Preot Alexie Graciov

CE ARTREBUI SA
v

$TIE ORICE FATA

seru

Convorbiiri duhovnice;ti desPre

ce este cel mai impottant in viatn

Traducere din limba rusd:

Cristea Florentina

EbIIITVRA EGVMOMTA

zc/v
2t6 PreotAlexie Graciov

de sminteli. Sd aibd mai putinerrecazuti, degi ele

sunt Si necesare, gi mAntuitoare. Cuprws
Un singur lucru se poate spune: cd niciodatd
nu va uita Nadejda acele dialoguri ziditoare de
suflet, pe care, neprecupejind nici timpul, nici
eforturile, le-a purtat cu mama ei. $i, poate, ,,in Prefafi .......'.......'.....7
momentele grele ale vietii" amintirea despre po-
vetele mamei va fi pentru ea o ancord salvatoare PARTEA INTAI
pe marea furfunoasd a viefii.
,,De unde vin coPiii?" ll
Drerocur 1 .................. ...........'.. 15
Oamenii se nasc din oameni. - Cum triiesc
qi renasc plantele. - Viitoarea planti se afli
intr-o simAnfi. - De ce este important ca
omul si cunoasci insuqirile plantelor. - Ur-
zici in loc de morcov - Oamenii pot imbu-
nitif i soiurile plantelor.

Drarocur al2-lea '...'.'.'...........23

Dupi o luni - Frumusefea lumii lui Dum-
nezeu - Cum este alcituiti o planti. - Floa-
rea: menirea qi alcituirea ei - Pentru ca sd-
mAn;a si poatd creqte. - ,,Familia florilor"
- Cum are loc fecundarea seminlelor dife-
ritelor plante.

