Sunteți pe pagina 1din 21

Boli cu transmitere sexual

Proiect la stiine

Realizatori:

Cuprins
1. Boli venerice Introducere 2. Virusul HIV 3. Sifilis 4. Gonoree 5. Alte boli cu transmitere sexuala 6. Poze 7. Bibliografie

1. Boli venerice

Bolile venerice sau bolile cu transmitere sexuala sunt infectii transmise prin contact sexual sau prin intrarea in contact cu obiecte sau zone infectate. Se pot transmite si prin nastere, de la mama la fat. Indiferent, daca contactul este normal, oral sau anal, nu sunteti protejati de contactarea unei boli venerice printr-un sex neprotejat. Bolile venerice sau cu transmitere sexuala sunt pe de-o parte destul de numeroase datorita: - nivelului scazut de educatie sanitara; - datorita obiceiului unora de a avea parteneri sexuali ocazionali; - datorita ignorarii sau neglijarii masurilor minime de protectie (prezervativul); - din cauza rusinii pe care o au persoanele infectate de a se prezenta la medic pentru a se trata; - datorita inconstientei sau nepasarii celor care, desi stiu ca sunt infectati continua sa aiba relatii sexuale cu parteneri ocazionali. Bolile venerice afecteaza deopotriva barbatii si femeile, indiferent de varsta si se pot contacta si de la persoane infectate la care simptomele specifice nu se manifesta in nici un fel si deci, aparent par sanatoase. Simptomele lipsesc in special la femei, motiv pentru care aceste boli au o evolutie tacuta dar mai periculoasa in cazul lor, putand provoca inflamatia pelvina (cu risc major de sterilitate), cancere de col uterin sau infectarea fatului in timpul sarcinii. Exist n lume o tendin de a se socoti SIDA ca fiind singura boal grav cu transmitere pe cale sexual, fr a se ine seama de toate celelalte afeciuni care agreseaz viaa noastr erotic. Conform unui aforism medical, este mai uor s previi dect s vindeci, dar adugm noi, pentru a preveni este necesar o minim educaie sanitar. Reguli cu caracter general Igiena personal perfect, dei considerat de obicei fireasc, trebuie mereu avut n atenie i respectat cu rigurozitate. Splarea ct mai frecvent a corpului este de o mare importan, mai ales nainte i dup actul amoros, putndu-se astfel evita riscul unei contaminri. Pentru brbat, este indicat s urineze imediat dup actul amoros (n max. 15 min.), pentru a mpiedica ascensiunea prin uretr a unor germeni, chiar saprofii (care nu produc n mod normal boli), vehiculai cu secreiile sexuale, i care pot deveni patogeni (generatori de boli) pentru noua gazd. n cazul n care apar secreii, abundente sau reduse, dureri sau senzaii de arsur n timpul urinrii sau alte elemente care ridic problema unei posibile mbolnviri de natur veneric, este absolut necesar prezentarea la medic.

Exemple de boli venerice 2. Virusul HIV


INFECTIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE (HIV) SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data n SUA n 1981 n Los Angeles si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom Kaposi n conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore. SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara mpotriva infectiilor si anumitor forme de cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc mbolnaviri la omul sanatos. n prezent exista n ntreaga lume peste 30 milioane de persoane infectate cu HIV. La fiecare 6 secunde o noua persoana se infecteaza. Cifrele reale este posibil sa fie nsa mai mari, avand n vedere ca n multe tari sistemele de supraveghere lasa mult de dorit. Incubatia bolii este foarte lunga si poate varia de la cateva luni la mai multi ani. Unele persoane infectate cu HIV au ramas asimptomatice mai mult de 10 ani. La ora actuala nu exista nici un vaccin care sa ofere protectie mpotriva HIV. Desi nu exista un tratament care sa vindece SIDA, exista o serie de agenti terapeutici care ncetinesc evolutia bolii si permit controlul si prevenirea majoritatii infectiilor oportuniste. Transmitere De obicei HIV se transmite prin contact sexual cu un partener infectat. Virusul poate patrunde n organism prin mucoasa vaginala, a vulvei, penisului, rectului sau gurii n timpul actului sexual. Virusul se transmite si prin contact cu sange infectat. nainte de introducerea screeningului sangelui pentru depistarea HIV a tehnicilor de distrugere a HIV din derivatele de sange prin ncalzire, virusul se transmitea destul de frecvent prin transfuzii si injectarea de derivate din sange. Daca nainte de 1989 n Romania aceasta era o cale frecventa de transmitere, astazi ea s-a redus foarte mult. HIV se transmite frecvent la utilizatorii de droguri intravenos prin folosirea de catre mai multe persoane a acelor sau seringilor contaminate cu mici cantitati de sange provenit de la cineva care este infectat cu acest virus. Cu toate acestea, transmiterea de la pacient la personalul

