Universitatea:TRANSILVANIA din Braov

Facultatea S.I.M.
Poiect la disciplina: Ecologia i protecia
mediului
Titlul proiectului: Ocrotirea Naturii
Anul II , Grupa: 3331
Sectia : ISI
Coordonator: Prof. dr.ing. Ioan Miloan
An universitar: 2014-2015

Cuprins:

Cap. 1:..........................................................................
Consideratii generale..............................................
Cap. 2.....................................................................................
Ocrotirea naturii de-a lungul timpului...............................
Perioada antichitati;...........................................
Perioada evului mediu;.......................................
Perioada moderna;.............................................
Cap. 3......................................................................................
Probleme actuale ale ocrotiri naturi...................................
Conceptii moderne privind ocrotirea naturi;......

Cap. 4.....................................................................................
Ocrotirea Naturi in Romania..............................................
Istoric al ocrotirii naturii in Romania;.................
Cap. 5.....................................................................................
Marile zone ocrotite din Romania.....................................
Rezervatie a biosferei ,,Delta Dunari................
Cap. 6.....................................................................................
Bibliografie.........................................................................

Cap. 1
Consideratii generale

Desvoltarea societati umane de-a lungul timpului a

produs o actiune nefasta asupra naturi in ansamblul ei si
asupra resurselor acesteia in special, determinant aparitia
mai multor dezechilibre ecologice, ceea ce a facut ca acum
sa se discute despre o adevarata criza ecologica. Ea se
manifesta prin afectarea desfasurarii normale a relatiilor
dintre natura si societatea umana. Consecinta directa o
reprezinta degradarea conditiilor in care functioneaza
biosfera si ca urmare o scadere tot mai accentuata a
biodiversitatii.
In cele ce urmeaza definim o serie de notiuni cu
care vom lucra in continuare:
Prin Mediul inconjurator intelegem totalitatea
factorilor fizici, chimici si biologici naturali si artificiali care
actioneaza sinergic sau antagonic, favorizand diferite forme
sub care se prezinta viata.
Ocrotirea naturii reprezinta ansamblul masurilor
luate de societatea umana in vederea mentinerii si
perpetuarii unor specii de plante si animale afectate de

modificarile aparute in habitatele lor, in scopul ocrotiri

acestora.
Termenul nu este folosit curent in literatura de specialitate
din strainatate, el find confundat cu cel de conservarea
naturii (Cristea si colab...,1996).
Comparativ cu termeni sus-mencionati, Protectia
naturii are un sens mai larg, el vizand in primul rand
ansamblul masurilor preventive de impiedicare a producerii
unor efecte negative in ecosistemele naturale sau artificiale
. Ea accentueaza interventia umana efectuata in scopul
mentinerii nemodificate a conditiilor de mediu pentru
desfasurarea normala a vietii si desigur desvoltarea societatii umane. Protectia naturii
este azi inteleasa ca un proces pluri- si interdisciplinar , in
care fiecare parte influenteaza si este influentata de
calitatea mediului inconjurator si a desvoltari societati
umane (Cristea s.a., 1996).
Conservarea naturii este un concept cu o
cuprindere si mai larga, folosit foarte frecvent, desi uneori
incorect, el fiind confundat cu ocrotirea naturii. Prin
conservarea naturise se intelege ansamblul masurilor luate
de societatea umana in vederea pastrari integritati
biosferei, adica a masurilor necesare mentinerii proceselor
ecologice esentiale, a sistemelor de care depeinde viata si

conservarea diversitati genetice. La nivel global ea este

inteleasa ca o conditie sine qua non pentru desvoltarea si
prosperitatea societatii umane. Masurile pe cae le ia
societatea umana trebuie sa fie apreciate in functie de
impactul lor asupra mediului inconjurator, asupra biosferei.

