Istoria artei este o tiin auxiliar a istoriei studiaz evoluia artelor

vizuale, adic a acelor produse ale activitii umane destinate scopurilor

estetice, deci care exprim idei, sentimente, emoii.
Un istoric de art este o persoan care studiaz istoria artei.
De-a lungul timpului, se nregistreaz mai multe modaliti de
clasificare a artei, de la distincia medieval dintre artele liberale i arte
vulgare pn la demarcaia modern dintre artele frumoase i artele
aplicate. La acestea se pot aduga diverse alte clasificri, care definesc
arta ca o manifestare a creativitii umane.
n rndul artelor clasice se pot enumera: arhitectura, dansul, sculptura,
muzica, pictura, literatura (care include ca genuri literare: poezia,
teatrul, arta narativ), filmul, fotografia, banda desenat. La interferena
dintre arte plastice i arte vizuale, au aprut mai nou designul i artele
grafice. La acestea se adaug noi forme de expresie artistic precum:
moda i gastronomia i noi modaliti de expresie ca: video, arta
digital, artele scenice, publicitatea, animaia, televiziunea i jocurile
video.
Pentru a putea realiza o examinare obiectiv a formelor artistice care
aparin diferitelor epoci, istoria artei este un domeniu multidisciplinar,
realiznd o clasificare a culturilor, periodizarea acestora i stabilirea
particularitilor creaiilor artistice i a influenelor reciproce.
Studiul istoriei artei este realizat n mod sistematic ncepnd cu
perioada Renaterii, cnd domeniul de studiu se limita doar la
civilizaia Europei Occidentale. Cu timpul aria explorat se extinde i
la celelalte continente elaborndu-se noi concepte, precum cel al
sincronizrii culturale i al relativismului cultural.
Astzi, istoria artei deine un domeniu vast, incluznd aici i
rspndirea i conservarea operelor de art din ntreaga istorie. Astfel,

n secolul al XX-lea se asist la o proliferare a instituiilor, fundaiilor,

muzeelor i galeriilor de art, att ca proprietate privat, ct i n
spaiul public, dedicate analizei i catalogrii fenomenelor artistice, dar
i expunerii ctre publicul larg. De asemenea, apariia i dezvoltarea
mass-media a jucat un rol crucial n popularizarea i studiul operelor de
art.
Mari expoziii periodice, precum Whitney Biennial sau bienalele de la
Veneia, So Paulo sau nu mai puin faimoasa Documenta de la Kassel
sunt manifestri expoziionale care contribuie decisiv la cunoaterea i
afirmarea a noi stiluri i tendine n domeniu. Distincii ca Premiul
Turner (acordat de Tate Gallery), Premiul Wolf pentru Art, Premiul
Pritzker pentru arhitectur, Premiul Pulitzer pentru fotografie, sau
Premiul Oscar pentru cinema, toate acestea nu fac dect s promoveze
cele mai bune opere creatoare la un nivel internaional. Instituii
precum UNESCO, care a ntocmit acea list de locuri din patrimoniul
mondial, contribuie la conservarea celor mai valoroase monumente de
art ale planetei. Arta preistoric (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)
[modificare]
Articol principal: Arta preistoric.
Venus din Willendorf, statuet cu trsturi feminine exagerate, simbol
al fertilitii
Primele produse artistice create de om dateaz nc din preistorie, cnd
diverse forme de exprimare vizual sau prin sunet (cntatul ritmic sau
transformarea unor obiecte n instrumente de percuie, dansul, vopsirea
unor zone ale corpului) au fost ncercate de acele fiine hominide, care,
prin selecie natural, au ajuns la un stadiu nalt de dezvoltare
intectual. n aciuni rituale care precedau vntoarea, prin muzic i
dans, grupul de combatani intra ntr-un fel de trans, n care identitatea
individual se integra n identitatea colectiv, astfel nct grupul social
respectiv i ridica moralul, fiind astfel capabil s reziste n faa
agresiunii animale.

Primele mrturii ale preocuprilor artistice ale omului aparin Epocii

Pietrei. Arheologii au gasit bucati de oase din mamut datand de pe la
300 000 i.e.n.,iar in Africa de Sud s-au descoperit cea mai veche
bijuterie cunoscuta si obiecte gravate,vechi de 75 000 de ani.Activitatea
artistica neintrerupta a omului Homo Sapiens a inceput in perioada
Paleoticului Superior,acum 35 000 de ani. n paleolitic (25.000 - 8.000
.Hr.) oamenii practicau vntoarea i locuiau n peteri, perioad n
care dateaz primele picturi rupestre. Dup perioada de tranziie a
mezoliticului (8.000 - 6.000 .Hr.), n neolitic (6.000 - 3.000 .Hr.)
asistm la apariia comunitilor sedentare care nlocuiesc vntoarea
cu agricultura, proces nsoit de evoluia diverselor societi umane, a
cror structur devine tot mai complex i n cadrul crora crete
ponderea fenomenului religios. n Epoca Bronzului (c. 3000 - 1000
.Hr.) asistm la apariia primelor civilizaii protoistorice.
Paleolitic[modificare]
Articol principal: Arta n paleolitic.
Pictur rupestr din petera Lascaux reprezentnd animale
Primele manifestri ale artei paleolitice au loc cam prin 25.000 .Hr.
Apogeul este atins n magdalenian (15.000 - 8.000 .Hr.). Primele astfel
de obiecte, ce pot fi considerate ca posednd valene artistice sunt
descoperite n sudul Africii, zona Mediteranei, Europa central i de est
(mai ales n zona Mrii Adriatice), Siberia (lacul Baikal), India i
Australia. Este vorba de piatr cioplit (cremene, obsidian), lemn sau
scule din oase. Pentru a vopsi n rou era utilizat oxid de fier, pentru
negru oxid de mangan iar pentru ocru se folosea argil.
Alturi de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite n
regiunea franco-cantabrian. Picturile aveau att o semnificaie magicoreligioas ct i una descriptiv, fiind reprezentate mai ales animale,
tema predilect a vntorilor. Un exemplu n acest sens l constituie
peterile de la Altamira, Trois Frres, Chauvet i Lascaux. n ceea ce
privete sculptura, un loc central l ocup figurile feminine de tip
Venus, probabil fcnd parte din cultul fertilitii, dintre care cele mai

