Sunteți pe pagina 1din 5

Rahitism

Rahitismul este o boală a copilăriei si adolescenței, care se caracterizează prin


mineralizarea incompletă a oaselor în condițiile carenței de vitamina D. Aceasta se
datorează pierderii de calciu din oase, care devin flexibile și se deformează.

Această boală survine cu precădere la copiii între 3 luni și 2 ani, perioadă în care
copilul crește cu rapiditate, iar corpul acestuia necesită un nivel crescut de calciu și
fosfor. Afecțiunea este rară la nou-născuți.

Vitamina D permite absorbția intestinală de calciu, acționând asupra mineralizării


oaselor, dar și asupra excreției de calciu prin urină. Cea mai mare parte a vitaminei
D este sintetizată la nivelul epidermei, unde sterolii inactivi sunt activați de către
razele ultraviolete.

Etiologie:

Rahitismul apare datorită deficitului de vitamina D, calciu și fosfor. Vitamina D3,


numită și colecalciferol, se formează în piele plecând de la un compus colesterolic.
Acesta trece prin mai multe modificări enzematice până să ajungă la formă de
vitamina D3. În prima fază se fornează calcidiol, la nivel hepatic. Acesta este de
fapt forma circulantă cea mai abundentă de vitamina D. Prin dozarea concentrației
sale plasmatice specialiștii pot aprecia dacă există sau nu un deficit de vitamina D
în organism.

Deficitul de vitamina D determină apariția hipocalcemiei. Vitamina D este


absorbită din surse alimentare, sau este produsă, în mare parte, sub influența
radiațiilor solare.

S-a constatat ca sunt predispusi la rahitism copii care locuiesc in regiuni cu soare
putin, cei care stau in casa si nu se expun razelor solare, cei cu dieta vegetariana si
cei cu intoleranta la lactoza.

Se noteaza si aparitia rahitismului ereditar.


Simptomatologie:

- Malformaţii scheletice: sunt localizate în special la nivelul membrelor inferioare,


la nivelul coloanei vertebrale, pelvisului şi sternului. Enumeram aici stern in
carena, oasele gambei incurbate, matanii costale ( proeminențe apărute la nivelul
coastelor, pe toracele anterior ), cifoze, scolioze, tasari de corpuri vertenrale,
cranio tabes.

- Închiderea tardivă a fontanelei anterioare;

- Dureri la nivelul oaselor lungi si coloanei vertebrale.

- Spasme musculare generalizate (tetanie ) care insoteste hipocalcemia.

- hipotonie musculara; oase fragile care conduc la fracturi; distrofii dentare.

Diagnostic:

Diagnosticul pozitiv se pune pe:

- semne osoase

- din anamneza reiese un aport deficitar al vitaminei D

- laborator: calcemie, fosfatemie

- ameliorare rapida dupa administrarea de vitamina D.

Diagnosticul diferential se face cu:

- traumatisme intranatale

- Diferite forme de miatonii.

- Ghibus rahitismal cu afectarea coloanei vertebrale de origine specifică


(tuberculoză).

- Hidrocefalia rahitismală condiţionată de dereglările licvoro dinamice (malformaţii


cerebrale, complicaţii post infecţioase în meningitele purulente)

Profilaxia antenatala:
- alimentatie rationala a femeilor insarcinate

- in ultimul trimestru de sarcina se recomanda aport de vitamina D ( 500 UI pe zi in


timpul insorit si 1000 UI in situatii speciale): patologia cordului, rinichiului, maladii
endocrine etc.

Profilaxia postnatala:

- igiena riguroasa; plimbarile copilului in aer curat

- alimentatie la san sau produse lactate adaptate, diversificarea corecta a


alimentatiei.

- profilaxie specifica: vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de viaţă a


copilului, pe o durată de 24 luni; vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din
grupul de risc – 1 lună, apoi se reia cu 500UI pe zi.

- prematuritate; malformatii diverse; conditii socio-economice precare.

Tratamentul rahitismului:

- regim igienico-dietetic; vitamina D si alte vitamine conform prescriptiilor


medicale.

Tratamentul balneo-fizio-terapeutic: pregateste programul de kinetoterapie.


Obiective: Fixarea calciului pe os cu ajutorul razelor ultraviolete naturale sau
artificiale, întărirea structurii osoase și dezvoltarea musculaturii; Analgezia;
Hiperemia; Hipertermia locală și sistemică; Creșterea elasticității țesuturilor.

Avem: cura heliomarina, terapia cu raze UV si infrarosii naturale ( solare); Baia de


namol si impachetarea cu namol care au ca efect cresterea temepraturii corpului
cu 2-3 grade C si resorbtia unor substante biologice active prin piele.

Tratamentul prin electroterapie: Prin electroterapie urmărim întărirea țesutului


osos prin stimularea depunerii de Ca și stimulrea organismului pentru producerea
de vitamina D2.
Tratamentul prin masaj: prin actiunea mecanica a manevrelor de masaj cresc
excitabilitatea , conductibilitatea si contractilitatea muschilor, se activeaza
circulatia venelor si capilarelor si implicit aportul de minerale in regiunea
respectiva.

Tratamentul kinetoterapeutic al rahitismului:

Între 0-7 luni, se efectueaza miscari ale tuturor segmentelor corpului, repetate de
cateva ori si urmate de sedinte de masaj.

Între 7-10 luni, se adauga exercitii de provocare a reflexelor si incurajarea mersului


in patru labe.

Între 10-14 luni, mișcările prezentate până acum se vor executa cu o participare
activă, mai evidentă a copilului. Pe parcursul mișcărilor se poate opune o
rezistență, fără însă ca aceasta să descurajeze efectuarea mișcării.

Exerciții de extensie a coloanei vertebrale, ridicand copilul in decubit dorsal, astfel,


ca el să se spijine numai pe cap sau numai pe călcâie, cu corpul drept în extensie.
Copilul este obligat să se aplece (după jucării) și să se ridice, dacă se poate singur,
fără ajutor.

Dintre mijloacele ortopedice fac parte aparatele de compresie cu arc pentru


sternul carenat, atele de corecție din plastic sau duraluminiu care se poartă
noaptea pentru corecția genu varum-ului sau genu valgum-ului, susținătoare
plantare pentru picioarele plate.

Pentru a avea success tratamentul rahitismului trebuie aplicat precoce și corect,


combinându-se vitaminoterapia cu balneo-fizio-kinetoterapia, regimul alimentar și
celelalte terapii care sunt necesare în funcție de gradul și stadiul bolii.

S-ar putea să vă placă și