Drerocur al3-lea ....................30

Puterea de via{5 a plantelor - Prin ce se de-
osebesc animalele de oameni gi de plante. -
Animalele iau naqtere din oui. - Cum apar
pe lume pegtigorii. - ,,Pruncii abandonagi"'
218 Cuprins
Drarocur aI4-lea ....................36
Istoria familiei codobaturilor - Pisirile
sunt inzestrate cu instinctul pirintesc. -
Cum are loc fecundarea oului de pasire. -
Din care ou apar mamiferele. - Cu cAt mai
complex este organisrnul, cu atAt mai mult
timp se dezvolti el gi depinde de pirinfi.
Drerocur al S-lea
De unde vin, totugi, copiii. - Cum au api-
rut primii oameni si cum au umplut ei pd-
mAntul. - $i copiii tot din ou apar! - Viala
pruncului in corpul mamei -,,Tu atunci gti-
ai deja despre mine?" - Modul de viafi al
viitoarei mame - Pentru ce este nevoie de
buric. - Nagterea. Durerea 9i bucuria ma-
mei * Pruncul este o parte din mama gi din
tatll lui. - Organele de procreare ale trupu-
lui - ,,Dar de unde vine sufletul?" - Dragos-
tea p.lringilor faq{ de copiii lor - Domnul le
dtr oamenilor
copiii.
PARTEA A DOUA
Igiena fetei
Drerocur 1..................
Ce atitudine trebuie si aibd cre$tinii fatrI de
mAncare. - Hrana este necesari pentru toa-
te fiinfele vii. - ingrigarea poate fi urmarea
licomiei pAntecelui sau a tulburdrii meta-
bolismului. - Corpul este alcituit din celu-
le. - De unde apar celulele noi gi unde dispar
cele distruse" - De preferat este mincarea,
care se asimileazi ugor. - Pentru ce sunt ne-
Cuprins 2r9
cesare proteinele, grisimile gi zaharurile gi
in ce produse se afli ele. - Importanla apei
in organismul uman. - Regulile de bazi ale
unei alimentafii sinitoase. -,,Reguli" pett-
tru amatorii de dulciuri - De ce este diu-
ndtoare ,gulTrd de mestecat". - MAncarea
sirati gi picanti - Cum si afli gustul pAinii
gi al apei - Biuturile folositoare qi cele diu-
ndtoare (excitante) - Obiceiurile rele - Be-
..........".".......41.
{ia - Fumatul - Omul nu trebuie si capete
obiceiuri, care il lipsesc de libertate.
Dranocur al2-lea ....................78
Ce este trupul omenesc. - Sufletul Ei tru-
pul - ,,Casa sufletului" - CAt de ingelept este
fiurit trupul nostru. - l)e ce au bdtr6nii
chipuri atAt de diferite. - Templul SfAntului
Duh - Picatele trupegti (lScomia pAntcce-
lui gi desfrAul) intineazl trupul. - El rnai
este intinat gi de fandosealS 9i de neplsa-
rea fa$ de curdfie. - Ca sd nu treci drept un
nespilat... - De cAte ori ne spildm pe mAi-
ni - Cum si ne ingrijim picioarele. - Igiena
personald nu trebuie si fie un obiect de dis-
51 cutie. - Despre anumite func1ii ale trupului
se poatevorbi numai cu mama'
.............. b5
Drl.rocur al3-lea ...................91
,,Stai dreapti!" - Folosul exercililor fizice
- Daunele sportului profesionist - Cum s-a
dezobignuit mama Nadiei si se incovoaie.
- Ce influenfd are finuta asupra sinitifii. -
Pozilia corpului este legati de starea sufle-
teasc5. - Ce inseamni,,a umbla mereu inain-
tea lui Dumnezeu". - CAnd existiacord intre
 Cuprins
trup gi suflet. - Cum se ceartd acestea intre
ele.- in ce consti folosul postului creqtin.
Dr,clocur al4-lea
Nadia nu a mers la gcoalS. - De ce s-a in-
grijorat mama? - inceputul maturizirii or-
ganismului fetei. - ,,E dureros?" - Cum se
poarti o fati in astfel de zile? - Trebuie si te
speli des! - De ce numesc crestinii acest lu-
cru ,,necur5fie"? - Purtarea in bisericd - De
ce fac fetele insemniri in calendar?
Drarocur alS-lea
Familia prietenei se uiti la televizor. - ,,De
ce noi nu avem televizor?" - Cum s-a uitat
Nadenka la televizor. - La ce a dus acest
lucru. - Sfatul preotului gi al medicului -
Cum se formeaztr dependenqa de televizor.
- CAt de rtru este acest lucru pentru slnita-
tea copilului, trupeasctr gi sufleteasctr. - Ce
ne lnva;l emisiunile de televiziune. - Tele-
spectatorii triiesc intr-o lume iluzorie. - Ce
este un computer. - Jocurile pe computer.
- Jucitorul intri in lumea hazardului. - Ra-
dia;iile diunitoare.
PARTEA A TREIA
ispitelor
infala
Drerocur 1 ..................
Din ce cauzi a intArziat Nadejda la or5. -
Bluza,,nu este moderni". * In ce haine merg
fetele la qcoal5. - Uniforma nu o lipsegte
pe elevi de individualitate. - Ce inseamni
..................100
.................. 108
Dranocur
' tuluiRAleev - Trebuie si credem in Pronia
t2:g
............126
Cuprins
,,a fi frumoasd". - Poate, oare, o fatd si igi
imbunitileasci infi;igarea ei exterioari. -
Cosmetica este o minciund. - A te farda, a
tevopsi inseamnd a huli chipul lui Dumne-
zeu. - Despre frumusefea sufletului - Poe-
zia ,,Fetifa cea urAti' - Ideea lumeasci qi cea
cregtineasci despre fiumusefe. - Munca cu
sufletul tiu ili imbunitifegte inf5flgarea
exterioari. - Despre feciorie - Cum trebu-
ie sd arate o creqtind. - Ce si faci, agadar,
Nadia?
al2-lea .................. 145
intAlnirea cu un tAnir invalid - ,,Eu nu in-
leleg nimic!" - Mama se pregltegte pentru
discufie. - Nadia pune lntrebarea: Pentru
ce ingiduie Dumnezeu suferinlele? - Ide-
ea fetei despre o via;i fericiti - Oare, in-
totdeauna cisitoria gi nagterea de prunci
sunt o fericire? - Despre atotgtiinfa lui
Dumnezeu - O intAmplare cu mama poe-
lui Dumnezeu. - Viafa omeneasci este o
pregdtire pentru vegnicie. - Necazurile il
indreapti pe om cdtre Dumnezeu gi il ajutl
si igi descopere capacit5flle (soarta poetu-
lui Kozlov). - ,,Cercetarea lui Dumnezeu"-
Ca sufletul sX fie viu. - Necazurile, primi-
te cu voie gi fird voie. - Tofi au necazurile
lor. - Nu tofi sunt vrednici de ,,cercetarea
lui Dumnezeu". - De ce pitimesc drepfii. -
,,A te trata - este un picat?" - Mila - Pilda
Dreptei Iuliana - Cui gi cum sd dim milos-
tenie. - Grija fa;5 de bolnavi.
 Cuprins