cunoscute sunt: Venus din Willendorf, Omul din Brno i Venus din
Brassempouy. Neolitic[modificare]
Articol principal: Arta neolitic.
Aceast perioad (care a debutat cam prin 8.000 n Orientul Apropiat) a
nsemnat o puternic schimbare pentru societile umane, care trec la
agricultur i creterea animalelor, o dat cu aceasta asistm i la o
dezvoltare a fenomenului religios.
Un sit arheologic deosebit, inclus n Patrimoniul Mondial UNESCO, l
constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberic a bazinului
mediteran. Acesta dateaz n perioada dintre mezolitic i neolitic i se
remarc prin prezena a numeroase figuri antropomorfe, n care
brbatul are forma stilizat a unei cruci, iar femeia a unui triunghi.
Localitile n care se gsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El
Cogul, Valltorta, Alpera i Minateda. Reprezentri similare s-au
descoperit n nordul Africii (Sahara, Munii Atlas), dar i pe teritoriul
actualului Zimbabwe. Picturi rupestre la fel de remarcabile se afl i n
peterile din regiunea rului Pinturas din Argentina, cea mai cunoscut
fiind numit Cueva de la Manos (Petera minilor), deoarece s-au gsit
multe imagini de mini imprimate ale omului preistoric. Tot prin
imprimare, dar cu ajutorul scoicilor au nceput s fie decorat ceramica.
Apar materiale ca: cuar, chihlimbar, jasp.
Asistm la apariia primelor elemente de sistematizare urban, lucru
vizibil n aezri ca: Ierihon (Palestina), Jarmo (Irak), atalhyk
(Anatolia).
Epoca metalelor[modificare]
n ultima perioad preistoric, epoca metalelor, apar cuprul, bronzul i
fierul. n epoca cuprului se ridic monumentele funerare de tip megalit,
precum i alte structuri din piatr, denumite dolmen, menhir, cromlech.

Ca exemplificare, se remarc celebrul ansamblu Stonehenge, a crui

construcie a nceput prin 3000 .Hr. n sudul teritoriul Spaniei
nflorete cultura Los Millares cu celebrele vase n form de clopot i
figuri umane cu ochii mari, model ce avea s se extind n aproape tot
vestul Europei, chiar i n insulele britanice. n Malta, sunt remarcabile
complexele de temple de la Mnajdra, Tarxien i Ggantija.
Car solar din epoca bronzului (Muzeul Naional din Danemarca)
n Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice, cum ar fi cele
de tip:
naveta, un mormnt uria de forma trunchi de piramid, cu camera
mortuar mult alungit;
taula, dou pietre mari verticale peste care este aezat una orizontal;
talayot, megalit care are forma unui turn.
n Epoca Fierului, n Europa nfloresc dou culturi de mare rspndire:
Halstatt, care s-a dezvoltat n perioada dintre secolele al VII-lea i al Vlea .Hr i se caracterizeaz prin necropole cu morminte n form de
tumul cu camera mortuar din lemn de forma unei mici case, adesea
nzestr cu un car cu patru roi. Ceramica era policromic, cu decoraii
geometrice i ornamente metalice.
La Tne, care a evoluat ntre secolele al V-lea i al IV-lea .Hr.i a
caracterizat n special arta celtic. Este prezent o larg varietate de
obiecte de fier, cum ar fi sbii, sulie, care din nefericire nu au
supravieuit intacte. Ca decoraii pentru scuturi, fibule este utilizat
bronzul i avem aici dou etape ale acestei culturi. O influen
puternic o va exercita arta greac, etrusc i cea a sciilor.
Expansiunea Imperiului Roman care avea s cucereasc o mare parte a
Europei, pune capt perioadei epocii metalelor.
Art antic (3500 i.e.n.- 500 i.e.n.)[modificare]
Articol principal: Art antic.

Primii europeni,de acum 25 000 de ani,modelau in lut mici figurine

reprezentand zeitati si animale.Se crede ca erau totemuri sau obiecte de
cult menite sa sporeasca fertilitatea solului sau sa stabileasca o cale de
comunicare cu spiritele animalelor.Unele populatii asiatice pictau,in
interiorul pesterilor,imagini realiste infatisand animale,samani ai
tribului si scene de vanatoare. Cand oamenii au inceput sa duca o viata
mai stabilia s-au apucat sa faca obiecte de ceramica ornamentale si alte
lucruri impodobite in China,populatia Yang Shao avea oale cu modele
geometrice.Pe masura ce cuprul si bronzul au inlocuit piatra in arme si
unelte,prelucratorii de metale au capatat importanta,iar uneltele si
obiectele facute de ei erau bogat impodobite.Ei nu urmareau doar sa
infrumuseteze obiectele.Sculptand zei sau simboluri sacre pe unelte si
arme,erau incredintati ca avestea vor fi mai eficiente.O data cu
dezvoltarea asezarilor si oraselor si atingerea prosperitatii
statale,templele impresionante,palatele si constructiile monumentale au
fost decorate cu sculpturi si picturi ce infatisau modul de viata al
oamenilor.De la frescele din Micene pana la sculpturile funerare din
Egipt si de la sculpturile olmecilor pana la ceramica pictata in
China,arta oamenilor din antichitate ne-a dat posibilitatea sa aflam cum
traiau ei.
Initial,chiar si scrierea a fost o activitate artistica (in Mesopotamia si in
Egipt),constand in imagini ce reprezentau idei sau obiecte.
Pictogramele din China antica simbolizau cuvinte intregi.

Marele eveniment al nceputului acestei perioade este apariia scrisului

la care protagonitii sunt marile civilizaii ale Orientului Mijlociu:
Egiptul antic i Mesopotamia, eveniment prin care arta dobndete noi
modaliti de expresie. Scrisul permite evidenierea sistematic a
activitilor economice i comerciale.

Astfel, n jurul lui 3.500 .Hr. apare n Mesopotamia scrirea cuneiform,

care iniial era bazat pe pictograme i ideograme. Ulterior, sumerienii
dezvolt scrierea prin redarea silabelor, deci bazat pe fonologia i
sintaxa specifice limbii sumeriene.
n Egipt apare scrierea hieroglific, cea mai veche mrturie fiind Paleta
lui Narmer (3100 .Hr.).
Limba ebraic a fost una dintre primele limbi care a utilizat scrierea
bazat pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 .Hr.)
prin care fiecrui fonem este redat printr-un simbol. Alfabetul grec i
latin deriv din acesta.
Apar mari ceti n regiunile unor fluvii ca: Nil, Tigru, Eufrat, Fluviul
Galben.
Mesopotamia[modificare]
Articol principal: Arta mesopotamian.
Poarta lui Nimrod, capodoper a artei asiriene (Metropolitan Museum
of Art, New York)
Arta mesopotamian s-a dezvoltat n regiunea cuprins ntre fluviile
Tigru i Eufrat (Irakul i Siria de astzi), unde ncepnd cu mileniul
patru .Hr. au evoluat mai multe culturi ca: Sumeria, Akkad, cea
amorit, Caldeea etc.
Arhitectura mesopotamian avea drept caracteristic utilizarea crmizii,
a lintoului, a arcului i a bolii. Sunt remarcabile ziguratele, temple
uriae de forma unei piramide n trepte, de la care ns nu a
supravieuit timpului dect baza. Mormntul era de fapt un coridor,
urmat de o camer acoperit i un dom fals. Multe asemenea exemple
se pot gsi n Ur. De asemenea, s-au construit palate cu ziduri de forma
unui zigurat, acordndu-se o atenie deosebit grdinilor (exemplu:
Grdinile Suspendate ale Semiramidei, considerat una dintre cele
apte minuni ale lumii).

