BOLILE

APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Cuprins
◦ Cord- anatomie-fiziologie (recapitulare)
◦ Malformatii congenitale cardiace
◦ Bolile dobandite ale cordului
◦ Insuficienta cardiaca acuta
◦ Insuficienta circulatorie periferica
HTTPS://WWW.YOUTUBE.CO
M/WATCH?V=2KCSUWPCLL
W&AB_CHANNEL=OPENPE
DIATRICS
Cum se formează si din ce este alcătuită
inima?
◦ Inima este un organ musculo-cavitar situat central în cadrul sistemului cardiovascular, localizat în partea
stângă a toracelui, cu rolul de a asigura, prin contractii ritmice, circulatia sângelui în organism.
◦ Inima este unul din primele organe care se dezvoltă din mezoderm în timpul vieţii embrio-fetale si este
funcţională din ziua a 22-a zi după conceptie. În săptămâna a 5-cea de sarcină, mişcările inimii pot fi
observate la examinarea ecografică, iar în săptămânile 9-10 se pot asculta bătăile cordului fetal.
◦ Initial, inima fătului are forma unui tub alungit care se rotează si inflectează până când ajunge o structură
cu un atriu si un ventricul. Pe parcursul dezvoltării embriofetale se derulează o serie de etape de septare
(separare) a cavitătilor primitive cu formarea secundară a camerelor cordului 2 atrii (primesc sângele de
la organism prin vene) si 2 ventricule (trimit sângele în organism prin artere). În mod normal,
cardiogeneza se definitivează în zilele 45-50 de gestatie, prin formarea porţiunii membranoase a septului
interventricular. În cursul cardiogenezei factorii genetici şi de mediu pot avea efecte negative asupra
embriogenezei cardiace normale.
◦ La adult, inima este alcătuită din patru cavităti, 2 atrii si 2 ventricule conectate la 2 teritorii de circulatie:
HTTPS://WWW.YOUTUBE.COM/
WATCH?V=CWFYXN0QDEU&AB
_CHANNEL=MAYOCLINIC
◦ MAREA CIRCULATIE (SISTEMICĂ) – începe în ventriculul stâng ii se termină în atriul drept.
Sângele oxigenat din ventriculul stâng părăseste inima prin artera aortă si se distribuie tuturor organelor
şi sistemelor corpului printr-o reţea de artere şi capilare. Sângele neoxigenat este colectat în sistemul
venos si se întoarce în atriul drept prin cele 2 vene cave, superioară si inferioară;
◦ MICA CIRCULATIE (PULMONARĂ) – începe în ventriculul drept si se termină în atriul stâng.
Sângele neoxigenat din ventriculul drept părăseste inima prin trunchiul arterei pulmonare, ajunge la
plămâni unde se oxigenează si revine în atriul stâng prin 4 vene pulmonare.
 MALFORMATII
CONGENITALE ALE
INIMII
◦ Malformatii congenitale ale inimii: boli structurale si sau functionale ale inimii prezente la nastere
◦ -incidenta: este de 4-10‰
◦ -etiologia: este multifactoriala:-aberatii cromozomiale
◦ -gena mutanta
◦ -factori teratogeni: ca medicamente, alcool, fumatul, infectiile cu virusul rubeolic, citomegalie, gripal, herpetic
◦ -boli ale mamei ca diabetul matern
◦ -factori de mediu ca:lucrat in mediu toxic
◦ -diagnostic:de MCC se pune pe baza:
◦ -examenului clinic efectuat de medic
◦ -examenul radiologic, ecocardiace
◦ -EKG
◦ -metoda Doppler, angiocardiografie
CE INSEAMNA
CIANOZA?
