Sunteți pe pagina 1din 4

Liceul Tehnologic Constantin Cantacuzino Baicoi Nume elev: Alexe Adrian Costin Clasa: a XII-a A Profesor: Ciurea Isabela

Studiul legilor efectului fotoelectric extern


Experiment virtual
1. Materiale folosite: applet Java http://www.walter-fendt.de/ph14ro/ 2. Dispozitiv experimental :

3. Teoria lucrarii:
O placa de zinc proaspat lustruita, incarcata negativ se descarca daca este expusa luminii ultraviolete. Acest fenomen este numit efectul fotoelectric. Investigatiile de la sfarsitul secolului 19 demonstreaza ca efectul fotoelectric are loc si cu alte materiale, dar numai daca lungimea undelor a radiatiilor incidente este destul de scurta. Pentru fiecare material exista o lungime de unda limita si efectul fotoelectric se observa numai daca lungimea de unda incidenta este mai mica decat cea limita. In caz contrar nici macar o intensitate mare a radiatiei nu poate declansa efectul, lucru aparent misterios pentru oamenii de stiinta. In anul 1905, Albert Einstein, a dat o explicatie finala: lumina contine particule numite si fotoni, iar energia acestor particule este proportionala cu frecventa luminii. Exista un minimum de energie (dependent de material) care este necesar pentru a

Liceul Tehnologic Constantin Cantacuzino Baicoi Nume elev: Alexe Adrian Costin Clasa: a XII-a A Profesor: Ciurea Isabela

scoate un electron de pe suprafata placii de zinc sau a altui corp solid (lucrul mecanic de extractie). Daca energia unui foton este mai mare decat aceasta valoare, electronul poate fi emis. Din aceasta explicatie rezulta urmatoarele ecuatii: Ecin = h Lext
Ecin - energia cinetica maxima a electronilor emisi h - constanta lui Planck (6,626 x 10-34 J)

- frecventa
Lext - lucru mecanic de extractie

4. Mod de lucru: Se alege materialul din care este confectionat catodul Se scrie frecventa

Pentru fiecare frecventa se masoara tensiunea de stopare

Se inregistreaza graficul Ecm = f(frecventa) 5. Inregistrarea datelor experimentale:

a. Material: Cesiu
Nr. det Tip rad. 1. Galben 2. Verde 3. Violet 4. Ultraviolet 5. Ultraviolet (nm) (THz) 578 546 346 365 254 519 549 688 821 1180 Us (eV) (v) 2.15 2.27 2.84 3.40 4.88 0.2 0 0.3 2 0.8 7 1.4 2 2.8 5 Ecm (eV) L= Ec 0.20 1.95 0.32 1.95 0.87 1.97 1.42 1.92 2.85 1.93 Lmed Lreal 1.944 1.94 1.944 1.94 1.944 1.94 1.944 1.94 1.944 1.94

Liceul Tehnologic Constantin Cantacuzino Baicoi Nume elev: Alexe Adrian Costin Clasa: a XII-a A Profesor: Ciurea Isabela

b. Material: Potasiu
Nr. det 1. 2. 3. 4. 5. Tip rad. Galben Verde Violet Ultraviolet Ultraviolet (nm) 578 546 346 365 254 Frec (THz) 519 549 688 821 1180 Us 2.1 5 2.2 7 2.8 4 3.4 0 4.8 8 nu 0.0 2 0.5 7 1.1 1 2.5 7 Ecm nu L= nu -Ec Lmed Lreal nu 2.28 2.28 2.28 2.28 Nu 2.25 2.25 2.25 2.25

0.02 2.25 0.57 2.27 1.11 2.29 2.57 2.31

Reprezentarea grafica:

Concluzie:

Liceul Tehnologic Constantin Cantacuzino Baicoi Nume elev: Alexe Adrian Costin Clasa: a XII-a A Profesor: Ciurea Isabela

Din interpretarea graficului obtinut rezulta ca Ecm a fotonilor creste linear cu frecventa. Efectul fotoelectric nu are loc decat daca frecventa este mai mare sau egala decat frecventa minima numita si frecventa de prag. Efectul fotoelectric a avut loc practic instantaneu.

Folosind datele experimentale obtinute calculam constanta lui Planck:


Semnificatia fizica a pantei drepte obtinute este :tga =(Ec2-Ec1)/ (2- 1)=h

1.Pentru Cesiu:
h=(0.90-032)1.6 *10-19/(688-549) 10 12=2.38*10-34Js

2. Pentru Potasiu
h=(0.59 -002)1.6 *10-19/(688-549) 10 12=2.38*10-34Js Rezultatul real este : h= 6.62*10-34Js

S-ar putea să vă placă și