n ceea ce privete sculptura, sunt remarcabile lucrrile n lemn cioplit

i reliefurile utilizate ca ornament n construcii. Acestea din urm
reprezint n special scene militare i de vntoare, fiind nfiate
figuri umane i animale, fie reale sau mitologice. n perioada
sumerian, au fost realizate n numr mare statuete reprezentnd
personaje fr podoab capilar i cu braele ncruciate pe piept. n
schimb, figurile umane din perioada akkadian aveau prul lung i
barb, un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. n
ceea ce privete perioada amorit (sau neosumerian) sunt remarcabile
statuetele lui Gudea (guvernatorul cetii Laga), n care acesta este
reprezentat cu mantie, turban i minile aduse la piept. Un exponat
valoros din perioada babilonian este stela lui Hammurabi. Sculptura
asirian are ca trsturi principale reprezentarea antropomorf a
animalelor i prezena figurilor umane naripate, cu precdere n scene
de vntoare, aa cum apar de pild n celebru Obelisc negru al regelui
Salmanasar al III-lea.
O dat cu apariia i evoluia scrisului, apare i literatura ca o nou
form de expresie a creativitii umane. Literatura sumerian este
reprezentat n primul rnd Epopeea lui Ghilgame, scris prin secolul
al XVII-lea .Hr. Aici apar 30 de mituri despre cele mai importante
diviniti sumeriene i akkadiene. Alt lucrare celebr a literaturii
babiloniene este Enuma Eli care descrie creaia lumii.
Muzica se dezvolt n acea regiune n mileniile al IV-lea i al III-lea
.Hr. i este utilizat n templele sumeriene, unde preoii, adesea
nsoii de un cor, cnt imnuri i psalmi adresai zeilor. Printre
instrumente muzicale se pot enumera: flautul, toba, harpa .a.
Egipt[modificare]
Articol principal: Arta n Egiptul antic.
Sfinxul i Marea Piramid din Giza

n Egipt nflorete una dintre cele mai mari civilizaii antice care
evolueaz ntre 3.000 .Hr. i pn cnd are loc cucerirea de ctre
Alexandru cel Mare. Sistemul artistic vast i complex impune existena
unor meteugari specializai. Arta are valene simbolistice i
religioase i are ca tem central nemurirea, n special a faraonului care
era venerat asemeni unei diviniti.
De aici i existena unor mari opere monumentale. Influena artei
egiptene se exercit asupra celei copte i bizantine.
Arhitectura n Egiptul antic se caracterizeaz prin monumentalitate.
Sunt utilizate mari blocuri de piatr i coloane solide. Cele trei mari
tipuri de monumente funerare sunt:
mastaba, mormnt de form dreptunghiular
piramid, care poate fi n trepte (de exemplu: Piramida n trepte a lui
Djoser din Saqqara) sau neted (cum sunt celebrele piramide din Gizeh)
hipogeu, mormnt subteran (cum sunt cele din Valea Regilor).
Alt categorie de construcii monumentale o constituie templele.
Acestea sunt precedate de o alee mrginit de sfinci i obeliscuri.
Urmeaz o pereche de ziduri trapezoidale susinute de piloni i sala
hipostil n care se afl altarul. Cele mai celebre sunt templele de la
Luxor, Karnak, Philae i Edfu. Alt tip de templu este cel cioplit n
stnc, care are forma unui hipogeu i avem ca exemple templul de la
Abu Simbel i Deir el-Bahri.
Pictura este cea care ofera detalii despre viata cotidiana
egipteana.Picturile nu infatisau doar viata pamanteasca,ci si zeii
egipteni si asteptata viata de apoi. Figurile,in pictura si in sculptura,se
realizau conform unor reguli stricte: proportiile fixe,impartirea picturii
in fasii si linia de referinta ca baza.Dintre caracteristici lipseau
perspectiva abrevianta si umbrele,iar fundalul era doar sugerat,potrivit
regulii transmiterii clare si complete a imaginilor care evocau viata
celor decedati. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat in

permanenta,de la vederea din profil la una frontala.Marimea figurii

ilustrate direct proportionala cu importanta sociala a
individului.Statutul social mai era atribuit si dupa imbracaminte si
bijuterii.Figurile masculine aveau o piele mai inchisa decat cele
feminine.Sculptura reda doar trasaturile principale ale persoanelor.
Arta clasica( 500 i.e.n.-500 e.n.)[modificare]
Artele se dezvolta treptat ca expresie a creativitatii si pentru decorarea
caselor,a strazilor si a obiectelor de uz curent.Averile acumulate de
imperii si de negustorii din orase au fost intrebuintate pentru
sponsorizarea si sustinerea artistilor,ceea ce a dus la progrese
semnificative in creatia artistica.Realismul castiga teren- statuile si
picturile grecilor si romanilor infatisau nemijlocit si amanuntit,intr-un
nou stil,oamenii si mediul in care acestia traiau.In Grecia,cele mai
frumoase opere de arta au fost create in perioada clasica,al carui apogeu
a fost atins prin secolele V-III i. Hr.O data cu campaniile lui Alexandru
cel Mare,in India au ajuns ideile grecesti referitoare la realismul in
arta,iar raspandirea budismului le-a purtat mai spre est,pana in
China,Japonia si in Asia de Sud-Est.Artistii romani au copiat deseori
operele grecilor si au elaborat un stil realist propriu si socant. In
Imperiile acestei perioade,casele celor bogati erau decorate cu frize viu
colorate,statui,basoleriefuri si mozaicuri.Cladirile erau ornamentate cu
sculpturi si picturi migaloase.In Africa si pe continentele
americane,stilurile artistice s-au dezvoltat independent de restul
lumii,dar si in China existau stiluri proprii,nemaintalnite in alta parte.
Chinezii confectionau obiecte din lemn lacuit si pictau in matase.In
aceeasi perioada,grecii au inventat teatrul,reprezentand situatii inspirate
din viata.Ei au fost primii care au exprimat stari si emotii prin
intermediul artei.Intrucat, creativitatea facea parte din natura
umana,orice cultura este caracterizata de forme de arta proprii: sculpturi
din lemn sau din piatra,scrieri sau picturi pe papirus sau scoarta de
copac,coaserea vesmintelor si a tapiseriilor sau turnarea metalelor.Prin
arta au iesit la lumina idei noi,iar in epoca clasica s-au pus bazele
multor stiluri,dintre care unele se mentin si in zilele noastre.