sanitar sau vice-versa prin ntepaturi accidentale cu ace contaminate sau alte instrumente medicale este rara. Femeile nsarcinate pot transmite virusul fatului n timpul sarcinii sau la nastere. Aproximativ un sfert pana la o treime din totalul femeilor nsarcinate infectate cu HIV si netratate vor transmite virusul copiilor lor. Desi cercetatorii au izolat HIV din saliva persoanelor infectate, nu exista nici o dovada ca virusul se transmite prin contact cu saliva. Studiile de laborator au descoperit ca saliva contine n mod natural niste compusi care inhiba infectiozitatea HIV. Studiile efectuate asupra persoanelor infectate cu HIV nu au identificat nici macar un caz de transmitere a HIV prin saliva (de ex. prin sarut). Cu toate acestea, riscul de infectie n cazul sarutului frantuzesc, n cursul caruia se schimba cantitati nsemnate de saliva ntre cei doi parteneri, este necunoscut. De asemenea, oamenii de stiinta nu au gasit nici o dovada ca HIV s-ar transmite prin sudoare, lacrimi, urina sau materii fecale. Studii efectuate asupra familiilor care au membri HIV pozitivi au aratat cu claritate ca HIV nu se transmite prin contact obisnuit, cotidian, cum ar fi folosirea n comun a veselei, tacamurilor, prosoapelor si lenjeriei de pat, a bazinelor de not, telefoanelor sau scaunelor de toaleta. HIV nu se transmite nici prin ntepaturi de insecte cum sunt tantarii sau plosnitele.

HIV poate infecta orice persoana care se implica n urmatoarele comportamente de risc:

Contact sexual (heterosexual sau homosexual) neprotejat cu o persoana infectata sau cu cineva al carui status HIV este necunoscut; prezenta unei alte boli cu transmitere sexuala - ca sifilisul, herpesul genital, infectiile cu clamidii sau gonoreea tind sa creasca susceptibilitatea de achizitionare a infectiei cu HIV prin contact sexual cu un partener infectat. Orice contact sexual cu o persoana al carui status HIV este necunoscut este un comportament cu risc; la fel si contactele sexuale cu parteneri multipli sau cu prostituate. Folosirea n comun a acelor sau seringilor; Folosirea acelor sau seringilor nesterilizate pentru injectii sau orice procedura care penetreaza pielea, inclusiv acupunctura, folosirea drogurilor intravenoase ilicite, injectarea de vitamine sau steroizi, proceduri stomatologice, perforarea urechilor sau altor parti ale corpului, tatuarea;

Primele simptome Multe persoane nu prezinta nici un simptom n perioada imediat urmatoare infectarii cu HIV. Unii nsa prezinta o boala asemanatoare gripei care apare la 1-2 luni dupa expunerea la virus. Acestia pot suferi de cefalee, febra, stare generala proasta si marirea ganglionilor (adenopatie). Aceste simptome dispar de obicei n interval de cca. o saptamana pana la o luna si sunt foarte des gresit interpretate drept alta infectie virala.

Simptomele mai persistente sau mai severe pot sa nu apara timp de zece sau mai multi ani dupa patrunderea HIV n organismul adult, si timp de cca. doi ani la copiii nascuti cu infectie HIV. Tratament Daca la aparitia SIDA n SUA si apoi n restul lumii nu existau medicamente care sa combata deficitul imun si prea putine care sa tina sub control infectiilor oportuniste, pe parcursul ultimilor 10-15 ani s-au pus la punct metode terapeutice care chiar daca nu vindeca SIDA, ncetinesc mult evolutia ei si tin n frau mult mai bine infectiile oportuniste.

