 nucleotide
Virusurile se clasifică în funcție de materialul genetic în:
1. Dezoxiribovirusuri – materialul genetic este reprezentat de o moleculă de ADN
- ADN poate fi:
a) ADN monocatenar: bacteriofag
b) ADN bicatenar: v herpesului, hepatitei
2. Ribovirusuri – genomul este reprezentat de:
a) ARN monocatenar: v gripei, HIV, turbării, poliomielitei, mozaicului de tutun
b) ARN bicatenar: retrovirusuri
 MULTIPLICAREA VIRUSURILOR
Virusurile sunt multiplicate de celula gazdă care oferă substanțe, echipamentul
și energia necesară multiplicării virale
Cromozomul viral pătruns în nucleul celulei gazdă determină devierea
proceselor caracteristice gazdei, celula gazdă va sintetiza pe baza informației
genetice din cromozomul viral, componentele virale: capsida și cromozomul
viral
Virusul HIV face parte din categoria retrovirusurilor, multiplicarea acestuia
având loc prin copierea informației genetice din ARN viral, în prezența
enzimei REVERSTRANSCRIPTAZA într-o moleculă de ADN
Acestre virusuri nu respectă dogma centrală a geneticii, deoarece în cadrul
multiplicării lor decodificarea informației genericeTranslație
Transcripția are loc conform schemei:
Replicație

ADN reverstranscriptaza ARN proteine

 L A
I C
E T
E N
G
U L
A L E
I O T
R
E R I
T
A CA
M O
PR
• Sunt procariote:bacteriile și cianobacteriile
• Sunt organisme vii, cu o organizare celulară, dar materialul
genetic nu este delimitat de o membrană proprie
 Materialul genetic la procariote este reprezentat de:
1. Cromozomul bacterian – care formează nucleoidul
2. Plasmidul = material genetic accesoriu
 CROMOZOMUL BACTERIAN
• Este aclcătuit dintr-o singură moleculă de ADN bicatenar circular
• Este de 1000 de ori mai mic decât celula bacteriană și prezintă 40-50 de bucle
primare care sunt fixate la bază de o moleculă de ARN
• Fiecare buclă prezintă superrăsuciri secundare
• Cromozomul bacterian mai poate conține și proteine
• Este fixat de o mică invaginație numită mezozom
• Este mai superior cromozomului viral atât prin organizarea sa structurală, cât și
prin cantitatea de material genetic conținut (aprox. 2000-3000 de gene)
 PLASMIDUL
Este materialul genetic accesoriu, reprezentat de un cormozom mic format dintr-o moleculă de ADN bicatenar
Reprezintă doar 1% din cromozomul bacterian și conține un număr mic de gene (6-8)
Poate fi liber în citoplasmă sau integrat în cromozomul bacterian
Se poate replica independent de cromozomul bacterian sau în calași timp cu replicația cromozomului
Poate fi transferat de la o celulă bacteriană la alta
Are rol biologic important pentru celula bacteriană astfel:
 Plasmidul R (factor R) – asigură rezistența la antibiotice
 Plasmidul F (factor F) – are rol în fenomenele de parasexualitate

Este folosit și în ingineria genetică ca și vector pentru a introduce gene de la eucariote (gena insulinei, hormon
de creștere) în celula bacteriană
De asemenea plasmidul reprezintă un element de bază în tehnologia ARN combinat, având importanță în
obținerea organismelor modificate genetic
 L A
I C
E T
E N
G
U L
L
A TE
I
R IO
E
AT AR
M C
EU
 La eucariote, materialul genetic este reprezentat de:
a) Material genetic extranuclear – reprezentat de totalitatea genelor din ADN
mitocondrial sau cloroplastidian, aceste gene numindu-se plasmogene
- Totalitatea plasmogenelor formează PLASMONUL
- Aceste gene nu respectă legile mendeliene și se transmit pe linie maternă
b) Materialul genetic nuclear – reprezentat de totalitatea genelor nucleare și cvare
formează GENOMUL
- La eucariote, cromozomii au o structură complexă și se formează prin
condensarea filamentelor de cromatină nucleară
- Dpdv chimic, la eucariote, cromozomii conțin:
- 13-15% ADN
- 12-13% ARN
- 68-72% proteine histonice și nonhistonice
- Ca +, Mg +
 CROMATINA