Dlqlocur al3-Iea ..................172

,,Regina Margot" - Nu este primejdioasd
pentru suflet citirea unor asemenea cdrfi?
- O fatd trebuie si aleagd cu grijd cdr,tile,
pe care le citegte. - Unele cdrli intineazd
memoria cu impresii vdtdmdtoare. - Ce
poate citi o fatd cregtind. - Nadia viseazi
la o ,,prietend adevdratd". - Cum infelege
ea prietenia. - Prietenele ei, Katia gi Iulia
- De ce a avut loc despdrfirea de Iulia. -
Prietenia in sens cregtinesc - De ce existd
gelozie. - ,,Pe toli sd ii iubegti 9i de tofi sd
Iug:,." - Patima gi curiozitatea distrug pri-
etenia. - Prietenia dintre un bdiat gi o fatd
este plind de ispite. - ,,$i eu md uit la el".
- Mama o avertizeazd pe Nadejda.

Dnrocur al4-lea .................. 191

O teml grea la compunere - ln fala cdrei ale-
geri sti fiecare om. - Calea cea strAmti gi cea
larga. - Alegerea profesiunii de medic - Ce
inseamni ,yindecare". - ,,O femeie nu poate
fi un bun specialist". - Nadia regreti ci nu s-a
niscut birbat. - Tofi oamenii mari sunt nis-
cufi gi crescu;i de femei. - Importanfa femeii
in familie - De ce se spune ci,,toate relele pe
pimAnt sunt din cauza femeilor". - De la ele
vin gi riul, gi binele. - La ce ii folosesc femeii Distribulie:
studiile. - insugirile creatoare ale birbatului S.C. Egumenip S.R.L.
gi ale femeii - Cea mai mare creafie a omului
este munca cu sine. - Cum se lupti o cregtini
cu patimile. -
Femeilor le este deschisd calea
slujirii apostolice. - Calea mAntuirii gi calea tel./fax: oz36-326.73o
desivArgirii - HotirArea de a trli in ministi- e-mail : editura@egumenita.ro
re - Ce caleva alege Nadejda? www.egumenita.ro
 PARTEa inrAl

,,De de u>rw o(/Pati?"

Pentru prima datd in viald,la numai cinci

am, Nadenkal s-a despdrfit de mama ei. Doud
sdptdmdni intregi a stat la bunica gi li era foarte
dor de casd. in ultimele cdteva zile nici mdcar la
telefon nu auzise glasul cel iubit al mamei. Unde
este mama? Cei mari i-au rdspuns cd mama este
bolnavd, dar in cuiAnd se va lnsdndtogi. ln cele
din urmd, dupd Nadia a venit tatdl.
- Dar mama unde este? - a furtrebat fetita.
- Acasd. Te agteaptd 9i !i-a pregdtit o J,rr-
prizd,.
Mama i-a intdmpinat in ptag,pdrea pufin
obositd, dar strdlu""i d" bucuriel,,Slavd Doi"-
nului, ati sosit!" - a spus ea gi a imbrdfigat-o pe
Nadia. Apoi gi-a dus degetul labuze, ardtdndu-i
prin aceasta sd nu facd gdldgie gi i-a fdcut semn
sd vind dupd ea in dormitor. Nadia a ghicit cd
acolo o gi agteaptd surpriza fdgdduitii.