Clasificare
Cianogene Necianogene

◦ -transportatia vaselor mari ◦ -defect septal arterial-DSA

◦ -atrezia pulmonarei ◦ -defect septal ventricular-DSV
◦ -tetralogia Fallot ◦ -persistenta canalului arterial
◦ -stenoza arterei pulmonare
◦ -coarctatia aortei
 MCC
NECIANOGENE
Defect septal atrial
◦ -2 tipuri: a) ostium primum
◦ b) ostium secundum
◦ -se manifesta clinic discret prin prezenta unui suflu perceput in spatiul II, III intercostal stg, toleranta la
efort a bolnavilor este buna, dezvoltarea fizica intarziata, exista o frecventa mai mare a infectiei
pulomonare
◦ -evolutie, prognostic: bune
◦ -tratament: chirurgical se face numai cand defectul septal este mare
◦  
Defect septal ventricular
◦ Defect septal ventricular: se mai numeste boala Roger, se manifesta dupa o anumita perioada
asimptomatica aparand ulterior dispnee cu tahipnee, tiraj, tuse si semnul clinic cardinal este suflu sistolic
intens, rugos, perceput pe toata aria precordiala, in timp apar deformari ale toracelui si semne de
insuficienta cardiaca
◦ -tratament:
◦ a) medical cu digtalice, diurteice
◦ b) chirurgicale
Persistenta canalului arterial
Persistenta canalului arterial
◦ Persistenta canalului arterial: reprezinta 10% din bolile congenitale de cord, obisnuit canalul arterial se
inchide spontan pana la varsta de 2 luni
◦ -clinic: 2 forme:
◦ a) canal larg=debit mare=infectii pulmonare repetate
◦ b) canal stambt=debit mic=suflu sistolic+diastolic in spatiul II intercostal syg
◦ -tratament:
◦ a) medical cu Indometacin
◦ b) chirurgical la varsta de 1-2 ani
Trunchiul arterial comun
◦ Trunchiul arterial comun: defect interventricular larg cu emergenta unui singur vas mare prin care sunt
goliti ambii ventricoli
◦ -clinic:manifestarile sunt precoce si severe, aparand la nastere cu cianoza generalizata si insuficienta
cardiaca
◦ -tratament:numai chirurgical, varsta optima de la 3-6 luni
 
Stenoza arterei pulmonare
◦ Stenoza arterei pulmonare: consta in stramtorarea arterei pulmonare
◦ -clinic: apare un suflu sistolic scurt de ejectiein spatiul II, III intercostal stg cu iradiere la baza gatului, in
formele severe se pot nota cianoza si insuficienta cardiaca
◦ -tratament: chirurgical
Coarctatia aortei
◦ Coarctatia aortei: 2 forme:
◦ a) preductala: a copilului mic
◦ b) postductala: a copilului mare
◦ -clinic: forma copilului mare bine tolerata, exista un contrast intre dezvoltarea jumatatii superioare si cea
inferioara
◦ -diagnosticul: se intareste prin diferenta din TA la membrelor superioare si inferioare
Coartatia aortei
MCC CIANOGENE
Tetralogia Fallot
Tetralogia Fallot
◦ Tetralogia Fallot: cea mai frecventa ◦ -radiografie: cordul are forma de sabot
malformatie cianogena a inimii fiind o asociere ◦ -ecografia si angiografia detaliaza dg.
de 4 anomalii:
◦ 1 stenoza pulmonara infundibulara ◦ -tratamentul:
◦ 2 comunicare interventriculara ◦ a) medical: prevenirea crizelor anoxice cu
Propranolol, bicarbonat de Na, O2, Miofilin
◦ 3 dextropozitia aortei
◦ b) chirurgical: in 2 faze
◦ 4 hipertrofie de ventricol dr.