Grecia antic[modificare]
Articol principal: Arta n Grecia antic.
Caracterizat prin naturalism, utilizarea msurilor i a proporiilor i o
estetic inspirat din natur, arta Greciei antice constituie punctul de
plecare pentru ntreaga art european de mai trziu. Debutul l
constituie culturile minoic i micenian.
Arta greac antic evolueaz de-a lungul a trei perioade principale:
homeric: apar primele elemente ale templului grec;
arhaic: se trece la arhitectura n piatr i se afirm sculptura;
clasic: se dezvolt artele plastice, iar formele i proporiile
monumentelor ating perfeciunea clasic.
elenistic.
Primele stiluri ale artei grecesti au fost cele protogeometrice si
geometrice,ntre 1050 i.Hr. si 700 i.Hr.Vasele erau impodobite cu
ornamente masurate cu precizie si,ulterior,cu meandre si cu reprezentari
statice de figuri umane si animale.
In perioada arhaica de la jumatatea secolului VII i.Hr.,au aparut doua
tipuri de sculpturi monumentale: KOUROS si KORE. Kouros
reprezenta un barbat gol,un zeu razboinic, tanar si puternic.In cazul lui
se respecta simetria,si frontalitatea,trasaturi definitorii pentru arta
egipteana.Echivalentul feminin era Kore,o tanara femeie stand in
picioare,infasurata intr-o roba.Folosite ca ofrande,ambele sunt infatisate
schitand un zambet in coltul gurii,emblematic pentru majoritatea
sculpturilor egiptene.
Tehnica pictarii in negru a figurilor pe vase s-a dezvoltat in secolul VI
i.Hr..Aceasta a fost urmata de tehnica pictarii in rosu,folosita incepand

cu prima jumatate a secolului VI i.Hr.Ambele au atins un stil

narativ,realist,in perioada clasica. Ceea ce era doar sugerat in sculpturile
kouros si-a gasit implinirea in sculpturile clasice ale sec. V si IV i.Hr. In
faza intermediara dintre arhaic si clasic,in prima jumatate a sec. VI
i.Hr.,artistii au creat un stil sobru,cu o combinatie speciala de miscari
corporale (contrapost) si o perspectiva abreviata.Reprezentantii stilului
bogat au incercat totodata sa surprinda expresia sufletului. Pozitia de
contrapost este atribuita sculptorului Policlet .Statuile lui (printre care si
Doriforul,dupa care s-au pastrat pana in zilele noastre numai copii)
intruchipeaza omul in Grecia Antica si simbolizeaza
democratia.Piciorul de sprijin si cel in stare de repaos,precum si
combinatia dintre miscare si calm,sugereaza deopotrica echilibru si
armonie.

n arhitectur au existat trei ordine de construcii: doric, ionic i

corintic. Edificiile erau construite n piatr pe un soclu (krepis), cu sau
fr pridvor n fa (amphiprostyl) i erau adesea folosite coloanele,
care adesea nconjurau ntreaga cldire (peripteros). La nivelul
frontonului era pus n eviden friza, n general bogat decorat cu
sculpturi n relief. Un exemplu de referin l constituie Acropola din
Atena, la care se remarc templul doric Partenon, i cele ionice:
Erechteionul i templul zeiei Nike Apteros. Alte lucrri de valoare
sunt: teatrul din Epidaur i monumentul lui Lysicrates, unde se remarc
geniul artistic al lui Hipodam din Milet.
Arta greaca s-a raspandit in timpul Imperiului lui Alexandru cel
Mare.Membrele si drapajele figurilor au devenit mult mai dinamice in
perioada elenistica,intre secolele IV-I i.Hr.Formele statice au cedat
locuri unor lucrari insufletite dramatic.
Roma antic[modificare]
Articol principal: Arta roman.

Caracalla. De asemenea, pictura roman s-a bucurat de un real prestigiu

n decorarea edificiilor publice i a locuinelor.
Istoria artei romane se divide n dou mari perioade:
republican: aflat la nceput sub influena artei etrusce, apoi a celei
greceti;
imperial: arta atinge deplina maturitate, arhitectura este corelat cu
concepiile urbanistice, iar sculptura i elementele de art decorativ
decoreaz edificiile fastuoase.
La nceput, arta roman este dominat de influene etrusce i greceti
(nct unii o consider chiar o copie a acestor arte), ca apoi s devin o
art original, cu trsturi specifice, care a supravieuit de-a lungul
istoriei, exercitnd influene asupra perioadelor ulterioare (Renaterea,
neoclasicismul). Avnd un caracter statal, este o art unitar, bazat pe
talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. De
la Roma pornesc principiile, soluiile, noutile, pentru a se extinde
apoi n toate provinciile.
In timp ce,in secolul II i.Hr.,statele elenistice intrau in declin,in Roma
lua nastere o noua forma artistica distincta,care s-a extins apoi in
intregul imperiu.Romanii au imitat,in sculpturi si lucruri
decorative,modele italice si elenistice,dezvoltandu-si imagistica
proprie,specifica,in portrete si reliefuri.Busturile care reproduceau fidel
subiectele erau populare gratie cultului strabunilor din perioada
republicii,pana in 27 i.Hr..In timpul domniei primului imparat
roman,Augustus,cand au fost promovate stiintele si artele,in
portretistica a aparut stilul monumental.Statuile
conducatorilor,reliefurile funerare,arcurile de triumf si columnele redau
scenele de lupta si evenimentele istorice.
Printre cele mai valoroase monumente arhitectonice sunt:
Colosseumul, Forumul Roman, Panteonul, Arcul lui Constantin. n
domeniul sculpturii, printre lucrrile mai valoroase se situeaz: bustul
lui Nero, statuia lui Cezar August de la Prima Porta, bustul lui

Pictura roman, pe lng influenele bizantine, a mprumutat elemente

i din arta popular. Tehnicile folosit sunt cele tradiionale: fresca, n
care culoarea aplicat pe tencuiala proaspt se ntrete ca piatra, prin
uscare; pictura greceasc, realizat pe mai multe straturi de tencuial
uscat, dar care se umezete n timpul aplicrii. Personajele sunt
aplicate pe un fond de o singur culoare sau pe benzi paralele. Anumite
forme (cutele vemintelor, trsturile feei, pri ale corpului omenesc)
sunt desenate dup nite formule de execuie specifice i, din acest
motiv, toate personajele par a fi gemene. Acestea sunt utilizate pentru
decorarea palatelor i a templelor. Temele pot fi: subiecte mitologice
sau din viaa cotidian, personaje imperiale sau militare, naturi moarte,
peisaje sau motive ornamentale geometrice, florale, figurative etc.
Miestria artei picturii i a mozaicului este dovedit i de reuita
crerii iluziei realitii (trompe l'il) Exemplificri:
pictura: Casa Misterelor, vila mprtesei Livia Augusta, Prima Porta,
Roma, Vila lui Hadrian de la Tivoli;
mozaic: mozaicul pavimentar din Ostia, Roma; casa de aur a lui Nero
de lng Colosseum, Roma; Casa Faunului; Casa Venerei, Pompei.
Art oriental[modificare]
Articol principal: Art oriental.
India[modificare]
Locul de natere al hinduismului, jainismului i budismului, India
antic gzduiete manifestri artistice caracterizate prin puternice
influene religioase. Astfel sculpturile concureaz n reprezentarea lui
Buddha, picturile murale reprezint personaje pline de vitalitate, iar
lcaele de cult erau supraetajate, imitau munii i erau bogat
ornamentate cu sculpturi, cele mai reprezentative fiind templele de la
Mamallapuram i Ellura.