Cap. 2
Ocrotirea naturii de-a lungul timpului.
a. Perioada antichitati;

In ultimul timp au aparut numeruase lucrari care

abordeaza aceste aspecte. Dintre ele mentionam in mod
special pe cele a lui J. Tainter (1988), Callicott (1994), L.
Brown (2000) C. Dragulescu (2002) etc.
In societatile primitive oamenii considerau ca animalele
si plantele au suflet si personalitate ca si omul. Ei incercau
sa mentina prin diverse ritualuri o ambianta si un echilibru
intre ei si cadrul natural, care mergea pana la identificarea
lor cu natura. Chiar daca aceasta conceptie consideram
acum ca este incarcata de misticism, oamemi primitivi au
intuit ca societatea lor nu se poate mentine si desvolta

decat in armonie cu natura,ca trebuie sa existe o unitate

om-natura.
Filozofia indiana sustine umanitatea omului ca natura
prin iubire, veneratie, deci pe cale sentimentala. Omul nu
trebuie sa intervina in procesele naturale; el trebuie sa fie
supus naturii si sa aiba o atitudine de pasivitate.
In filozofia japoneza, shintoismul, este suprasolicitata
latura estetica a naturii, a mediului ambiant care sustine
integrarea peisajul uman in cel natural. Omul este o opera
de arta a naturii, care va disparea odata cu disparitia
acesteia.
In toate filozofiile si religiile Orientului Indepartat (
taoista, shintoism, hindu etc.) natura este protejata,
pretuita pentru capacitatea ei de a produce interesante
experiente spirituale, dar care dispar odata cu alterarea sau
distrugerea lumii naturale de catre om.
Triburi indiene de pe coasta nord-vestica a Americi
atunci cand mergeau la vanatoare, practicau un ritual de
purificare pentru a nu pacatui fata de zei.
Din toate aceste conceptii se poate observa dorinta
popoarelor de a pastra nealterata natura, de a conserva
diversitatea biologica...

In societatile de culegatori si vanatori din India, dar si in

alte state, chiar si in cele agrare stabile, se recomanda
folosirea cu grija a resurselor biologice naturale.
Azi, in societatile cu agricultura industrializata, este
promovat consumul intensiv si prin aceasta distrugerea
resurselor naturale, numai numai in scopul unei cresteri
economice cat mai ridicate.
De-a lungul timpului declinul multor civilizatii s-a
datorat degredari de catre oameni a mediului ambiant.
Numeruase exemple din literatura de specialitate vin sa
demonstreze acest lucru. L Brown (2001, 2006), aminteste
de declinul civilizatiei sumeriene. Acest popor a reusit ca
intr-un climat arid sa desvolte numeruase sisteme de irigatii
care a dus la desvoltarea unei agriculturi de mare
productivitate.
In Orientul apropiat, in lumea antica s-a desvoltat o
filozofie care opune omul naturii. Natura este vazuta ca
ceva potrivnic, sau avand doua componente, una buna si
una rea. Animalele utile omului reprezinta natura buna,
lupii sau animalele salbatice carnivore sunt creeaturi ale
raului, contituind natura rea.

b. Perioada Evului Mediu;

Evul mediu a fost o perioada mai putin fasta pentru

progresul general al stiintei si culturii, al societatii umane.
Ca urmare si in relatia om natura putini au fost cei care sau aplecat cu atentie si au incercat sa o inteleaga. In tarile
din Europa s-au efrisat suprafee mari de paduri, pentru
agricultura, cu efecte nefavorabile pentru om.
In anul 1273 este data in Anglia o lege de protectie a
atmosferei, pe baza careia in 1306 a fost condamnat la
moarte un om care a ars carbuni in plina strada. Putin mai
tarziu, Carol al V-lea, regele Frantei a elaborat un document
asemanator, care intrzice producerea, fumului rau
mirositor si gros.
Odata cu aparitia renasteri apar tot mai multi
cugetatori care analizeaza relaria omului cu natura,
subliniind ca si antecedentii lor hegemonia omului asupra
naturii ( D. Descartes, sec. XVI , XVII si A. Voltaire, sec. XVI ,
XVII ).

c. Perioada Moderna;

Conservarea biodiversitatii isi are radacinile in urma cu

cateva mii de ani. In China, inainte cu peste 3000 de ani
imparatul Wu-Wang ( 1050 i.C.) a creat primul parc zoologic
in care traiau sub supravegherea si protectia omului
numeroase animale salbatice mari.
Primele docmente care legifereaza inceputurile conservari
biodiversitatii si a naturii, in general, dateaza din primul
secol al mileniului II.
In China inca din sec. XII apare o lege privind ocrotirea
naturi.
In sec. XII in Polonia, Boleslaw al XIV-lea interzice
vanatoarea bourilor pe domeniile sale.
In Asia imparatul mongog Kubilay a crea un parc populat de
diferite animale salbatice. Tot el da prima lege de
interzicere a vanatului mamiferelor si pasarilor in perioada
de reproducere.
Regele Angliei - Henric al VIII lea in anul 1534 da o lege
scrisa pentru ocrotirea pasarilor salbatice, iar in acelasi an,
in Elvetia, la Zurich este data o lege pentru ocrotirea
pasarilor cantatoare.

