Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. De ce în Munții Piatra Craiului nu există relief glaciar, deși altitudinea lor ajunge la
2238 m ?
- Trebuie sa existe văi largi, platouri largi
- Condițiile de relief nu factorizează formarea ghetarilor
3. Numiți cei doi afluenți din unirea cărora rezultă râul Argeș.
Buda și Capra (M-ții Făgărași)
4. Enumerați șase vârfuri de cel puțin 2500 m altitudine, din Munții Făgăraș.
Vârful Moldoveanu 2.544 m
Vârful Negoiu 2.535 m
Vârful Viștea Mare 2.527 m
Vârful Lespezi 2.522 m
Vârful Cornul Călțunului 2.510 m
Vârful Vânătarea lui Buteanu 2.507 m
Vârful Hârtopul Darei 2.506 m
Vârful Dara 2.501 m
5. Enumerați șase văi glaciare din Munții Bucegi. În jurul cărui vârf se grupează ele ?
În jurul Vârfului Omu: Gaura, Mălăeşti, Ţigăneşti, Ciubotea, Cerbului, Ialomița,
Morarului, Doamnei.
6. Enumerați 5 râuri ce izvorăsc din Munții Făgăraș și curg spre sud și alte 5 care curg
spre nord.
N → Porumbacu, Arpașu, Viștea, Breaza, Sebeș, Bâlea, Sâmbăta, Avrig
S →Topolog, Capra, Buda, Vâlsan, Râul Doamnei
8. Din ce rocă sunt clădite masivele Cozia, Ghițu, Poiana Spinului și Frunți ? Ce
altitudini au ele ?
Masivele sunt formate pe o bară de gnaise oculare dure („de Cozia”).
Masivul Cozia - Vf. Cozia (Ciuha Mare) 1668 m - (gnaise oculare de Cozia) și din
roci sedimentare (calcare, conglomerate și gresii).
Masivul Frunți – Vf. Muntișor 1534 m
Masivul Ghițu – Vf. Ghițu (cunoscut și ca Ghițu Mare sau Ghițu Brădet), cu 1.622 m.
Masivul Poiana Spinului ------
9. Numiți două roci din care sunt alcătuiți Munții Bucegi (una care predomină și una care
apare pe spații mai restrânse decât prima).
Conglomerate și calcare
10. Unde se află și ce geneză are lacul Bolboci ?
Lacul Bolboci este un lac de baraj antropic/antopic și se află pe râul Ialomița, Munții
Bucegi
11. Care este altitudinea maximă a Munților Iezer și cum se numește vârful în care ea este
atinsă ?
Vf. Iezerul Mare (Rosu) - 2462m
13. Cum se numește trecătoarea (pasul) care leagă orașele Brașov și Câmpulung Muscel ?
Pasul Giuvala
14. Din ce rocă este alcătuit Masivul Piatra Craiului ? Ce reprezintă acest munte ca relief
structural ?
Masivul Piatra Craiului este alcătuit din calcare jurasice. Ca relief structural acesta
reprezintă structură faliată (grabene)
15. Ce reprezintă ca relief structural Abruptul Prahovean al Bucegilor ?
Frunte de cuestă – formă de relief asimetrică, într-o regiune unde stratele moi
alternează cu stratele dure.
19. Din ce categorie genetică de roci sunt alcătuiți predominant Munții Făgăraș ?
Munții Făgăraş sunt alcătuiţi aproape exclusiv din roci metamorfice (predomină cele
mezometamorfice, adică mediu şi puternic metamorfozate: gnaise, amfibolite, cuarţite,
calcare cristaline, micaşisturi şi numai pe mici suprafeţe se întâlnesc cele
epimetamorfice).
22. Numiți două peșteri amenajate pentru vizitare din grupa montană Bucegi - Leaota.
Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei.
23. Ce este zâmbrul, care este denumirea sa științifică și unde poate fi el întâlnit în munții
Făgăraș și Iezer ?