l Nadbnka - derivat al prenumelui Nadia (diminutiv

al prenumelui Nadejda)
 Preot Alexie Graciov
Doud sdptdmAni nu vdzuse aceastd camerd
gi acum nu o recunogtea. in incdpere domnea
semiintunericul: storurile erau trase gi fldcdruia
cdndelufei dinaintea icoanei strdlucea cu putere.
Mobila era aranjatd altfel. $ifonierul cel mare era
dat intr-o parte, stdtea piezig gi ingrddea colful.
Iar cel mai important - in celdlalt col! lAngd pe-
rete era un pdtu! micu! de lemn cu grilaj, tot aga
cum fusese cAndva la Nadia.
De ce se afld el aici? Inima Nadiei a inceput
sd.batd., presimlind ceva neobignuit; s-a apropiat
mai mult gi a vdzut... un chip micuf, rogu gi pi-
pernicit cu ochigorii inchigi.
- Un copilag! - s-a mirat ea. Al cui este el?
- Al nostru. Este frdfiorul tdu.
- Frdfior? De unde a apdrut el? Cine l-a
adus? $i de ce este aga de... urdlel?
- Dupd pdrerea mea, el este foarte frumu-
gel - a rdspuns mama, zAmbind. Mie mi se pare
chiar cd niciodatd nu a existat pe lume un copilag
atdt de frumugel! Afard numai de unul singur -
de fetila mea Nadenka.
- Cum? $i eu am fost cagiel?
- Desigur, sunteti frate sord. Agteaptd ca
el sd creascd gi va deveni mai frumos. Dar noi gi
acum il iubim, nu-i aga?
insd Nadia nicidecum nu putea inlelege
ceea ce se intAmpla.
- Deci, il vom tine la noi? Dar de unde a
apdrut el?
PARTEAiNfAIl,,Deundevincopiii?', ra
- Firegte cd va rdmAne la noi. Domnul ni l-a
dat, canoi toti: gi eu, gi tata, gi tu - sd il iubim, sd
avem grijd de el gi sd il cregtem.
- Domnul ni l-a dat? $i cum il cheamd?
- Deocamdatd nu are un nume. Numele
se dd laBotez, in cinstea unui sfAnt. Iar frdtiorul
tdu incd nu este botezat. impreund ii vom'ut"g"
un nume gi dupd un timp vom merge la bisericd
pentru ca batiuqka sd il boteze-
- Deci, gi el, ca gi mine, va merge la bisericd
gi se va impdrtdgi?
- Da, bineinteles cd va merge. Numai cd
lncd nu gtie sd meargd. Il vom duce noi la biseri-
cd cu cdruciorul.Iar, de unde a apdrut el, iti voi
povesti altd datd. Acum du-te gi schimbd-te, spa-
ld-te pe mAini gi vino la masd.
Insd pe Nadenka o mai nelinigtea un gAnd.
- Mamd - a intrebat ea cu govdiald -, dar pe
mine tu acum mi vei iubi mai pufin?
Mama a strAns-o iar5gi tare in brate gi a sd-
rutat-o:
- Ce tot spui tu! Cum ag putea eu sd te iu-
besc mai pulin? Tu doar egti primul meu ndscut.
Tu egti principalul meu ajutor. impreund vom
avea grijd de frdfiorul tdu gi intotdeauna vom fi
nedespdrtite.
Au mai trecut doud sdptdmAni gi incd doud...
Frdtiorul Nadiei a fost botezalgi a primit numele
Serghei, in cinstea Cuviosului Serghie de Rado-
nej. Nadia se minuna, cd el nu mAnca nimic, de-
 PreotAlexie Graciov
cAt lapte de la mama qi cregtea vdzAnd cu ochii.
$i devenea atat de frumugel! Pdtutul lui se mai
afla incd in dormitorul pdrinlilor, iar Nadenka
dormea gi se juca tr camera ei miculd - a copi-
lului.
$i, degi mama era deseori ocupatd cu Serio-
ienka2, igi gdsea timp gi pentru fetifa ei. Uneori,
culcdndu-l pe cel mic Ai inchizAnd uga dormito-
rului, venea fir camera copilului - gi incepea o
discufie lungd.
2
Seriojenka - derivat al prenumelui Serioja, diminu-
tivul prenumelui Serghei.
Dlerocut, L
Oamenii se nasc din oameni. - Cum tri-