Arta Indiei antice a evoluat de-a lungul a mai multor perioade:

cultura Indusului (2500 - 1200 .Hr.)
perioada vedic (secolele al XIII-lea - al VI-lea .Hr.) i cea pre-Maurya
(secolele al VI - III .Hr.)
perioada Imperiului Maurya (secolele III - II .Hr.)
arta din Gandhara (secolele II .Hr. - I d.Hr.)
colile Mathur i Amarvat (secolele I - IV d.Hr.).
Stilul budist al templelor influeneaz i arta regiunilor nvecinate,
printre edificiile reprezentative fiind: templul Angkor Wat, cel din
Borobudur, precum i multe altele din China, Japonia i Tibet.
China[modificare]
Beneficiara unei tradiii ndelungate i mai puin supuse influenelor
exterioare, arta Chinei antice dezvolt o gam de culori i forme subtile
i utilizeaz materiale deosebite cum ar fi: jadul, porelanul, bronzul
etc.
Perioadele cele mai importante, n care au evoluat diverse forme i
stiluri artistice, sunt corelate cu dinastiile conductoare:
perioada Song (960 - 1279): edificiile au acoperiuri nalte, cu colurile
ridicate, decorate cu sculpturi, picturi i olane multicolore; se dezvolt
arhitectura parcurilor.
perioada Han (206 .Hr. - 220 d.Hr.): se manifest realismul n
sculptur, ceramic, esturi, prelucrarea fildeului.
perioada Tang (618 - 917): se dezvolt pictura portretistic i
peisagistic.
perioada Ming (1368 - 1644): restaurarea vechilor tradiii artistice.
Arta Africana[modificare]

nc din epoca preistoric, n spaiul african au fost realizate o gam

larg de specimene artistice, fie pentru ritualurile i ceremoniile tribale,
fie n scopuri pur decorative. Astfel, primele reprezentri artistice
dateaz n 7000 .Hr. fiind desene pe stnci cu animale i vntori. O
dat cu evoluia societilor, arta reprezint i o modalitate de a
exprima diferenierile tribale i ne referim aici la bogia cromatic a
picturii corporale i la diversitatea mtilor utilizate n ceremoniile
religioase.
Considerat la nceput primitiv, arta african avea s influeneze arta
vest-european de la nceputul secolului XX. Pictori ca: Picasso,
Matisse, Vincent van Gogh, Paul Gauguin i Modigliani vor utiliza
astfel de teme i motive n lucrrile lor, devenind adevrai inovatori.
Arta islamic[modificare]
Articol principal: Art islamic.
Caligrafie islamic cu un celebru text religios
La nceput, monumentele arhitectonice islamice (palate, moschei,
mausolee, fortree) au fost influenate de stilul bizantin (de exemplu:
Moscheea Omar din Ierusalim). Ulterior s-a adoptat planul
dreptunghiular al moscheilor, cu o mare curte interioar, ncadrat de
porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun i Amru din Cairo). n
secolele X - XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar i
El-Akmar din Cairo). Remarcabile sunt monumetele arhitecturii maure
din Spania (Marea Moschee din Crdoba, secolele VIII - X, Palatul
Alhambra din Granada, secolele XIII - XIV), cu nesfritele lor
colonade.
Alturi de arhitectur s-a dezvoltat i artele decorative (mozaicul,
prelucrarea metalelor, a lemnului, a pieilor, ceramica, covoarelor),
pictura de manuscris i caligrafia.
Supus preceptelor religioase, arta decorativ islamic nu folosete, n
general, reprezentarea figurii omeneti sau a animalelor, ci manifest

preferin pentru ornamentul pur,decoratiile bogate si caligrafia

artistica (exemplu: arabescul).

Arta medieval(500-1500)[modificare]
Articol principal: Art medieval.

Artistii islamici din perioada dinastiei Omneiazilor s-au decantat de

stilul si mostenirea bizantina clasica tarzie,dezvoltand forme
diferite,complexe,decoratii impletite si intretesute. Credinta in Coran
interzicea reprezentarea artistica a fiintelor.Artistii se straduiau sa
prezinte textul Coranului in cea mai frumoasa caligrafie,decorata cu
motive impletite si alte forme abstracte.In interiorul
moscheilor,modelele geometrice impletite complex decorau amvoanele
sculptate in lemn (mimbar),precum si covoarele,tesaturile,obiectele de
ceramica si vasele de bronz.

Monreale

Turcii tulunuzi,ca viceregi ai Califatului Abbasid al Bagdadului,au adus

arta lor in Siria si in Egipt.Smaltul a ajutat la dezvoltarea productiei de
ceramica in orasul irakian Samarra,dand obiectelor un luciu
metalic.Dupa secolul X,sub dominatia Fatimizilor din Cairo au fost
realizate primele sculpturi din fildes,reprezentand figuri umane.
Selgiucizii din Anatolia au produs manuscrise cu ilustratii
extraordinare.Cele mai vechi covoare innodate erau tesute manual in
Konya,capitala Selgiucizilor.In sec. XII-XIII,au inflorit miniaturile in
Irak.Operele literare,stiintifice si istorice aveau ilustratii elaborate
minutios.Datorita mongolilor,motivele asiatice,cum ar fi florile de
lotus,animalele mitice si palcurile de nori,au intrat in tezaurul de forme
ale artei islamice,in special in arta persana. Fabricarea sticlei s-a
dezvoltat in perioada mamelucilor,in Egipt si in Siria.Stilul maur s-a
impus in Peninsula Iberica,un exemplu fiind Palatul
Alhambra.Covoarele innodate,cu scene de vanatoare,probeaza
virtuozitatea impresionanta din perioada Safavizilor persani. In
Imperiul Otoman era folosita teracota de ceramica la ornarea
suprafetelor de interior si exterior. Combinarea stilurilor islamic,persan
si hindus in subcontinentul indian a produs un stil naturalist in timpul
imparatilor moguli. In Imperiul Otoman a aparut stilul saz,cu mai
putine figuri geometrice.