Zâmbrul (Pinus cembra), este un arbore conifer, specific zonelor montane.
Specie indigenă, se găsește la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene
glaciare din munții, unde urcă la peste 2000 m. – are nevoie de pp bogate
24. Între ce nivele altitudinale se dezvoltă pădurile de molid pe versantul sudic al Munților
Făgăraș ?
etajul pădurilor de molid se instalează între 1.200-1600 (1.700) m altitudine.
25. În afară de molid (Picea abies), ce alt conifer predomină pe Abruptul Prahovean al
Bucegilor ? Care este denumirea sa științifică și prin ce se deosebește el de celelalte
conifere ?
Pinus cembra – un singur exemplar mai poate fi găsit pe valea glaciară a Ialomiței,
26. Ce tip de sol predomină în etajul alpin din Făgăraș, Iezer și Bucegi ?
Solul este un strat afânat de la suprafața terestră, alcătuit din amestecul uneori componenta
minerală (roca) şi cea organică (provenită din descompunerea resturilor vegetale). Materia
descompusă ce intră în alcătuirea solului se numește humus.
În Carpați, solurile sunt scurte (profilul lor are, de regulă, sub 50 – 60 cm) și bogate în
schelet (bucăți de rocă, pietre); totodată, în Carpați predomină solurile la care componenta
organică sau humusul este slab amestecată cu cea minerală (roca).
solurilor humicosilicatice - sunt soluri scurte, cu mult schelet.
Acestea se întâlnesc, aşadar, la peste 2200 m, doar în masivele: Făgăraş, Parâng,
Retezat, Iezer, Bucegi, Rodnei și mai slab în masive precum Godeanu, Lotrului,
Cindrel.
27. Între ce altitudini se desfășoară etajul subalpin în Munții Făgăraș, Iezer și Bucegi ?
Numiți trei specii vegetale care predomină în acest etaj, în aceste masive.
29. Numiți două specii de plante ocrotite (inclusiv denumirea lor științifică) din Parcul
Național Cozia.
Printre plantele ocrotite de lege care se afla aici avem floarea de colt (Leontopodium
alpinum), iedera alba (daphne blagayana), precum si un relicta glaciar, anume Pinul
de pământ.
30. Ce sunt brânele ca forme de relief și în ce masiv din Grupa Bucegi - Leaota pot fi
întâlnite ? Dați două exemple de brâne din respectivul masiv.
Brânele - cărare îngustă de-a lungul unui perete de stâncă, pe care se poate trece cu
piciorul, relief pe structură monoclinală.
Brâne pe Abruptul Prahovean al Bucegilor
Brâna Mare a Coștilei
34. Care sunt principalele trei deosebiri dintre munții Leaota și Piatra Craiului ?
În timp ce Munții Leaota sunt formați aproape exclusiv din roci cristaline (cristalin
vechi proterozoic – paleozoic), Munții Piatra Craiului sunt o „lamă” tăioasă și
abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică,
În M-ții Leaota se găsesc relief glaciar spre deosebire de M-ții Piatra Craiului unde
nu se găsesc.
În M-ții Leaota nu se găsesc relief carstic spre deosebire de M-ții Piatra Craiului unde
se găsesc. – cea mai lungă creastă din roci calcaroase din țară.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și
ca Piscul Baciului, având 2.238 m comparativ cu Vârful Leaota, din centrul masivului
Leaota, care are 2.133 m.
Munții Leaota magmatice intrusive
35. Menționați două asemănări și două deosebiri între munții Bucegi și Iezer.
Ambele unități montane s-au format prin cutare și înălțarea scoarței terestre.
Ambele unități montane au în alcătuirea petrografică roci dure (șisturi cristaline).
Ambele unități montane au relief glaciar.
Munții Bucegi au în plus conglomerate, relief dezvoltat pe conglomerate și relief
carstic.