Alimentatia in primii ani de viata 

reprezinta  o  “fundatie” durabila pentru

deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere
corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie
acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din
pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa
varsta de 4-5 ani (uneori, mult mai devreme), parintii nu mai acorda o asa mare
importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate,a diferitelor carente si
tulburari digestive mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de
mici sa manance sanatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si,mai presus sa
fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.
Dupa varsta de 1 an se modifica si comportamentul copilasilor la masa, fiind mult
mai activi si mai curiosi de explorare,isi pierd repede rabdarea la masa,accepta cantitati
mici de alimente,doar cat sa-si potoleasca foamea, fara sa apara senzatia de satietate;e
important sa gestionati corect aceste situatii,sa evitati mancatul la televizor sau stiu eu,in
fata calculatorului/tabletei,sa gasiti solutii pentru a evita mesele fractionate(din ora in ora
spre exemplu).
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide (hidrati
de carbon) si Lipide (grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre(articol
detaliat),Vitamine(articol detaliat) si Minerale.Nu exista un regim standard,apetitul si
nevoile energetice(numarul de calorii)fiind variabil;astfel,dieta trebuie adaptata fiecarui
copilas in parte tinand cont si de preferintele acestuia;mai mult apetitul devine capricios
la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are
nevoie in permanenta de ceva “nou”.

Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare

pentru varsta evitand atat carentele cat si excesele.
1. PROTEINELE

● rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al

vietii;
● ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand
4,1 kcal;
● in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumatate
de origine animala, jumatate provenind din vegetale (cereale, legume, fructe,
seminte, fructele oleaginoase-nuci, alune, migadale, caju, etc);
● prin “decompunere” in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi
dintre acestia, 8 fiind esentiali (adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie
adusi direct din alimentatie);
● cele cu valoare biologica mare (“de calitate”) sunt proteinele de origine animala
(lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu
este indicata copiilor;

a) carnea:

● pui,gaina, curcan, peste, vita,iepure, ficat de pui/curcan – 40-60 g zilnic;

● poate fi oferita la masa de pranz sau cina (daca este refuzata  poate fi
“camuflata” sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
● carnea de porc,oaie, vanatul nu sunt recomandate copiilor mici, la fel
mezelurile si conservele de tip pate!!!!

b) ouale:

● alimente indispensabile in regimul unui copil (recomandabil de 3-4 ori

/saptamana, chiar 5-6 mai ales acolo unde carnea este refuzata), de  gaina,
consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic (dupa varsta de 1
an se poate oferi “ou moale”-timpul corect de gatire 4 minute si jumatate); pot fi
oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate
crude (“celebrele” cure de imunizare);
● dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie (mai ales la cei cu antecedente
de alergii) si albusul de ou; se admite totusi introducerea acestuia dupa varsta de
9-10 luni cu conditia ca pana la acea varsta sa nu fi existat reactii alergice de
niciun fel.
 c) lactatele:

● laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa

depaseasca 400-500 ml/zi; se recomanda in continuare formulele de lapte praf
adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de
vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici
organismului; la cei alaptati se continua alaptarea, calitatile laptelui de mama
raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;
● excesul de lapte dupa varsta de 1 an poate sa duca la deficiente nutritionale prin
evitarea consumului altor alimente, laptele aducand numarul de calorii necesare
insa nu si toti nutrientii de care e nevoie; mai mult, in unele cazuri excesul de
lapte poate duce la perturbari ale tranzitului intestinal, cel mai adesea fiind vorba
de constipatie la care se adauga si o componenta psihologica(inhibarea refexului
de defecatie de frica durerii);

● iaurt natural,branza de vaci, telemea de vaca, capra, urda, riccota, mozzarella

