Bulgarii din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Bulgarii din România

Zonele din România în care trăiesc bulgari

Populație totală

7,336 (2011)

Regiuni cu populație semnificativă

Banatul, București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Const
anța, Oradea
Limbi vorbite
Bulgară, Română
Religii
Catolici, ortodocși
Grupuri înrudite sau legate cultural
Carașoveni
Bulgarii din România (2011)

Bulgarii din România (2002)

Bulgarii din România sunt un grup etnic minoritar din România. La ultimul

recensământ al populației din 2011, în România există 7,336 bulgari, reprezentând
0,04% din populația țării. Ca multe alte minorități, bulgarii sunt în scădere: în 2002 încă
se numărau 8,025, reprezentând tot 0,04% din întreaga populație.
În ciuda numărului mic, bulgarii au fost foarte influenți asupra vecinilor lor din nord, cele
două țări fiind la un moment dat unite în Țaratul Vlaho-Bulgar. Se estimează că numărul
de români cu origini bulgare se ridică până la 250,000. [1]
De-a lungul istoriei, comunități de bulgari au existat în Valahia, Dobrogea de
Nord și Transilvania. Cu toate acestea, cea mai mare comunitate de bulgari, cea care
și-a prezervat cel mai bine tradițiile și obiceiurile, se găsește în nordul Banatului.
În Muntenia numărul celor de origine bulgară este mare, cu toate acestea mulți și-au
pierdut identitatea națională și nu-și mai vorbesc limba.
Cu ajutorul unor studii efectuate de cercetătorii bulgari s-a aflat că
minoritatea Secuiască nu sunt decât un subgrup de Protobulgari maghiarizați.[1][2] De
asemenea, aceleași studii au dovedit că Șcheii din Transilvania sunt
bulgari românizați[1][3] (un punct de vedere acceptat de către Lyubomir Miletich[4] și de
scriitorii români[5]).
Județu
Bulgari Procentul
l

Timiș 5.562 0,82%

Arad 819 0,18%

Dâmbovița 658 0,12%

București 370 0,02%

Ei trăiesc în 3 regiuni ale țării, prezența acestei populații fiind legată de o istorie și
origine diferită:

 1) Banat (vezi articolul Bulgari bănățeni)

 2) Muntenia (și Oltenia), în zonele de câmpie, unde sunt denumiți "sârbi".
Așa-zișii "sârbi" din sudul României sunt de fapt bulgari. [6] Ei nu beneficiază
de învățământ sau liturghie în limba maternă și sunt din această cauză într-
un puternic proces de asimilare. Chiar dacă recensămintele nu vorbesc decât
de câteva mii de bulgari, numărul lor se poate ridica la circa 100.000
persoane, însă datorită lipsei conștiinței naționale se declară de cele mai
multe ori drept "români". Acești bulgari sunt descendenții bulgarilor care s-au
refugiat de opreliștea otomană începând cu secolul XV până în secolul XIX.
În prima jumătate a sec. XX li s-au mai adăugat bulgarii veniți aici din motive
sociale și economice.
 3) Dobrogea de Nord: Majoritatea au părăsit România în 1940 în urma
schimbului de populație cu Bulgaria stabilit la tratatul de la Craiova; azi mai
trăiesc acolo doar câteva sute de bulgari. Aceasta este cea mai veche
comunitate bulgărească din România, prezența ei datând încă din secolul VII.
 4) Transilvania și nordul Munteniei: Bulgarii colonizați în Evul Mediu în
Transilvania și nordul Munteniei au fost asimilați de-a lungul timpului,
păstrându-se doar toponimul Șchei (de exemplu în Brașov sau
în Câmpulung), precum și unele tradiții și obiceiuri legate de bulgari. [7]
La aceștia se adaugă în vremuri istorice:

 Basarabia (vezi articolul Bulgari basarabeni) : în teritoriul care

între 1856 și 1878 (Cahul, Bolgrad și Ismail), respectiv între 1918 și 1940 și
în perioada 1941-1944 a aparținut României trăiesc 194.662 de bulgari,
emigrați aici în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Astăzi, acest teritoriu
aparține Republicii Moldova și Ucrainei. Centrul lor este orașul Bolgrad.
  Transnistria, care între 1941 și 1944 a fost incorporată României, avea în
anul 1941 27.638 etnici bulgari.
 Cadrilater, care a aparținut României între 1913 și 1940, cu o majoritate
relativă de bulgari în perioada respectivă.