iesc gi renasc plantele. - Viitoarea planti
seafli intr-o simAnf5. - De ce este impor-
tant ca omul si cunoasci insugirile plante-
lor. - Urzici in loc de morcov - Oamenii
pot imbunitigi soiurile plantelor.
- ili aduci aminte, Nadia, cAnd l-ai vdzut
pentru intAia oard pe Serioja al nostru, md tot
intrebai: ,,De unde a apdrut el? Cine l-a adus?,'
Dacd ar fi fost adus de undeva, ar lnsemna cd el
a existat undeva inainte. Unii copii aga gi cred:
cd existd un magazin special, de unde se poate
cumpdra un copilag. Ei, firegte, gregesc. Tocmai
despre aceasta gi este vorba, cd Serioja al nostru
nu a existat inainte nicdieri!
- Nu a existat nicdieri... - a repetat Na-
denka.
- infelegi? Nici la bunica, nici la altcineva
strdirU in niciun alt orag. Nicdieri nu a existat, iar
apoi a apdrut - s-a ndscut. Dar ce inseamnd cd
,,s.a n5.scut"? Aceasta este o adevdratd minune a
lui Dumnezeu - nagterea unui om nou, a unuia
ca Serioja al nostru sau ca tine, da gi, in general,
a oricdrui om.
Toli cei ce trdiesc acum pe lume au fost
cAndva copii, la fel de slabi gi de neputincioqi,
cum este acum Seriojenka. Copiii au crescut,
 Preot Alexie Graciov
s-au fdcut mari. Mulli dintre ei au,la rAndul lor,
copii, care cu timpul vor fi gi ei oameni maturi 9i,
la rAndul 1or, vor deveni tali 9i mame. Aceastd
ordine e stabilitd de Dumnezeu de multd vreme
- de cAnd El i-a creat pe primii oameni, pe Adam
gi Eva: ei au avut copii, acegtia, la rAndul lor, au
avut gi ei copii, qi aga pAnd ir zilele noastre. Ca sd
ili dezvdlui mdcar pufin taina nagterii, o voi lua
mai pe ocolite.
]i-aduci aminte cd am observat la noi in
parc cum se schimbd copacii in cursul anului?
Toamna le cad frunzele gi stau trigti qi parcd
sunt lipsili de viald. Dar primdvara renasc iardgi.
Yezi, in mai sunt iardgi verzi, ca gi cum nici nu ar
fi fost iarnd. De ce se intdmpld aga? De ce fiecare
dintre plante igi aduce roadele sale? De ce in 1o-
cul plantelor bdtrAne , ofilite, apar exact aceleagi
plante tinere, noi?
Nadenka tdcea: ea nu gtia de ce se intdmpld
aga, dar tare igi dorea sd afle.
mama la intrebarea
- Deoarece - a rdspuns de
ei - toatd natura este creatX preainieleptul 9i
intru-tot-desdvArgitul Dumnezeu. fii minte cd
am citit cum a fdcut El lumea? A fost de ajuns
sd spund - gi totul in naturd s-a aranjat in cel
mai bun gi mai infelept mod. Astfel, Dumnezeu
a spus: ,,Sd dea pdmdntul din sine aerdeafd: iarbd,
cu sdrnhnld tntr-tnsa, dupd felul gi asemdnarea ei,
gi pomi roditori, care sd dea rod cu sdrndnld tn sine,
dupd fel, pe pdrnilfi!" $i a fost aga.
PARTEA iNfel | ,,De undevin copiii?"
Da, Nadia,Iegea, datd de Dumnezeu, rri-
meni nu o poate incdlca: toate plantele aduc rod
9i sdmAnfd - dupd felul lor, specifice lor -, 9i din
aceastd sdmAnjd apar alte plante,la fel ca ele. De
aici provine cuvAntul ,,specie".
Iatd,, lie gi tatdlui tdu vd plac atdt de mult
seminfele prdjite. Acestea sunt seminfe de floa-
rea-soarelui, o plantd minunatd gi folositoare.
Dacd sddegti aceastd sdmAnfd in pdmAnt, din ea
va creqte floarea-soarelui, cu o tulpind inaltd gi o
floare mare, rotundd.
Dar existd seminfe mult mai mici: sdmAnla de