(bulgari), smantana, unt (consumat ca atare nu prajit); procentul de grasime este
indicat sa fie cat mai mare, grasimile din produsele lactate (dar si cele din
uleiurile vegetale, peste) sunt esentiale pentru dezvoltarea cerebrala.
● se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt,
verdeata (le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai
sanatoase si nu contin aditivi);
● laptele de vaca, capra se poate folosi ca si ingredient in diverse preparate; de
asemenea se poate introduce laptele de bivolita si chiar si cel de magarita,
cunoscut pentru proprietatile de stimulare a capacitatii de aparare a
organismului(daca este achizitionat direct din gospodarii acesta trebuie
obligatoriu fiert, sub nicio forma nu se consuma in stare cruda)

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

● au un important rol energetic si structural (creierul, inima, celulele sangvine,

muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe
de tipul amidonului din cereale (grau, porumb, orz, ovaz, secara, orez, etc),
 leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul
nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi(ideal ar fi sa lipseasca);
●  ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii,1 gram de glucide furnizand 4,1
kcal;
● in medie sunt necesare 10-12g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind
hidratii de carbon cu absorbtie lenta (mentin un nivel constant al glicemiei) de
tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;
● painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina
integrala  in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele (mai ales cele
integrale), porumbul, meiul, ovazul, orzul, tapioca; de asemenea exista o mare
varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai
consistenta; o optiune sunt si pseudocerealele care au in compozitie si o
cantitate mare de proteine si alti nutrienti benefici organismului (hrisca, quinoua,
amaranth); pentru produsele in comert, cititi cu mare atentie eticheta, sunt multe
sortimente care contin cantitati foarte mari de zahar;
● cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un
produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta
energie piticului pana la masa de pranz;de asemenea este benefic adaosul  de
seminte(in, chia, canepa, dovleac crud, etc), la piureul de fructe sau la produsele
lactate consumate ca si gustari (iaurt, branza de vaci);
● dulciurile (ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie
de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la
sucurile de fructe din comert acestea continand o cantitate foarte mare de zahar;
in general se recomanda prajiturile de casa: chec, prajitura cu fructe , cozonac,
branzoici, etc (pentru a evita in continuare zaharul, la prepararea acestora pot fi
folosite alternative:sirop de arar, agave, stevie).

 ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.

● fructe:– in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice

la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut (capsuni, fructe de
padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor (alune,
nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite
proaspete (piureuri, bucatele) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte,
prajituri.
 ● Legumele :preparate si crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al
copiilor, incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE (grasimile):

● foarte importante in alimentatia copiilor,avand un rol esential in crestere si

dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului,
precum si in absorbtia unor vitamine (vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe
langa rolul energetic,1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal;
● trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
● exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

a) grasimile saturate:

● provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand

carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
● se  recomanda indepartarea grasimii vizibile(slanina), respectiv a grasimii
subcutanate(pielea) de la carnea de pasare;
● laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu/ridicat in grasimi, niciodata
nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
● untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa
consumat ca atare(pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata)
nu folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite
in alimentatia copiilor.

b) grasimile mononesaturate:

● uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca
parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi;poate fi adaugat
la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de
acizi grasi esentiali (acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care
nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie); uleiul de rapita este o
optiune continand acizi omega in proportii ideale pentru nevoile organismului;
 c) grasimile polinesaturate:

● pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand

datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras
(somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar
si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare
cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamin (D,A, grupul
vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele
cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
● uleiul de floarea soarelui-poate fi utilizat la prepararea mancarii, desi ideal ar fi
sa optati pentru cel de masline;mancarea celor mici nu trebuie preparata prin
prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;

Mezelurile,(articol detaliat) afumaturile, carnea tocata, branza topita, margarina,

produsele de patisserie ( mai ales foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil
de 1-3 ani,fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare
sunt mai complexe.
Practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale (mic
dejun–20-25%, gustarea1–10-15%, pranzul–30%, gustarea2–10-15%,
cina–20-25% care trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