Prevenire ntrucat nu exista nici un vaccin contra HIV, singura modalitate de prevenire a infectiei este evitarea comportamentelor care expun la riscul de infectare, de ex. folosirea n comun a seringilor si acelor sau contactele sexuale neprotejate. Cea mai sigura cale de prevenire a infectiei cu HIV nu este - asa cum se afirma de multi - folosirea prezervativului, ci limitarea relatiilor sexuale la un singur partener neinfectat (monogamia) n cadrul legitim al casatoriei.

SIDA Stiati ca ?
- in multe tari europene, daca veti dori sa va faceti un test HIV, veti fi imediat intrebat ce motive aveti pentru aceasta cerere, deoarece indicatiile sunt ca pentru persoanele care apartin asaziselor grupe de risc, testului sa fie facut la un grad de sensibilitate mai mare, fapt care si duce la probabilitatea mai mare a unui raspuns pozitiv ? - in marea majoritate a laboratoarelor, laborantii primesc indicatia ca sa considere ca fiind o greseala un rezultat pozitiv la probele facute donatiilor de sange sau la analiza sangelui persoanelor care apartin grupelor fara risc (persoane casatorite, preoti, etc.)? - Ministerul sanatatii din Germania, la cererea Parlamentului german din 1996, a raspuns ca, din motive tehnice, nici un cercetator sau om de stiinta nu a putut certifica existentei virusului HIV in sangele uman? (Az: 321-1021 A-4/96) - ca substanta Amylnitrit (asa zisii Poppers) este cunoscuta de decenii ca fiind un factor de provocare a cancerului (Kaposi-sarcom)? Aceasta forma de cancer a fost depistata la primii pacienti AIDS din Los Angeles, care apartineau scenei Gay-homosexuali si care erau principalii consumatori de Poppers. Aici o mica lamurire: Poppers sunt denumite acele substante care provoaca o relaxare musculara puternica, element important in relatiile homosexuale, pentru ca prin aceste substante se obtine si o puternica relaxare a muschiului anal.

- si in legatura cu cele de mai sus, stiati ca mai este inca in viata una dintre persoanele care in 1981 a fost depistata printre primele in Los Angeles ca fiind HIV-pozitiv? - din punct de vedere al medicinei scolastice, este posibil ca si persoanele HIV-negative sa fie definite ca fiind bolnave de AIDS? - testul anticorpi HIV are reactii de incrucisare cu alti 60 de factori patogeni, fapt care poate duce la un rezultat pozitiv fals? - existenta virusului HIV nu a fost nici pana in ziua de astazi confirmata stiintific ? - nici pina in ziua de astazi nu exista nici o fotografie a virusului HIv, facuta cu vreun microscop electronic? (Atentie, toate ilustratiile din reviste si Site-uri medicale sunt facaturi foarte frumos colorate, dar poate nu stiati ca la microscopul electronic nu se pot face decat fotografii albnegru). - nici pana in ziua de azi virusul HI nu a fost analizat din punct de vedere genetic, astfel incat nici eventualele fotografii nu pot certifica obiectul fotografiat ca fiind eventual un virus HIV ? - nici un cercetator nu a reusit inca sa descrie si reconstituie proteinele virusului, desi aceasta este una din conditiile esentiale care se cer pentru certificarea existentei unui virus si deasemenea pentru crearea unui test anticorpi ? - datorita acestor fapte obiective nu exista inca nici un test anticorpi functional specific pentru HIV ? - doua treimi dintre toate testele anticorpi HIV care au existat pana acum pe piata au fost retrase pe tacute din circulatie datorita ineficientei lor, iar atat opinia publica cat si persoanele declarate HIV-pozitive ca urmare a acestor teste nu au fost nicidata informate asupra acestor fapte si nu nici nu au fost chemate pentru a li se face o noua testare? - testul Western-Blot (testul de confirmare) este in Anglia interzis ca urmare a faptului ca marja de aproximare este intolerabil de mare, deci nu este exact? - diferitele teste ELISA (teste anticorpi deci teste de cautare) nu sunt nu sunt la fel calibrate in diferitele laboratoare ale uneia si aceleiasi tari, si ca acest fapt duce la situatii hilare in care aceeasi proba de sange apare la un laborator ca fiind pozitiva iar la altul ca fiind negativa ? - la primele teste efectuate de Gallo geniul care a sustinut cum ca ar fi descoperit HIV, procentual circa 30% din populatia USA a fost gasita pozitiv, deoarece aproape toti oamenii au in sange anticorpi care reactioneaza pozitiv chiar si la actualele teste HIV? - testul prin care se incearca stabilirea incarcaturii virale, PCR (Polymerase-Chain-Reaction), nu este potrivit pentru a dovadi existenta unei incarcaturi virale, conform declaratiilor creatorului acestui test, Kary Mullis (care a primit chiar si Premiul Nobel pentru acest test) ?