mac, sdmdnja de ridiche! Ele sunt ca nigte puncte
negre mici. $i intr-un asemenea ,,p1lrrct" se afl5
toatd viitoarea plantd: frwrzele, rdddcina roadele.
Aceasta este puterea plantelor de a se nagte din
sdm6n!5 gi se numegte putere de reproducere -
adicd de producere a celor asemdndtoare cu ele.
Ai inleles, Nadia, de unde apar plantele: gi
copacii cei inalli, 9i micul fir de iarbd gi florile
din casd?
- Da. Ele cresc din sdmAnla micd a acelo-
ragi plante. Iar primele plante le-a creat Domnul.
Din primele plante, prin seminlele lor, au cres-
cut altele gi altele...
- Bravo! Asculli cu atenfe. Iar acum ifi voi
povesti cum se intAmpld acest lucru.
Ji-aduci aminte povestea: ,,A sddit bunicul
o ridiche micd. $i a crescut o ridiche mare-mare
de tot"? inainte !i-o citeam des. Cum ti-ai inchi-
 18 PreotAlexie Graciov
puit tu acest lucru: cd ,,a sddit bunicul o ridiche
micd"? Cum a sddit-o?
Nadenka a mai tdcut pufin gi gi-a amintit.
- Eu am crezut cd a luat pur gi simplu gi a
sddit in pdmAnt o ridiche gata fdcut5, numai cd
una micd. Dar el a sddit o sdmAntS, care seamdnd
cu un punct negru/ nu-i aga?
- Da. A luat o sdmAnfd micd-mic5, neagrd.,
de ridiche, a fdcut o gropifd in pdmAnt, a pus-o
acolo, a acoperit-o cu pdmAnt, a udat-o cu apd. $i
a trceput sd agtepte...
Cand sdmAnja ajunge in pdmAnt, inviazd,in-
cepe sd-gi procure hrand din pdmAnt gi incetul cu
incetul cregte, se preface intr-un vldstar mic, apoi
intr-o plantd mare. O parte din hrana ei o prelu-
creazd,, o preface ln tulpind gifrunze, o parte - in
roade; tr aceste roade vor fi noile seminte, tr care
se afld viata urmdtoarelor generafii de plante.
Noua plantd intotdeauna va semdna cu cea veche:
din ghinda vechiului stejar va cregte un stejdrel
tAndr, din bobul mic de grAu va iegi un nou spic
de grAu, iar din sdmAnta de ridiche - o ridiche.
Aceastd firsugire a plantelor este foarte impor-
tan€i pentru noi. De n-ar fi ea, ar fi rdu pentru tofi!
Inchipuiegte-fi ci am merge la magazinul,
tr care se vAnd seminle, gi am cere: ,,Dati-ne, vd
rugdm, seminfe de morcov gi pdtrunjel".Iar vAn-
zdtoxea ne-ar rdspunde; ,,latd. semintele, poftiti.
Posibil sd creascd...". Noi le-am cumpdra, le-am
semdna gi am incepe sd agteptdm, sd vedem ce
PARTEA 1NTAI | ,,De unde vin copiii?"
va cregte. $i dintr-odatd sub ochii nogtri din pd-
mAnt ar rdsdri brusturi gi urzicd!
Nadia a privit neincrezdtoare: in loc de mor-
cov - urzicd, usturdtoare!
- Cum aqa? Doar noi am sddit seminle
0"""1-';f:'f*
ca tu sd ifi inchipui ce ar
fi dacd seminlele ar""mai
putea ,grlQi" . Tdranul, sddind
seminfele in pdmdnt, nu ar gti ce recoltd i-ar fi dat
sd str6ng5. Dar slavd Domnului cd nu este aga.
CAnd semdndm ovdz sau secard, cAnd sddim
cartofi, gtim cd vor cregte ovdz, secard, cartofi.
Dar, dacd dintr-odatd dintr-o pricind oarecare
s-ar intAmpla altfel, indat5 am infelege cd noi
ingine am incurcat seminfele. SdmAnla nu poate
,,gregi": aga a creat-o DumnezelL ea intotdeauna
ascultd de legea naturii, datd de Dumnezeu.
Omenirea - de la Adam gi Eva pdnX in zile-
le noastre - existd de cAteva mii de ani. in acest
timp oamenii au studiat bine plantele. Ei gtiu in
ce perioadd ce sdmAnfd se adapteazd, mai bine