Def.: Cromatina nuclrară este un filament flexibil asemănător unui șirag de perle, fiind
alcătuită din unități numite nucleozomi.
• un nucleozom prezintă un miez histonic care este un octamer histonic, fiind format din 8
proteine histonice, câte o pereche din cele 4 categorii H2A, H2B, H3, H4
• În jurul acestui miez se răsucește un segment de ADN formând 2 ture (spire)
• Nucleozomii sunt legați între ei printr-un segment de ADN linker de care se va atașa
proteina histonică H1
• Cea mai importantă componentă a cromatinei nucleare este ADN și spre deoasebire de
procariote, cromozomii au o structură mozaicata, conținând:
 Secvențe unice de nucleotide care reprezintă zonele informaționale ale cz
 Secvențe repetitive de nucleotide care reprezintă zonele noninformaționale

Obs.: Datorită acestei structuri mozaicate a ADN este necesară maturarea ARN precursor
format în timpul transcripției.
Filamentul de cromatină nucleară conține și proteine histonice și nonhistonice care asigură:
 Stabilitatea filamentului de cromatină asigurat de proteinele histonice
 Activarea genelor, proces realizat de proteinele nonhistonice
Din punct de vedere funcțional, cromatina prezintă două stări alternative și reversibile:
-Eucromatina
- Heterocromatina
 EUCROMATINA HETEROCROMATINA

Reprezintă zonele informaționale ale Reprezintă zonele noninformaționale ale

cromatinei, genele active cromatinei, genele inactive

Se colorează normal cu coloranți bazici Se colorează intens cu coloranți bazici

Reprezintă regiunile mai laxe Reprezintă regiunile puternic condensate

(decondensate) ale cromatinei pe durata întregului ciclu celular

Se condensează doar în metafază (în

Este condensată pe toată durata ciclului
timpul diviziunii celulare) în interfază
celular
fiind decondensată
 La eucariote, fiecărui cromozom îi
corespunde o singură fibră de cromatină
nucleară, respectiv o singură moleculă de ADN
bicatenar. Acest cz reprezintă cz
monocromatidic.
În timpul diviziunii celulare, în
interfază are loc dublarea cantității ADN prin
replicație, cz devenind bicromatidici.
Cromozomii bicromatidici sunt
condensați la maximum în metafază și p0ot fi
observați la microscopul optic, numindu-se cz
metafazici
- Cz metafazic este alcătuit din 2 cromatide
surori unite printr-un centromer
(consreicție primară)
- Centromerii asigură fixarea cz pe fibrele
fusul de diviziune și împart cz în două
brațe egale sau inegale
- Capetele cz se numesc telomeri și
reprezintă regiuni puternic condensate
heterocromatinizate
- Unii cromozomi mai rezintă și constricție
secundară care poartă la capetele lor sateliți
 CLASIFICAREA CROMOZOMILOR
(după forma lor)

Prezintă centromerul situat medianm,

1. Cromozomi metacentrici
aceștia având 2 brațe egale

Prezintă centromerul situat în regiunea

2. Cromozomi submetacentrici
subtediană, având două brațe ușor inegale

Prezintă centromerul dispus aproape

terminal, având două brațe inegale (scurt,
3. Cromozomi acrocentrici lung). Acești cromozomi pot avea la
nivelul brațului scurt și o constricție
secundară care poartă sateliți

Prezintă centromerul situat terminal.

4. Cromozomi telocentrici Acești cromozomi au un singur braț și
lipsesc de la specia umană