- in cuvantul sau de multumire pentru acordarea Premiului Nobel, Kary Mullis a subliniat ineficienta acestui test pentru stabilirea incarcaturii virale, iar declaratia sa nu a aparut niciodata in presa in forma completa ? - doar in 40% dintre cazuri, testele anticorpi si cele PCR dau de doua ori acelasi rezultat pentru o singura proba de sange, in timp ce in 60% dintre cazuri rezultatele nu coincid ? In privinta afirmatiilor de mai sus, va recomand in cazul in care aveti suficiente cunostinte de engleza, franceza sau germana un documentar care a fost de cativa ani buni difuzat pe canalul de televiziune germano-francez ARTE, in care ii puteti vedea si asculta atit pe Karry Mullis cat si pe Peter Duesburg, desoperitorul retro-virusurilor, facand o serie de afirmatii cel putin ciudate, daca ne gandim la ceea ce raspandeste mass-media asupra temei HIV-AIDS! De altminteri este de ajuns sa cautati un pic in youtube sau google-video si veti gasi zeci de filme documentare, fondate stiintific, realizate cu concursul oamenilor de stiinta, care contesta existenta HIV. Dar sa mergem mai departe cu al nostru stiati ca: - in USA si Anglia controversa asupra HIV este veche si in prezent exista chiar reviste care aduc in permanenta dovezi noi asupra Minciunii medicale a secolului (vezi revista britanica CONTINUUM). - in multe tari, printre care si tari dezvoltate europene, cum ar fi Germania, in presa nu apar niciodata articole critice la adresa teoriei standard HIV, unele redactii interzicand explicit difuzarea unor astfel de articole ? - absolut toate medicamentele conventionale contra AIDS sunt toxice, chiar otravitoare si ca ele provoaca efecte secundare periculoase si care pe deasupra, fapt foarte semnificativ, se aseamana cu simptomele AIDS ? - in 1964 medicamentul AZT/Retrovir nu a fost omologat pentru administrare umana, datorita faptului ca in studiile pe animale a dovedit o foarte mare toxicitate? Cu toate aceste si pana in ziua de azi acest medicament este parte componenta a terapiilor conventionale HIV si AIDS ! - medicamentul de mai sus, AZT/Retrovir a fost conceput initial contra leucemiei, cu scopul de a opri creserea necontrolata a celulelor albe, iar astazi este folosit in terapia HIV, unde este evident ca pacientul infectat HIV are sistemul imun deja afectat si in consecinta oricum mult prea putine celule albe (T4) ? - medicamentele AIDS conventionale nu indeplinesc in mod normal conditiile pentru a fi comercializate conform legislatiilor in vigoare (de exemplu conform paragrafului 63 din Legea medicamentelor in Germania) si ca astfel ele sunt comercializate ILEGAL ?