In secolele XVIII lea si mai ales XIX- lea apar tot mai
multe legi de ocrotire a naturi, in Germania , Oanda , Anglia
si SUA.
Incepand cu sec. XIX gasim numeroase incercari de
organizare a unor rezervatii si parcuri naturale, in care erau
ocrotite teritorii mari, deci ecosisteme intregi.
In SUA in 1832, sunt puse sub ocrotire izvoarele termale
Hot Springs, din Arkansas, iar in 1872 Congresul SUA
voteaza infintarea primului parc national natural din lume.
Din acest moment numarul rezervatiilor si parcurilor
naturale creste foarte mult. Infiintarea acestora a fost
facuta din necesitatea protejari si salvarii de la extinctie a
unor specii de plante si animale.

Cap. 3
Probleme actuale ale ocrotirii naturii.

d. Conceptii moderne privind ocrotirea naturii;

Din pacate activitatea tot mai agresiva a omului fata de

natura, prin o industrializare si o agricultura tot mai

intensiva, au facut ca masurile inteprinse pe plan local sau

regional pentru contracararea acestor efecte negatice sa fie
insuficiente.
Sa vedem mai clar care sunt scopurile ocrotiri
biodiversitatii:
e. Primul scop investigarea si descrierea diversitati lumii
vii;
f. Al doilea scop intelegerea efectelor activitatii omului
asupra organismelor vii si a comunitatilor acestora;
g. Al treilea scop alegerea si raspandirea unor
metodologii interdisciplinare pentru protejarea si
mentinerea biodiversitatii, si a cadrului natural cat mai
putin afectat;
La punerea in practica a activitatilor de conservare
biodiversitatii concura numerosi specialisti din diverse
domenii de activitate : taxonomisti, ecologi, biogeografi,
geneticieni etc. La fel de importanti sunt cei care lucreaza in
gradinile botanice sau zoologice, cu experienta in
mentinerea speciilor salbatice si reproducerii acestora in
captivitate.
Alaturi de toti acestia sunt necesari specialisti in
legislatia mediului si in politici de mediu, care pot oferi
fundamentul legal al unor viitoare politici in domeniu.

Stiintele sociologice si pedagogice pot contribui la

educarea oamenilor, indiferent de varsta acestora, pentru a
respecta si proteja resursele naturale si speciile de plante si
animale din zonele in care traiesc.
Si nu in ultimul rand trebuiesc amintiti specialistii in
economia mediuluicare fac analize ale valorii economice a
intregii biodiversitatii si pot sa argumenteze mai bine
eforturile ce trebuie facute pentru conservarea sa.
Raspunsurile mediului fizic si a celui biologic la perturbarile
ce apar pot fi stituite datorita studiilor facute de ecologie,
climatologie, hidrologie, a celor care onitorizeaza atat
procesele fizice cat si pe cele biologice din mediul
inconjurator.
Din pacate de foarte multe ori deciziile care se iau de
catre oamenii politici sunt luate pe baza unor informatii
insuficiente si sub presiunea timpului, iar consecintele se
vad uneori foarte tarziu.

Cap. 4
Ocrotirea naturii in Romania.
Istoric al ocrotirii naturii in romania;
In Evul Mediu primele arii protejate au fost asanumitele branisti care reprezentau anumite teritorii in care
nimeni nu avea voie sa vaneze, sa taie copaci sau sa
pasuneze.
Prin acte speciale erau prevazute pedepse foarte aspre
pt cei care incalcau regulile.
Primele masuri de conservare a naturii sunt luate in
Tarile Romane, incepand cu anul 1612, cand apar asanumitele Carti de padure, ele fiind urmate de Legea pentru
judecarea mirenilor si alte hrisoave domnesti date in
Moldova cat si in Tara Romaneasca.
Dupa Unirea Principatelor preocuparea pentru
impaduriri este continuata de Cuza Voda. In 1867 se
formeaza Consiliul General al Agriculturii, Padurilor,
Geologiei si Mineralogiei, care printre altele are ca sarcina si
elaborarea unui cod silvic privind plantarea conservarea si
exploatarea padurilor.
In 1902 este infiintata la Bucuresti de catre geograful
Haret Mihai si scriitoarea Bucura Dumbrava Societatea
Turistica Romana. Aceasta isi propune pe langa promovarea

turismului si crearea de parcuri nationale ocrotite prin lege.