Bisericile,moscheile si templele din toata lumea i-au atras pe cei mai

buni artizani si muzicieni.Sentimentele religioase i-au stimulat sa
creeze opere delicate si complexe.Marii artisti talentati erau instruiti de
autoritatile religioase.Religia le ofera oamenilor obisnuiti o cale de
inaltare a cugetului si o speranta pentru vremuri mai bune sau pentru
viata de apoi.Marii regi si imparati razboinici,cruzi si aprigi aveau si ei
parte de blandete si religiozitate,de aceea au adus la curtile lor
artisti,muzicieni,poeti si ganditori carora le asigurau fonduri,punlic si
materialele necesare.Sperau si cautau sa arate ca Dumnezeu era de
partea lor,iar ei sunt trimisii divinitatii care aveau datoria de-a mentine
controlul si ordinea asupra societatii. Templele,bisericile si moscheile
erau bogate si se serveau de arta pentru a raspandi istorisiri si idei
religioase.Cum gradul de analfabetism era foare crescut in Europa
medievala,iar in multe regiuni ceremoniile religioase se desfasurau in
limbi straine,se propovaduia pentru inaltare spirituala prin
imagini,muzica,sculpturi,mozaicuri si arhitectura.Fiecare cultura si-a
dezvoltat stiluri artistice,muzicale si literare proprii. Bisericile bizantine
erau decorate cu mozaicuri murale si icoane.In manastirile
europene,calugarii petreceau multe ore copiind de mana
cartile,impodobind majusculele din texte si chenarele paginilor cu
modele migaloase.Musulmanii se specializasera in caligrafie si in
ornamentarea cladirilor cu modele geometrice complicate.In
Asia,budistii pictau scene din viata lui Buddha.Sub dinastiile Tang si
Song,chinezii au pictat si au sculptat in stiluri noi de arta peisagistica si
naturalista si fabricau obiecte din portelan fin.In
Mexic,manuscrisele,sculpturile in piatra si picturile murale faceau parte
din cotidian.

Chartres - cathdrale - rosace nord

Spre sfarsitul Evului Mediu,creativitatea artistica era in floare.Artele
plastice si muzica medievala progresarera,iar stilurile si tehnicile
deveneau tot mai rafinate.Existau institutii mai importante,ca Biserica
de pilda,unde operele erau necesare,iar numarul patronilor bogati,care
cumparau opere de arta si ii intretinea pe artisti-sporea. Arta plastica din
China dinastiilor Tang si Song au atins noi culmi in rafinamentu in
perioadele Yuan si Ming.Toate formele artisticeceramica,literatura,muzica,teatrul,peisajele pictate si
gradinaritul,obiectele de lac si sculptura-au prosperat. In
Japonia,stilurile locale le-au inlocuit pe cele chinezesti,de import.
Toltecii si Aztecii din America Centrala au preluat si adaptat vechile
stiluri de la Teotihuacan si de la mayasi. Arta islamica fusese
modernizata de diversele scoli filosofice din Spania,Maroc,Egipt si
Samarkand.In Europa,cea mai mare parte din creatia artistica si
muzicala era destinata Bisericii,ca vitraliile,tapiseriile si muzica
corala.In sec. XIV-XV,unii artisti,lucrand in particular,au inceput sa
picteze in stil realist.In Europa aveau loc asa zisele reprezentatii de
mistere,bazate pe Biblie sau pe mituri traditionale,precum si recitari ale
unor poeme despre eroi, ca imparatul Carol cel Mare si regele
Arthur.Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantica si despre
oamenii de rand.Cartile erau accesibile unui public mai larg,deoarece
incepusera sa fie scrise in limbile locale decat in latina.
Codex Aureus Sankt Emmeram
n Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrria, obiectele de sticl,
miniaturile manuscriselor etc. Pictura medieval dobndete i
dezvolt modaliti ca: fresca, icoanele, vitraliile.
Muzica ncepe s dobndeasc fundamentare teoretic prin apariia
notelor muzicale, a portativului. n cadrul Bisericii Catolice se dezvolt
muzica gregorian ca are ca origine muzica primilor cretini din
Imperiul Roman de Apus. n paralel cu muzica religioas, evolueaz i

cea laic, interpretat de trubaduri, truveri francezi i acei Minnesnger

germani.
Arta paleocretin[modificare]
Articol principal: Arta paleocretin.
Apariia i rspndirea cretinismului (secolele I - V d.Hr.) este
marcat de schimbri radicale n formele de expresie artistic. Apar
case particulare (pentru desfurarea ritualurilor noului cult),
catacombe i primele biserici.
Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus, crucea i alte simboluri ale
credinei cretine: mielul, pstorul, porumbelul, petele etc. Treptat,
imaginile dobndesc o semnificaie narativ i educativ i sunt
reprezentare o diversitate de teme biblice.
Arta paleocretin este originea stilului bizantin de mai trziu.
Arta germanic[modificare]
Arhitectura popoarelor germanice rezultate n urma dezintegrrii
Imperiului Roman se caracterizeaz printr-o gam redus de mijloace
de expresie i lipsa de imaginaie a concepiilor edilitare. O creaie
reprezentant pentru aceast perioad este Mausoleul lui Theodoric din
Ravenna. n ceea ce privete tehnica scupturii, se pot meniona
basorelifurile i statuetele care orneaz lcaele de cult din Poitiers
(Frana) i Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneia Giulia din
Italia). Pictura se dezvolt n special n domeniul ornamentelor
miniaturale ale crilor religioase.
Stabilii n nordul Spaniei de astzi, vizigoii au dezvoltat un sistem
arhitectural complex. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de
semicerc ca pn acum), capitel n stil corintic, iar decoraiile
conineau n special motive animale i vegetale. Cele mai multe edificii
reprezentative se afl n provinciile Palencia i Toledo.
Arta preromanic[modificare]

Form de tranziie ctre arta romanic, acest tip de art s-a dezvoltat cu
precdere n regatul francilor i n spaiile nvecinate i a evoluat n
mai multe stiluri independente ntre ele:
arta carolingian
arta otonian
arta celtic
arta viking
arta asturian
arta mozarab.

Odata cu aparitia stilului romanic prin anii 1000,sculptorii abandoneaza

statuile in rondebosse,optand pentru figuri adosate la portalurile
bisericesti in interiorul acestora,lucrari menite sa transmita
credinciosilor nestiutori principiile de baza ale crestinismului.
Caracteristic perioadei feudalismului consolidat, arta romanic
reprezint primul stil artistic cu caracter internaional din cadrul culturii
vest-europene. A evoluat n spaiul Germaniei, Italiei, Franei i
nordului Spaniei, ca o continuare a stilului preromanic. n spaiul
britanic stilul este adus de cucerirea normand fiind deci cunoscut sub
numele de stil normand.