- studiul american pe care se bazeaza AZT/Retrovir a fost calificat de autoritatile germane ca fiind deficitar, dar cu toate acestea acest studiu sta si astazi la baza normelor pentru aprobarea unor astfel de medicamente in Germania? - aproape 100% dintre persoanele asa-numite pozitive de lunga durata (deci care macabru spus, desi sunt HIV-pozitiv, se incapataneaza sa nu moara) nu au luat niciodata medicamente sau terapie conventionala contra AIDS ? - antibioticul Baktrum (Cotrimoxazol) datorita inaltei sale toxicitati nu trebuie sa fie administrat mai mult de 14 zile (provoaca grave daune sangelui) si totusi in terapia HIVpozitivilor este folosit ani de zile cu scop profilactic ? - organizatiile pentru ajutorare a bolnavilor AIDS precum si Forumurile respective (ca de altfel toate Forumurile care functioneaza in diferite directii patogene) sunt finantate cu ajutorul donatiilor din partea concernelor farmaceutice? Evident cu scop de manipulare si nicidecum de eradicare a bolii. - cifrele oficiale prezentate de Organizatia mondiala a sanatatii asupra AIDS in Africa se bazeaza doar pe estimari, deoarece in Africa nu se efectueaza teste anti-corpi care sa conduca la certificarea infectarii HIV ? - fiecare medic din Africa primeste o anumita suma de bani (bonitate) pentru fiecare caz de AIDS raportat Organizatiei mondiale a sanatatii, iar diagnosticul este pus din ochi caci (vezi mai sus) nu se efectueaza teste anti-corpi in Africa? Lucrativa afacere pentru unii, nu? Qui bono? - de exemplu anemia, persoanele subponderale, diareea prelungita sau tusea uscata cu simptome de TBC conduc in Africa la diagnoza AIDS? - sarcoma Karposi nu este considerata pentru Africa a apartine simptomatologiei AIDS, in timp ce in Europa duce la o diagnozare AIDS pozitiv, chiar daca testele dau rezultate negative? - toate afectiunile definite ca fiind AIDS sunt de fapt boli cunoscute de foarte multa vreme? - deci diagnosticul de laborator HIV-pozitiv nu inseamna nicidecum o condamnare la moarte?

3. Sifilis
Sifilisul este una dintre cele mai rspndite boli cu transmitere sexual i este o boal grav prin consecinele pe care le are n timp asupra tuturor organelor, n special asupra sistemului nervos i cardiovascular. Contaminarea cu microbul sifilisului se face prin raport sexual, prin atingerea leziunilor unui bolnav, prin srut, atingerea obiectelor contaminate (pahar, briciul de la frizer, instrumente medicale insuficient sterilizate). Sifilisul este produs de un microorganism n form de spiral, vizibil la microscop, denumit spirochet sau Treponema palidum. Este un microb foarte puin rezistent la mediul extern, dar care, chiar n numr redus, ptrunde cu uurin prin zgrieturile invizibile cu ochiul liber, dar totdeauna existente, la nivelul organelor genitale, n timpul contactului sexual. Ca atare, este important de tiut c infecia se poate produce fr ca pielea s fie aparent lezat. Odat ptruns n piele, microbul ajunge prin snge s se rspndeasc n tot organismul. La locul de ptrundere, apare dup aproximativ 21 de zile de la contact, o ran rotund superficial, roie aprins i complet nedureroas, pe care, din nefericire, de multe ori bolnavul nu o observ. Ea este denumit, datorit duritii la pipit, ancru dur sau sifilis primar. Dei rana se vindec n 3-4 sptmni, chiar fr tratament, microbul se rspndete n tot organismul, n ficat, splin, ganglioni, oase, sistem nervos, de unde se revars n mod periodic n snge, producnd variate erupii cutanate. De-a lungul anilor, prin rezistena organismului, numrul de microbi scade, leziunile devin tot mai rare i puine la numr, n schimb ele sunt mai grave i mai distrugtoare. Evoluia infeciei sifilitice, de la contaminare la aceste leziuni grave, este mprit, din punct de vedere medical, n: Perioada sifilisului primar, n care microbul este nc localizat n acel ancru primar. Perioada sifilisului secundar, cnd microbul a invadat tot organismul, dar corpul lupt activ mpotriva lui i apar acele variate manifestri pe piele i pe mucoase. Aceast a doua perioad poate dura 1-3 ani, iar rnile care pot dispare i singure, fr tratament, devin din ce n ce mai puine la numr, uneori grupndu-se n anumite locuri unde persist, lsnd urme adnci. Tot n perioada secundar mai pot aprea i alte semne ale bolii, astfel prul capului ncepe s cad, cam la 4 luni de la apariia ancrului, lsnd goluri la ntmplare. Apar dureri de cap, dureri manifestate mai ales n timpul nopii. Dup trecerea perioadei primare i a celei secundare, boala intr ntr-o nou etap de linite aparent, la fel de neltoare ca cea de dup perioada primar. Aceast a doua etap de linite este mult mai lung, ea putnd dura civa ani.