In 1920 aceasta societate este reorganizata si devine
Societatea de Turis si pentru Protectia Naturii. Ea reuseste
ca in perioada 1920 1928 sa puna sub ocrotirea legi mai
multe teritori , dintre care amintim: Fanetele Clujului, Baile
Felix, Masivele Piatra Craiului, Rodnei, Parang, Retezat ,
Padurile Letea si Niculitel.
Un moment de mare importanta pentru unirea fortelor
in aceasta nobila actiune de protejare a naturii l-a avut
primul Congres al naturalistilor din Romania, tinut la Cluj in
1928 presedintele congresului fiind prof. Al. Borza iar
presedintele de onoare Emil Racovita. La propunera lui
Racovita sa adoptat o hotarare cu privire la elaborarea unei
legi a ocrotirii naturii care prevedea cererea de Rezervatii
Naturale si ocrotirea Monumentelor Naturii din Romania.
Activitatea de ocrotire a naturii este legiferata prin
Decretul nr. 237 (1950), completata de HCM 518/1954. In
acest ultim act legislativ este prevazuta o noutate foarte
importanta si anume dreptul Consiliilor Populare Regionale
pentru ocrotirea monumentelor naturii si pleda pentru
infiintarea unor rezervatii naturale la propunerea Sfaturilor
Populare dar pe baza unor studii stiintifice si a unor
documentatii serioase.

Asadar la 1 ianuarie 1990 Romania avea un parc

national ( Retezat) 74 de arii protejate la nivel national si
482 de arii protejate la nivel judetean.

Cap. 5
Marile zone ocrotite din Romania.
Rezervatia biosferei Delta Dunarii (RBDD)
Delta Dunarii propriu-zisa , reprezinta componenta
principala a Rezervatiei biosferei. Ea are o suprafata de cca
4 178 km^2, dintre care 3 446 km^2, adica 82% sunt pe
teritoriul nostru si numai 732 km^2 adica 18% ( partea
stanga a bratului Chilia inclusiv delta secundara) apartin
Ucrainei .
Rezervatia Delta Dunarii nu a primit inca statut de Parc
Natural. In 1990 a fost declarara Rezervatie a Biosferei in
cadrul programului UNESCO Omul si Biosfer iar in 1991 a
fost incluasa in Rezervatiile de terenuri umede( conform
Conventiei de la Ramsar) si a fost nominalizata de catre
comitetul special UNESCO ca facand parte din Patrimoniul
Cultural si Natural al Omenirii.
De a lungul timpului Delta Dunrii a suferit ( si din
pacate mai sufera si astazi ) numeroase agresiuni antropice,

care la un moment dat puteau si pot inca periclita cadrul

natural deosebit pe care-l are.
Flora sa este reprezentata de peste 950 de specii ,
adica 1/3 din numarul total de specii cormofilite cunoscute
in flora Romaniei unele dintre ele pe cale de disparitie.
Fauna este reprezentata prin circa 3 500 de specii de
animale dintre care 3 006 specii de nevertebrate si 454
specii de vertebrate ( 85 sunt pesti , 10 sunt amfibieni , 11
reptile , 325 pasari si 42 specii de mamifere ).
Delta Dunarii, reprezinta cea mai intinsa zona de
stufaris compacte din Europa, iar pe intreaga Delta
specialistii au identificat 30 de tipuri de ecosisteme diferite
majoritatea acvatice dintre care cel al plaurului este cel mai
raspandit si specific acesteia. Suprafata Rezervatiei este
divizata in felulu urmator :
a) 50 600 ha ( adica 8,7% ) sunt arii de protectie
propriu-zisa ( integrala ) repartizata in 18 rezervatii
stiintifice;
b) 223 300 ha ( adica 38 % ) reprezinta zone tampon
in jurul rezervatiilor integrate si care au un regiem de semiprotectie;
c) 306 100 ha, deci cea mai mare suprafata ( peste
52,8 % ) este e interes economic si cuprinde zone de interes
public dar si de interes privat.