◦ -evolutie, prognostic rezervate; crizele
◦ -clinic: cianoza se instaleaza progresiv de
anoxice pot produce moartea sugarului
obicei sub varsta de 6 luni, se adauga dispnee,
pozitia devine preferata de bolnav si crize
anoxice, devine mai accentuat tahicardie,
tahipnee, accese sincopale, uneori convulsii
Transpozitia completa a vaselor mari
◦ Transpozitia completa a vaselor mari: consta in faptul ca aorta porneste din VD, iar artera pulmonara
din VS
◦ -daca nu exista un sund malformatia este incompatilbila cu viata
◦ -clinic: cianoza precoce, intensa, generalizata
◦ -tratament: de maxima urgenta chirurgical
TO SUM UP
 MCC PUR
OBSTRUCTIVE
MCC obstructive pure
◦ 1.Stenoza valvulară pulmonară
◦ 2.Stenoza valvulară mitrală
◦ 3.Stenozele aortice (supra, sub şi valvulare)
◦ 4.Coarctaţia de aortă
◦ 5.Arc aortic întrerupt
MCC NECIANOGENE (COPIL
NORMAL COLORAT) SAU CU
ȘUNT
STÂNGA-DREAPTA
MCC necianogene (copil normal colorat) sau cu
șunt
stânga-dreapta
◦ 1.Persistența de canal arterial (PCA)
◦ 2.Defect septal atrial (DSA)
◦ 3.Defect septal ventricular (DSV)
◦ 4.Canal atrioventricular comun parţial
◦ 5.Canal atrioventricular comun complet
 MCC CIANOGENE
(COPIL CU TEGUMENTE ȘI
MUCOASE ALBASTRE) CU
ȘUNT DREAPTA-STÂNGA
MCC cianogene
(copil cu tegumente și mucoase albastre) cu șunt
dreapta-stânga
◦ 1.Tetralogia Fallot
◦ 2.Atrezie pulmonară cu DSV
◦ 3.Atrezie pulmonară cu sept intact
◦ 4.Atrezie tricuspidiană
◦ 5.Boala Ebstein
MCC CIANOGENE
COMPLEXE
MCC cianogene complexe
◦ 1.Ventricul drept cu dublă cale de ejecție
◦ 2.Ventricul unic
◦ 3.Transpoziție de vase mari (TVM)
◦ 4.Drenaj venos pulmonar aberant parțial
◦ 5.Drenaj venos pulmonar aberant total
◦ 6.Trunchi arterial comun
 BOLILE
DOBANDITE ALE
CORDULUI
Pericardite
◦ inflamatia membranei ce acopera cordul pericardul visceral si parietal putand fi acute sau cronice in
evolutie ducand la acumularea de lichid in cavitatea peritoneala sau chiar tamponada cardiaca
◦ -etiologie: d.p.d.v pot fi:
◦ A primitive: cu virus Koxaki
◦ B secundare:
◦ -bacteriene cu stafilococ, pneumococ, streptococ, hemofilus influenzae, bacili gram negativi la nou-nascuti
◦ -RAA
◦ -artrita cr. juvenila
◦ -lupusul eritematos sistemic
◦ -neoplasme
◦ -traumatisme
◦ -iradieri
Pericardita
Pericardite
◦ -clinic: apare junghi toracic in umar, gat sau epigastru accentuata de inspiratie si diminuate de pozitia
genu-pectorala, copilul devine dispneic, la ascultatie cordul se aude frecatura pericardica
◦ -examen paraclinic: VSH crescut, PCR pozitiv, radiologic marirea umbrei cardiace, radioscopic scaderea
pulsatiilor cordului, EKG arata amplitudine redusa a QRS-ului
◦ -complicatii: cea mai de temut-tamponada cardiaca cand lichidul este in cantitate mare, se anunta cu
dispnee, durere retrosternala
◦ -tratament:
◦ 1 igieno-dietetic: repaus la pat 4-6 saptamani cu mobilizare ulterioara
◦ 2 etiologic: cu atb. cu spectru larg in speta cefalosporine de generatia a-3-a
◦ 3 antiinflamatoare: Aspirina, Prednison
Miocardite
◦ boli inflamatorii acute sau cr. ale miocardului cu etiologie variata
◦ -etiologie:
◦ -virusuri, ricketsii, bacterii, microbacterii, spirochete, fungi, paraziti, RAA, lupus eritematos sistematic
◦ -clinic: fatigabilitate, dispnee, palpitatii, dureri precordiale, la auscultatia cordului se percepe tahicardie, zgomote