Cuprins

 1Politică
 2Personalități
 3Galerie
 4Vezi și
 5Note
 6Legături externe

Politică[modificare | modificare sursă]

Sigla UBBR, sediul din Vinga

În perioada 1990 - 1996, reprezentantul minorității bulgare în Camera Deputaților a fost

președintele Uniunii Bulgare din Banat, Carol Ivanciov. La alegerile din 1996, locul
minorității bulgare în Parlamentul României a fost câștigat de reprezentantul Asociației
Culturale Bulgare din Romania devenita ulterior Uniunea Democrata Bulgara din
Romania, Florin Simion. În aceste alegeri, A.C.B.R a obținut 5.359 de voturi, iar
Uniunea Bulgară din Banat – 4.115 voturi. La alegerile din noiembrie 2000, reprezentant
al minorității bulgare în Camera Deputaților a fost ales Petru Mirciov, din partea Uniunii
Bulgare din Banat. Apoi legislația electorală a restrâns dreptul etnicilor bulgarilor din
restul tarii sa candideze, pentru a-și propune propriul candidat în parlament și a nu
concura reprezentantul existent. În prezent UBB-R (Banat) e reprezentată de Mihaela
Csokany.

Personalități[modificare | modificare sursă]
 Panait Cerna
 Carol Telbisz
 Stefan Dunjov
 Hristo Botev
 Vasil Levski
 Liuben Karavelov
 Gheorghi Rakovski
 DE ORIGINE BULGARA
  Magda Isanos
 Alexandru Macedonski
 Anton Pan * Anton Pannaoitov - nascut in Sliven, Bulgaria
 Stefan Roll sau Gheorghe Dinu - Gheorghi Dinev
 Nicolai Crevedia
 Arta Florescu
 Pansit Cerna - sau Panaiot Cernev
 Petar Protici
 Valentin Desliu
 ecc......

Galerie[modificare | modificare sursă]


Biserică Romano-Catolică din Dudeștii Vechi (Stár Bišnov)

 

Liturghie în interiorul bisericii din prima poză

 

Biserică Romano-Catolică în Vinga, Banat

 
 

Biserica romano-catolică bulgărească din Cioplea, București

 

Biserica ortodoxă bulgărească Sfântul Ilie din București

 

Vânzători de lapte bulgari din București (1880)

 

Şcheii Braşovului, un cartier al Braşovului (Kronstadt) populat de bulgari în timpul Evului

Mediu
 


 Inscripție pe Biserica Bărăția din București spunând că a fost construită de un franciscan din
"Provincia Bulgaria"
 

Mormântul lui Evlogi Georgiev din Cimitirul Bellu

 

Biserica Sf. Nicolae din Constanța, vechea biserică bulgară din Constanța

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Bulgari bănățeni
 Chiproviceni
 Bulgari basarabeni
 Puntea de Greci, Dâmbovița
 Izvoarele, Teleorman
 Comunitatea bulgară din București

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Павлов.
2. ^ Балкански, Т. (1996).  „Окръзи Ковасна и Харгита”. Трансилванските
(седмиградските) българи. Етнос. Език. Етнонимия. Ономастика.
Просопографии (în bulgară). Велико Търново: ИК “Знак ‘94”. pp. 99, 102.
3. ^ Енциклопедия България, т.1 А-В  (în bulgară). София: Издателство на БАН. 1978.
p. 380.
4. ^ Милетич, Любомир (1896). „Брашов и брашовските българите („шкеи",
bolgárszeg)”. Дако-ромънитѣ и тѣхната славянска писменость. Часть II  (în bulgară).
София: Сборникъ за Народни Умотворения, Наука и Книжнина.
5. ^ Mușlea, Ion (1928). Șcheii de la Cergău și folclorul lor.
6. ^ Uniunea Democrata Bulgara din Romania
 7. ^ Ion Mușlea - Șcheii de la Cergău și folclorul lor (Cluj, 1928)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Istoria și tradițiile minorităților din România
 www.bulgarii.ro
 Institutul Intercultural Timișoara despre bulgarii din România
 Bulgarii din Gauriciu, 25 octombrie 2006, Roxana Ioana Ancuta, Alexandru
Boariu, Jurnalul Național
 "Eu nu mă mai consider bulgar. Mă consider român"  - Articol despre bulgarii
din județul Teleorman, 19 noiembrie 2009, Adi Dobre, Evenimentul zilei
 Bulgarii din București, Formula AS, Anul 2001, Numărul 453
 Despre bulgarii romano-catolici din Popești-Leordeni
 Despre bulgarii romano-catolici din cartierul bucureștean Cioplea