● grupa I: lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi (untul, smantana, iaurtul,
etc);
● grupa II: carne, peste, organe, oua - furnizeaza proteine de calitate fiind si o
sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut
in vegetale;
● grupa III: grasimide origine animala (carne, peste, unt, etc) si vegetala (ulei
masline, floarea soarelui, rapita) necesare pentru aportul de acizi grasi;
● grupa IV: cereale (grau, secara, porumb, orz, ovaz, etc) pentru aportul de glucide
la care se adauga vitaminele, proteinele dar si procentul crescut de fibre
alimentare;
● grupaV: fructele(100-150g/zi) si legumele(200-300g/zi): crude sau preparate
termic pentru aportul de vitamine,minerale si fibre; daca refuza legumele acestea
pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.
 Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui
copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti
mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta;
de asemenea le face placere sa se serveasca,sa manance singuri (chiar daca nu prea
reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o
bucurie pentru ei; altfel, riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu
refuzuri, plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa, apetitul si preferintele lui vor
determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate
de tipul “soldateilor”,experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati
astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca
singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta,puternic influentat de programul zilnic
si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential,
puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca
obiceiuri alimentare sanatoase.
Dintre alimentele interzise bebelusului (articol detaliat) se pot introduce treptat in
cantitati progresiv crescande: sarea(1g/zi crescand la 2g/zi pana la varsta de 3 ani),
zaharul (maxim 10 g/zi- ideal sa lipseasca), albusul de ou, mierea de albine (la micul
dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure(cu
precautie la cei cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:

● mezeluri, conserve de carne, peste, pate;

● carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
● margarina;
● ciocolata;
● condimente de tipul vegeta;
● laptele de vaca(macar pana la varsta de 2 ani) consumat ca atare

Practic (cateva exemple):

a) mic dejun :

● 200-250 ml lapte (formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o

felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa/miere, pate de
casa, pasta de ou, paine “in ou”, clatite;
● lapte cu cereale(ideal brute)-se pot adauga fructe uscate, miere, banane;
 ● 200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta (dintr-un ou, eventual cu
branza/rosii/ciuperci,etc)+o felie paine, bucatele de legume crude;
● ou, branza, paine, legume crude, iaurt;
● clatite (fara zahar) cu branza, fructe, ciuperci, etc
● briose avand la baza legume,branza, etc

b) gustarea 1:

● fructe proaspete(100-150 g)-feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale; nu se

recomanda sucurile de fructe intre mese;
● iaurt natural(100-150 g) cu fructe, cereale, seminte adaugate;
●  branza de vaci cu fructe/cereale/seminte;

c) pranz:

● supa de legume, carne de pui, vita, perisoare (din pui, vita), galuste de gris, paste
(taietei) – 100-150ml; nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii
suplimentare si va duce la refuzul piureului;
● carne (pui, gaina, curcan, iepure vita, peste, ficat)-40-60 g sau 1 oua fiert
incorporate in piureul de legume sau alt tip de garniture (orez, paste, mamaliguta,
sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne,legume, etc)
-100-200g; pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude: rosie, castravete,
ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude;
● desert(optional): cateva bucati dintr-un fruct,compot de fructe,tarta cu fructe,
chec, etc.

gustarea 2:

● fructe proaspete (100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;

● iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
● branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

cina:

● mamaliga cu branza si smantana-100-120 g+/-lapte 200ml

● budinca de macaroane/orez+branza+/- 200 ml lapte
● cereale cu lapte/gris cu lapte+/-200 ml lapte
Cele mai frecvente greseli:

● excesul de lapte (peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major

fiind refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa, din punct de
vedere calitativ nu sunt asigurati toti nutrientii necesari);
● abandonarea produselor proaspete;
● excesul de protein (printr-un consum exagerat de carne) si glucide(in special
bauturile dulci: carbogasoase/necarbogasoase);
● rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;
● folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat
de mici;
● impunerea meselor,uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la
anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici);

Sfaturi practice:

● respectati orarul meselor;

● mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor
activitati (de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
● portiile sa fie mici, adaptate varstei,apetisante si atractive;
● nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa
urmatoare;
● vorbiti-i despre mancare,in functie de varsta,implicati-l in alegerea meniului,dati-i
“atentie” cand mergeti la cumparaturi, implicati-l in preprarea/servirea mesei;
● oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.