in pdmAnt gi incepe mai repede sd creasc6. $tiu
in ce ldri se pot coace merele gi in ce !fui -bana-
nele. Studiind natura, cunoscAnd legile ei, omul
intrebuinf eazd, cu pricepere insugirile feluritelor
plante, necesare lui.
- Pentru mAncare? mdncare. pentru
- Nu neapdrat pentru $i
confort gi pentru frumusefe. De exemplu, steja-
rul este un copac tare, solid. Iar oamenilor le este
 Preot Alexie Graciov
foarte necesar acest material. $i important este
cd orice stejar are aceastd insugire - soliditatea.
Cdnd noi am pus crucea la mormAnt la bu-
nicul, eu gi cu tata am spus: ,,Pune!i cruce de ste-
jar. Ea va dura foarte mult timp!" Dar atunci la
atelier nu exista stejar gi noi am spus: ,,Totuna
este". $i ce s-a intdmplat? Au trecut cAliva ani gi
tu insdli aivdzut: crucea la mormAnt s-a strAm-
bat, pentru cd a putrezitlabazd de la umezeald..
Cu crucea de stejar nu s-ar fi intAmplat aga ceva.
Iatd cAt de important este sd cunogti gi sd te
foloseqti de proprietdlile plantelor! Iar uneori
omul, cunoscAnd legile naturii, el insugi creeazd.
acele insugiri ale plantelor, de care are nevoie.
Nadia s-a mirat foarte tare:
- Cum aga: ,,el insuqi cteeazd"? Oare nu
Dumnezeu a creat plantele gi tot ce este in ele?
- Firegte, Nadiuga3, Dumnezeu le-a creat.
Dar El nu le-a interzis oamenilor sd imbundtd-
feascd speciile plantelor. Dimpotrivd, El l-a age-
zatpe primul om, pe Adam, in Rai, adicd intr-o
grddind minunatd, ca Adam sd o lucreze.
- Dar, oare, omul poate face mai bun decAt a
fdcut deja Dumnezeu? - a fost nedumeritd Nadia.
- Doar el face totul cu ajutorul lui Dumne-
zeul, Fdrd, Dumnezeu, intr-adevdr, el poate nu-
mai sd strice. Domnul ne-a ingdduit,,sd ajutdm"
3
Nadiuga - derivat al prenumelui Nadia (diminutiv
al prenumelui Nadejda).
PARTEA 1NTAI | ,,De undevin copiii?"
natura nu pentru cd El, Creatorul, are nevoie de
ajutorul nostru, cdci El este atotputernic! Ci pen-
tru ca noi sd ne ddm silinla, sd cunoagtem natura
gi sd alergdm la El dupd ajutor.
- Dar, dacd ne iese rdu?Domnul tot ne ingd-
- Chiar dacd iese rdu,
duie sd facem totul dupi capul nostru, sd invd-
!5m din propriile noastre gregeli gi sd cdpdtdm
experienfa necesard. ConvingAndu-ne, mai ina-
inte de toate, cd,fdrdEl nimic bun nu putem face.
Acest lucru este foarte folositor, pentru cd omul
inceteazd sd se mai mAndreascd gi se smeregte.
$tii cAt de important este pentru un cregtin acest
lucru - smerenia? Doar eu gi cu tine, Nadenka,
suntem creqtine.
Ji-aduci aminte cum am copt pldcinte de
ziua onomasticd a tdticului tdu? Aivrutneapdrat
ca tu singurd., fdrd,ajutorul meu, sd modelezipld-
cinte din aluat, tu singurd sd pui in ele umplu-
tura. $i eu !i-am dat voie sd incerci. $i ce a iegit?
Nadia cu rugine gi-a adus aminte de pldcin-
tele ei - strdmbe, desfdcute, cu umplutura iegind
din ele. Iar lAngd ele - ale mamei: rumene 9i uni-
forme, de ifi ldsa gura apd dupd ele! Acum ii era
rugine. Dar mama zdmbeaintr-o veselie 9i fetilei
a inceput sd i se pard ridicol: cAt de incdpdiAnatd
era ea, toate voia sd le facd singurd!
- Eu nu m-am supdrat deloc pe tine - a con-
tinuat mama - gi nu te-am ?mpiedicat. Numai cd
ag dori ca tu sd privegti mai cu atenlie ceea ce fac