Sifilide maculare

Sifilide papuloase

Perioada sifilisului teriar este faza trzie a sifilisului, cnd apare o nou reactivare a infeciei sifilitice, mai puin molipsitoare, dar mult mai grav prin urmrile sale. n general, semnele din aceast faz a bolii apar cam la 3-4 ani de la nceputul infeciei. Leziunile sunt mai distrugtoare, ptrund mai adnc pe locul pe care au aprut, i, n plus, nu se mai nchid de la sine, ci las urme definitive. De obicei, nu cru organele interne. n ficat apar umflturi, nodului tari, care mpiedic funcionarea normal a acestuia. Uneori i organele respiratorii i ale vorbirii ajung s fie afectate. Se ntlnesc cazuri grave cu atingeri serioase ale oaselor, care sufer distrugeri interioare sau deformri. Dar boala n aceast faz avansat poate prezenta i alte manifestri, de data aceasta de o gravitate deosebit, prin faptul c atingerile privesc inima i vasele de snge. Ruperea sau astuparea acestor vase, mai ales a celor care alimenteaz inima, are urmri care pun direct viaa n pericol. Cteodat se ajunge la atingerea sistemului nervos. Sifilisul nervos l poate face pe bolnav s devin infirm n societate. Posibilitile de transmitere a infeciei sunt mai mari n perioada ntia i a doua, cnd leziunile sunt pline de microbi, care vor trece cu uurin la partenerul sexual al bolnavului prin

contactul direct genital, prin srut sau prin folosirea obiectelor bolnavului (perie de dini, prosop, pahar, etc). Alturi de sifilisul recent i de cel trziu, cu semnele prin care poate fi recunoscut, mai exist o form de manifestare a acestei boli. Este aa numitul Sifilis latent, ascuns, fr alte semne pe piele sau n alt organ i care nu se descoper dect cu ocazia unor analize ale sngelui. Trebuie s artm c este foarte important s descoperim acest sifilis ascuns, ct mai devreme, pentru a nltura pericolul ca boala s fie transmis fr ca persoana n cauz s-i dea seama de acest lucru. Este drept c pericolul de contaminare este mai redus dect n perioadele cu semne vizibile i rni deschise. Investigaiile de laborator care ne stau astzi la dispoziie fac posibil diagnosticarea chiar n faza de nceput a bolii. Aceasta se poate realiza prin analiza sngelui (reacia BordetWassermann) i prin analiza lichidului cerebrospinal, care lmurete prezena patogenului n sistemul nervos. Trebuie reinut c un rezultat negativ la o persoan care a avut leziuni suspecte la nivelul organelor genitale, analiza fiind efectuat imediat dup apariia rnii, nu nseamn c nu poate fi vorba de un sifilis. Este cunoscut faptul c, n primele 2 sptmni de la apariia ancrului, n snge nu apare nici un semn care s vesteasc instalarea bolii n organism.

4. Gonoreea
Este o boala infectocontagioasa considerata a fi boala venerica cu raspandirea cea mai mare in lume. Este produsa de Nisseria gonarhocae si afecteaza colul uterin la femei si uretra, anusul si cavitatea bucala atat la femei cat si la barbati. Transmitere: -prin contact sexual cu un partener infectat mucoasa uretrei fiind sensibila la aceasta bacterie; -folosirea obiectelor infectate, a lenjeriei sau a dependintelor sanitare. Semne si simptome: La femei -simptomatologia este stearsa sau chiar absenta. Intre 50 si 70% din cazurile de imbolnavire la femei sunt asimptomatice. -senzatii de mancarime si arsura pe traiectul uretrei; -mictiuni (urinari) frecvente, uneori sangvinolente; -scurgeri vaginale de culoare galbuie sau verzuie,puternic mirositoare; -sangerari vaginale anormale; -ciclu menstrual neregulat (dismenoree); -acte sexuale dureroase (dispareunie), eventual cu sangerare dupa contact; -iritatie sau scurgere din anus; -prurit (mancarime) in regiunea anala; -febra, astenie, stare generala proasta. Gonococul se poate fixa in uretra, glandele periuretrale si anexe, vulva, vagin, uter, trompe, porducand boli ale acestora-endometrite, anexite, infectii pelviene grave. Focarul se poate mentine avand perioada de acutizare cu manifestare zgomotoasa mai ales in perioada menstruala.