Arta bizantin[modificare]
Mozaic
Articol principal: Art bizantin.
Ca o continuatoare a artei Imperiului Roman de Rsrit, arta bizantin
este dedicat n primul rnd cultului religios cretin.Si-a dezvoltat un
stil artistic propriu.Picturile sacre ale sfintilor,numite icoane,au fost
realizate respectand un anumit canon de reguli.Splendidele mozaicuri
murale,care ii infatisau pe sfinti alaturi de suverani,sunt o demonstratie
impresionanta de arta bizantina.Aceste mozaicuri nu erau menite sa
portretizeze cu exactitate persoanele.Ele reprezentau maretia si
caracterul sublim al personajelor avand un aer de parca erau in ceruri.
Bizantul a avut o influenta perena in arta religioasa a tariilor Europei de
Est,unde crestinismul ortodox este predominant.Iconarii continuau sa
picteze dupa vechine canoane. Se remarc simplitatea formelor i
stilizarea acestora. Accentul cade pe utilizarea mozaicului, a picturii
icoanelor i meninerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane),
ceea ce va ngrdi creativitatea.
Arta romanic[modificare]
Articol principal: Art romanic.

Arta gotic[modificare]
Articol principal: Gotic.
Stilul gotic apare n Europa Occidental pe la nceputul secolului al
XII-lea, fiind contemporan cu stilul romanic.Au aparut noi forme de
sculptura,ca parte a arhitecturii,marcand trecerea artistica de la arhaicul
stil romanic la suplul si delicatul stil gotic.
Moralia in Job MS dragonslayer
Anterior,doar monarhii si Biserica comandau lucrari de arta,acum insa
acestora li se adauga si elitele oraselor,care s-au imbogatit din comert
sau camatarie.Portretele donatorilor si sculpturile funerare exprimau
constiinta propriei valori.Ordinele calugarilor cersetori propovaduiau
cultul Fecioarei Maria.Alaturi de Judecata de Apoi si de intruparea lui
Hristos,figura Maicii Domnului a devenit o tema centrala.Din secolul
XIV,numarul sculpturilor ronde-bosse a crescut. Incepand din secolul
XII,in urma cruciadelor,elementele stilistice din arta bizantina si din
traditia clasica au ajuns in centrul si sudul Europei.Mozaicurile
bizantine erau foarte raspandite,in Venetia si in Sicilia. Modelele
bizantine au inspirat pictura pe lemn si frescele italiene si i-a influentat
pe artistii secolului XIV,ca Duccio di Buoninsegna si Giotto di
Bondone,precursorii renasterii,care le-au oferit lucrarilor lor mai multa

naturalete si individualitate,de la zugravirea vesmintelor si chipurilor la

peisajele in locul fundalelor aurii traditionale.
Picturile pe lemn,in contrast cu cele murale,erau folosite mai ales la
altare si la lucrarile devotionale.
Bisericile gotice aveau putin spatiu pentru picturile murale,cu exceptia
coloanelor si boltilor.De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu
vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto in Assisi si Florenta si
picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti in Palazzo Publico din Siena.
Spre deosebire de acesta, construciile nu mai sunt greoaie,
ntunecoase, ci nalte, zvelte, cu interiorul bine iluminat. Printre noile
elemente introduse n arhitectur se situeaz: bolta pe ogive (nu pe arce
semicirculare), arcul butant i ornamentaia inspirat din natur.
S-au realizat construcii impresionante ca: Notre-Dame de Paris,
catedrala din Chartres, Sainte-Chapelle, domul din Kln, catedrala din
Magdeburg, Catedrala Westminster, Catedrala Canterbury, Domul din
Milano. n Romnia, sunt celebre edificiile gotice din oraele
Transilvaniei: Biserica Neagr, Biserica Sfntul Mihail din Cluj,
Biserica Sfntul Bartolomeu din Braov i multe altele
Aceeai tendin spre verticalitate poate fi regsit i n cadrul picturii
i sculpturii: sunt reprezentate n special personaje religioase sau
politice n atitudini dinamice, pline de via i dramatism.
Stilul curtenesc[modificare]
In anii 1400,in Alpi,in Boemia,Franta si Burgundia flamanda debuteaza
delicatul si elegantul stil curtenesc al goticului.Subiectul predominant
era Madona,curbata in forma de S si in vesminte largi. Pe langa
obisnuitele lucrari religioase,erau impodobite tot mai multe manuscrise
laice,activitate realizata nu numai in manastiri,ci si in ateliere
orasenesti. Fratii Limburg au ilustrat o carte de rugaciune pentru Ducele
de Berry.Miniaturile din lucrarea Tres Riches Heures du Duc de Berry

denota placerea de a povesti,incantarea de a infatisa frumusetea naturii

si satisfactia de a nota detalii precise.In perioada goticului tarziu,s-au
remarcat artistii precum Tilman Riemenschineider din Germania
(Jelirea lui Hristos),Veit Stross din Transilvania (Moartea Fecioarei)
care au creat sculpturi in lemn de o mare expresivitate sau prin
naturalismul lor,pictorii ca Robert Campin si Jan van Eyxk anticipau
deja stilurile care aveau sa apara odata cu Renasterea,prin naturalismul
picturilor lor.
Arta renascentist (secolele XIV-XVII)[modificare]
Creaia lui Adam (1508 - 1512) de Michelangelo, Capela Sixtin
Desi cu radacini adanci in traditie,artele au evoluat cu alta
imaginatie,tulburatoare, si cu o vigoare crescanda.In Europa,Renasterea
a influentat puternic toate artele-pictura,sculptura,teatrul,muzica si
arhitectura.Invatamantul si religia au cunoscut o perioada de
inflorire.Totodata,invatamanul se laiciza. Si-au desfasurat activitatea
numerosi artisti: Tizian,Holbein cel Batran si Holbein cel
Tanar,Rafael,Durer,Leonardo da Vinci,Brueghel,Botticelli si
Michelangelo,care au conceput noi viziuni si modalitati realiste de a le
reprezenta.In Anglia a luat avant literatura si dramaturgia,in special
datorita operelor lui William Shakespeare. Publicul a inceput sa aiba
acces la arte si sa le aprecieze in mare masura,acestea nemaifiind un
apanaj al regelui si Bisericii.Noile clase de mijloc-negustorii si
meseriasii-plateau sume importante pentru operele de arta,iar a fi patron
al artelor devenise o chestiune modesta. Pe continentele
americane,aztecii si incasii au creat podoabe de aur si argint in stiluri
noi,desi nu stiau sa produca unelte din metal. Au creat noi forme
arhitectonice.La granita dintre Europa si Asia,turcii otomani au realizat
o apropiere intre stilurile islamic si european,incurajandu-i pe creatorii
din Spania,Italia si Egipt sa dezvolte o noua arhitectura si o noua
literatura.Rusia,tara abia formata,a contopit in biserici si cladiri stilurile
bizantin,european si tatar.Artele au cunoscut o perioada de inflorire si in
Persia safavida,si in India mogulilor,combinand si dezvoltand stilurile
persan,musulman si hindus.Dar in China si Japonia inovatiile au fost