cardiace asurzite uneori aritmice; radiologic cordul marit in volum, radioscopic:pulsatii normale ale cordului; EKG
poate fi prezent, aritmii si tulburari de conducere
◦ -complicatii: aritmii, insuficienta cardiaca
◦ -tratament:
◦ 1 igieno-dietetic: repaus la pat 10-14 zile cu limitarea ulterioara a efortului fizic
◦ 2 etiologic: cu atb cu spectru larg, cefalosporine de generatia a-3-a
◦ 3 antiinflamatoare: Aspirina, Prednison
◦ 4 complicatiilor: -aritmii cu β blocante
-insuficienta cardiaca cu cardiotonice
Miocardita
Endocardita
◦ Endocardita infectioasa:ca o afectare directa a endocardului soldata cu producerea de leziuni vegetante
si ulcerovegetante
◦ -poate fi:
◦ A forma acuta: determinata de germeni cu virulenta mare ca: stafilococ auriu, streptococ piogen, hemofilus
influenzae care se grefeaza pe un endocard anterior neafectat
◦ -clinic: boala ia forma unei septicemii cu febra ridicata, hepatosplenomegalie, la nivelul cordului apar sufluri patologice,
hemocultura pozitiva
◦ B forma subacuta sau boala lui Ossler: determinata de germeni cu virulenta moderata sau redusa ca streptococul
viridans, stafilococ epidermidis care se grefeaza pe leziuni cardiace preexistente:leziuni valvulare, cardiopatii
congenitale, interventii chirurgicale pe inima
Endocardita
Endocardita-clinic
◦ o stare febrila prelungita, adinamie, astenie, paloare accentuata, scadere ponderala, cefalee, semnele unor
posibile embolii si anume:
◦ -embolie cerebrale-cefalee atroce
◦ -embolie pulmonara-tuse cu sputa hemoragica
◦ -embolie splenica-dureri, splenomegalie
◦ -embolie renala-hematurie
◦ -embolie cutanata-petesii, nodulii Ossler mici, fermi, nedureroase la pulpa degetelor
◦ -hemocultura pozitiva
Nodulii Ossler
Endocardita-tratament
◦ -tratament:
◦ 1 igieno-dietetic: repaus la pat 4-6 saptamani
◦ 2 etiologic: cu atb. cu spectrul larg cu asociere Penicilina+Oxacilina+Gentamicina, cefalosporine de genul 3, 4
◦ 3 antiinflamatoare: Aspirina
◦ -toate bolile se trateaza la nivelul clinicii de cardiologie pediatrice
 INSUFICIENTA
CARDIACA ACUTA
Insuficienta cardiaca acuta
◦ -se defineste ca incapacitatea inimii de a asigura un debit sanguin adecvat necesitatii metabolice ale
organismului
◦ -etiologie:
◦ -malformatii congenitale cardiace
◦ -miocardite acute
◦ -cardiomiopatii
◦ -cardita reumatica
◦ -endocardita infectioasa
◦ -aritmii
◦ -cauze iatrogene:interventii chirurgicale pe inima, supraincarcare cu lichide, β blocante
◦ -cauze extracardiace:tireotoxicoza, boli pulmonare acute si cronice, anemii severe
Insuficienta cardiaca acuta
◦ -clinic: 3 forme:
◦ 1 I.C stg
◦ 2 I.C dr
◦ 3 I.C globala
Insuficienta cardiaca acuta
IC stanga IC dreapta

◦ se manifesta clinic prin semne de congestie ◦ se manifesta prin semne de congestie sistemica,
pulmonara, tusa cronica, tahipnee, dispnee de edeme declive, hepatomegalie, reflux hepato-
efort sau nocturna, raluri pulmonare de jugular, turgestenta jugularelor, ascita,
congestie hidrotorax

I.C globala: insumeaza semnele clinice ale I.C stg si I.C dr

Insuficienta cardiaca acuta- examinari
paraclinice
◦ -radiografie cardiopulomnara care atesta cardiomegalie
◦ -ecocardiografia permite masurarea dimensiunii ventricolelor si a peretilor acestora