La barbati -in 15-20% dintre cazuri la barbati sunt asimptomatice; -mancarime, furnicaturi si usturimi de-a lungul uretrei; -jena la urinat, inrosirea si tumefierea meatului uretral; -incontinenta urinara sau retentie de urina; -erectie dureroasa; -durere la mictiune (urinat); -apare o scurgere mai intai transparenta, apoi,dupa 3-4 zile purulenta, galben-verzuie, cremoasa si excesiva, uneori cu sange;

-stare generala proasta, astenie fizica si depresie psihica.

Perioada de incubatie este de 2 pana la 5 zile dar unori simptomele nu apar nici dupa 30 de zile,in tot acest timp persoana infectata fiind extrem de contagiaoasa si putand transmite boala. Deoarece forma de manifestare la femei este mai atenuanta aceastea pot transmite mai usor si mai frecvent aceasta maladie.

Tratament: -se administreaza antibiotice persoanelor pozitive la testele pentru Gonoree; -se ia in considerare faptul ca deseori gonoreea este insotita de Chlamydia, deci se fac teste si pentru aceasta; -la femei, irigatii vaginale zilnice si adminitrarea de ovule; -sunt interzise contactele sexuale pana la vindecare, eforturile fizice mari si ingestia de bauturi alcoolice; -lenjeria intima se schimba si se dezinfecteaza zilnic prin fierbere; -se dezinfecteaza obiectele de toaleta intima si dependintele sanitare; -infectia cu gonococ nu confera imunitate dupa vindecare, ea poate fi contactata din nou. Prevenirea infectarii cu Gonoree se face prin: -folosirea prezervativului; -evitarea actelor sexuale intamplatoare; -evitarea partenerilor multipli; -igiena locala riguroasa dupa contactul sexual a organelor genitale si suprafetelor invecinate; -in caz de suspiciune de infectare femeie trebuie sa faca irigatii vaginale cu solutii antiseptice.

5. Alte boli cu transmitere sexuala


1. Chlamidia - este provocata de catre o bacterie. Daca nu este tratata poate provoca boala pelviana inflamatorie sau sterilitate. Simptome: Este posibil sa nu prezinte simptome, insa apar usturimi la urinare, scurgeri vaginale sau ale penisului. Tratament: Simptomele inceteaza dupa cateva zile de administrare a antibioticelor, iar dupa 2 saptamani infectia este eliminata. 2. Herpes - este un virus care persista de-a lungul intregii vieti. Tipul 1 provoaca basicute sau bubite purulente, de obicei in zona gurii. Tipul 2: provoaca basicute genitale. Ambele pot fi transmise de la gura in zona genitala si viceversa. Simptome: Basice dureroase la gura, in zona genitala, pe fese. Prima eruptie a herpesului dureaza aproximativ doua saptamani. Bolnavul poate avea febra, mancarimi, simptome de gripa. Tratament: incurabil. Eruptiile vor izbucni si se vor retrage pe parcursul intregii vieti. Pentru a reduce frecventa aparitiei eruptiilor este indicat tratamentul medicamentos in doze zilnice cu acyclovir. 3. Negi genitali, Human Papiloma Virus (HPV) - negi la nivelul pielii, care se prezinta sub forma unor mici umflaturi in zona genitala sau in cea a anusului. Virusul se transmite prin contact genital direct la nivelul pielii. Din pacate virusul este rezident in organism de-a lungul intregii vieti. Simptome: La barbati - negi de culoare galben-cenusiu pe penis, in zona uretrei, in zona anusului. La femei: negi de culoare alba sau roz in zona vulvei, in cea a vaginului, pe colul uterin sau in zona anusului. Tratament: negii se pot elimina prin metode chirurgicale, prin cauterizare sau prin laser. Negii se pot resuscita, fiind necesara o noua extirpare a acestora. Perioada de convalescenta poate fi lunga si de durata. 4. Gonoree - infectie grava care, netratata, duce la sterilitate, la artrita sau la probleme cardiace. Simptome: pot sa nu fie evidente. Dar apar: usturimi la urinare, scurgeri vaginale sau ale penisului, dureri in zona pelvisului. Tratament: antibioticele au efect imediat asupra simptomelor si vindeca boala in cateva saptamani. 5. Boala pelvina inflamatorie - infectie a uterului, dar se poate localiza si la nivelul colului uterin ori a trompelor uterine. Apare atunci cand bacteriile (cel mai adesea chlamidia sau gonoreea) patrund in sistemul reproductiv. Duce la sterilitate.