mai putine din cauza izolationismului crescand adoptat de

conducatori.In Africa,civilizatiile timpurii au inceput sa-si piarda
impetuozitatea cand s-au vazut confruntate cu colonialismul european.
Sandro Botticelli - Naterea lui Venus- Galleria degli Uffizi, Florena
In Europa,Imperiul Otoman,Japonia si China,diferentele intre cultura
oamenilor de rand si cea a claselor conducatoare s-au adancit.Cultura
asiaticilor de rand nu a fost pastrata in scris,dar exista o multime de
informatii despre cultura de la marile curti din Asia.In Europa
insa,cultura de masa s-a extins datorita evolutiei tiparului,teatrului si
vietii citadine.In Italia a aparut un nou tip de pantomima,numit
commedia dell'arte,in care actorii din trupa isi creau replicile pe
loc.Intre timp,europenii bogati au incurajat dezvoltarea unui nou
stil,numit baroc.Pictorii,sculptorii si arhitectii l-au folosit pentru a crea
efecte de o maretie spectaculoasa. Artisti ca Rubens,Rembrandt si Van
Dyck,din Tarile de Jos,si Velasquez,din Spania,erau cautati pentru
portretele pictate intr-un stil aproape fotografic.Ruisdael din Tarile de
Jos,Salvator Rosa din Italia si Claude Lorraine din Franta erau pictorii
peisagisti la moda. Autori ca Cervantes,Milton,Pepys si Bunyan au scris
carti de succes cu subiecte din viata de toate zilele.Dintre instrumentele
muzicale,lautele,clavecinele,orgile si viorile ajunsesera destul de
raspandite.Se fabrica mobila tapitata,lustruita si bogat
impodobita.Compozitorii europeni au scris primele concerte pentru
orchestra,sonate,opere si oratorii. Otomanii s-au remarcat prin
palatele,moscheile si cladirile oficiale ornamentate migalos.Dinastia
Qing,din China,izolata de viata chinezilor de rand,a creat stiluri
elaborate,mode si obiceiuri care prin anul 1800 ajunsesera mai rigide si
rupte de realitate.In Japonia dinastiei Tokugawa situatia era putin
deosebita,deoarece tara fusese modernizata.Aici au aparut teatrul
Kabuki,romane si forme noi de distractie.
Renaterea europeana[modificare]
Michelangelo, David (1504)

Articol principal: Renaterea.

Aprut n Italia, Renaterea reprezint o eliberare de rigiditatea
dogmatic a Evului Mediu prin care se deschid noi drumuri n istoria
artei. Este redescoperit antichitatea clasic i sunt renviate formele
armonioase ale acesteia. O alt surs de inspiraie o constituie natura,
iar atenia nu mai este ndreptat ctre divinitate, ci ctre om.
Dezvoltarea artei n Renaterea italian are loc la nceputul secolului al
XV-lea n Florena. Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai nsemnat
constructor al Renaterii, descoper perspectiva liniar - caracteristic
artei din aceast perioad - i realizeaz cupola Domului din Florena
(1436).
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porilor
de bronz ale Baptisteriului din faa Domului, numite, mai trziu, de
ctre Michelangelo "Porile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin
stilul su plastic, a influenat i pictura. Printre cele mai importante
opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptur care, ca
n timpurile antichitii, prezint din nou corpul omenesc gol, fr
veminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru
Gattamelata din Padova sau tribuna de marmor Cantoria pentru Domul
din Florena.
n pictur, Cimabue (1240-1302) i elevul su Giotto di Bondone
(1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova i din capela
"Santa Croce" din Florena -, pot fi considerai ca precursori.
Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florena
Leonardo da Vinci - Cina cea de Tain - Santa Maria delle Grazie,
Milano

Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste i aplicarea

perspectivei n desen, este socotit deschiztorul de drum n pictura din
perioada timpurie a Renaterii. Ciclul de fresce n "Cappella Brancacci"
din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florena impresioneaz
prin individualitatea i plasticitatea noului stil.
i Paolo Uccello (1397-1475) - "Battaglia di San Romano", "Il
Condottiere Giovanni Acuto" - este fascinat de potenialul perspectivei
n pictur. Ali maetri din aceast perioad sunt clugrul dominican
Fra Angelico (1400-1455), Jacopo Bellini (1400-1470), Piero della
Francesca (1416-1492), care a scris i lucrri teoretice n domeniul
matematicii i perspectivei.
Pictorii din generaia urmtoare au contribuit la nnoirea redrii n
perspectiv a peisajelor, compunerea minuioas a tablourilor, fineea
redrii figurilor. Printre acetia se numr: Antonio Pollaiuolo (14321498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio
(1449-1494) - n Florena; Andrea Mantegna (1431-1506) - n Padova;
Giovanni Bellini (1430-1516) i Giorgione (ca.1477-1510) - n Veneia.
Acetia din urm au dat o orientare decisiv colii veneiene, prin
simul nou al organizrii spaiale, al luminii i culorii, n contrast cu
stilul florentin, n care predomin desenul. Un loc aparte l ocup
Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din
Florena i pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale
sunt de menionat "Naterea lui Venus" (La nascita di Vnere) (1482)
i "Primvara" (1474).
Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia

n anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se ntoarce la Florena,

venind de la Milano, unde pictase fresca Cina cea de Tain pentru
biserica Santa Maria delle Grazie. n acest timp, Michelangelo (1475-

1564) lucreaz la statuia de marmur a lui "David", care avea s devin

semnul distinctiv al oraului Florena.
Centrul de greutate al artei se mut la Roma, la curtea papei Iuliu al IIlea, care ncurajeaz realizarea unor proiecte ambiioase nuntrul i n
afara Vaticanului. Domul "Sfntul Petru" (San Pietro), este construit
dup planurile lui Donato Bramante (1444-1514), n "Capela Sixtin"
Michelangelo picteaz plafonul i fundalul ("Judecata de Apoi").
Rafael Sanzio (1483-1520) decoreaz camerele (Le Stanze di Raffaello)
din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra "coal din Atena",
n care sunt figurai diveri filozofi ai antichitii.
Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai nsemnat reprezentant al
Renaterii n Veneia. El picteaz i pentru Carol Quintul, care l
numete pictor oficial al curii regale spaniole.
Un alt reprezentant de seam al picturii din aceast perioad a fost
Correggio (1489-1534), care a trit cea mai mare parte a vieii sale n
Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, frescele din
biserica San Giovanni Evangelista).