◦ -EKG arata devierea axului, aritmii
◦ -Astrup-analiza gezelor din sange
◦ -ionograma
◦ -glicemie
◦ -calcemie
◦ -reactantii de faza acuta:nr de leucocite, VSH, PCR
◦ -enzime cardiace
◦ -sumar de urina
Insuficienta cardiaca acuta- tratament
◦ 1 repaus la pat cu toracele ridicat
◦ 2 tonicardiace: Digoxin 0,02-0,04mg/kg corp si pe zi-doza de atac, urmand doza de intretinere o cincime
din doza de atac 1/zi
◦ 3 diuretice: Furosemid
◦ 4 sedare blanda: Fenobarbital
◦ 5 tratamentul bolii de baza
INSUFICIENTA
CIRCULATORIE
PERIFERICA
Insuficienta circulatorie periferica
◦ -stare clinica foarte grava generata de imposibilitatea irigarii periferice adecvate fie prin reducerea
debitului de sange, fie prin cresterea nevoilor metabolice
◦ -etiologie:
◦ 1 pierderea de lichide: sange in hemoragii, plasma in arsuri, lichid extracelular in deshidratari acute
◦ 2 vasodilatatie: soc anafilactic din septicemii
◦ 3 insuficienta cordonare nervoasa: soc neurogen
◦ 4 insuficienta de pompa a cordului: soc cardiogen
Insuficienta circulatorie periferica
◦ -manifestari clinice comune: indiferent de cauza manifestarile clinice rezulta din insuficienta perfuziei
celulare cu hipoxie si moarte celulara posibila
◦ -semne clinice: paliditate accentuata, extremitati reci, umede, palide, cianotice, marmorate, hTA,
oligurie, suferinta neurologica, anxietate sau iritabilitate, somnolenta si uneori obnubilare,hiperpnee,
varsaturi hematice, icter septic
Insuficienta circulatorie periferica - -examene
paraclinice obligatorii:
◦ -gr. sanguin, Rh
◦ -hemograma completa
◦ -Astrup
◦ -ionograma
◦ -glicemie
◦ -calcemie
◦ -uree, creatinina
◦ -teste fct hepatice
◦ -la nevoie LCR
◦ -coagulograma
◦ -EKG
◦ -radiografie cardiotoracica
SOC?
Clasificare soc
◦ -colaps hipovolemic: este forma cea mai frecventa la sugar datorita sindromului de deshidratare acuta in
cadrul bolii diareice acuta
◦ -soc anafilactic: este o forma de alergie severa care survine ca urmare a contactului cu un medicament,
un produs biologic, agent folosit pentru diagnostic, unele alimente
◦ -soc cardiogen: un dezechilibru in sistemul circulator secundar, insuficienta de pompa a cordului
soldandu-se cu scaderea debitului cardiac
◦ -soc septic: obisnuit complatarii unei infectii; clinic: febra, tahicardie, tahipnee, petesii, singurul soc
cald(cu tegumente calde), oligurie, hepatosplenomegalie, in 40-60% deces
◦ -soc neurogen: provine din interferarea controlului nervos asupra patului vascular aparand obisnuit in
traumatisme si intoxicatii
Tratament
◦ Tratament: cu exceptia socului anafilactic in care prima masura este administrarea de hidrocortizon si Ca,
in celelalte forme de insuficienta circulatorie periferica se deruleaza urmatoarele obiective:
Tratament
◦ 1 repaus la pat cu capul in jos
◦ 2 prinderea unei linii venoase
◦ recoltarea de probe biologice
◦ punerea unei perfuzii endovenoase
◦ 3 aspirarea secretiilor traheobronsice
◦ 4 oxigen
◦ 5 +/- intubare
◦ 6 monitorizare
Tratamentul bolii de baza
◦ -in pierderi de sange administrarea de transfuzie
◦ -reechilibrare hidroelectrolitica in sindromul de deshidratare
◦ -soc cardiogen-cardiotonice-soc anafilactic-HSH + Ca
◦ -soc septic-atb.
Va multumesc pentru atentie!