Simptome: dureri abdominale, febra, sensibilitate marita a uterului si a ovarelor, ciclu menstrual dureros, scurgeri, oboseala, ameteli, stari de voma, dureri in timpul actului sexual. Tratament: se recomanda repaus la pat si tratament medicamentos cu antibiotice. Daca boala este intrun stadiu avansat, blocajul trompelor uterine si sterilitatea pot deveni permanente. 6. Infectia tractului urinar - infectie provocata de bacteriile blocate in uretra. Des intalnita la femeile care fac sex cu un nou partener. Simptome: dureri si usturimi in timpul urinarii, urinari frecvente. Urina poate fi tulbure si urat mirositoare. Tratament: infectia se vindeca prin administrarea de antibiotice de la o zi la o saptamana. Si multa apa plata. 7. Vaginita - inflamatie vaginala. Supuratii infectioase cauzate de lipsa de igiena. Antibioticele, pilulele contraceptive, sarcina pot cauza dezvoltarea candidei. Se mai numeste tricomonaza. Se transmite prin sex vaginal sau oral. Simptome: La femei - scurgere vaginala densa. De culoare alba sau galbuie, miros neplacut, mancarime, durere. La barbati: mancarimi genitale, contact sexual dureros. In cazul sexului oral, barbatii si femeile pot avea o pelicula albicioasa sau verzuie pe limba. Tratament: cremele care se elibereaza fara reteta vindeca aceasta boala in cateva zile. Femeile trebuie sa evite sa poarte pantaloni stramti, dresuri sau costume de baie. Nu faceti spalaturi si nu folositi deodorante intime. 8. Paduchi genitali - paduchi mici, de culoare alba care infesteaza parul pubian. Se raspandesc de la persoana infestata prin haine, paturi sau toalete. Simptome: Mancarimi. Pot provoca febra usoara, inflamatii ale amigdalelor, dureri usoare. Paduchii pot fi depistati in urma unui examen medical amanuntit. Tratament: tratamentul medicamentos de uz extern elimina paduchii si ouale acestora. Lenjeria de pat, hainele si proasoapele trebuie spalate. 9. Paraziti interni - giardia, criptosporidia, amoebe si altele. Ajung in organism, in primul rand, in urma contactului sexual oral sau anal. Simptome: diaree, dureri abdominale sau crampe, balonare, oboseala si pierderi de greutate. Tratament: Medicamente eliberate cu reteta de la doctor duc la eliminarea parazitilor. 10. Hepatita B - virus transmis prin contact sexual sau prin ace infectate. Mai raspandita la barbatii homosexuali, la cei care fac sex anal si au mai multi parteneri. Simptome: febra, oboseala, migrene, dureri abdominale, icter. In anumite cazuri, inflamatia ficatului poate duce la sangerari, la coma sau deces. Tratament: cazurile usoare: odihna la pat, dieta sanatoasa. Cazuri grave: tratament medicamentos.

6. Poze

7. Bibliografie

1. www.google.ro/images 2. www.csid.ro 3. www.smartlady.com 4. www.google.ro 5. www.wikipedia.ro

Evaluare