Cinematografia românească

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Filme
românești

Listă de filme românești:

# · A · B · C · D · E · F
G · H · I · Î · J · K · L
M · N · O · P · Q · R · S
Ș · T · Ț · U · V · W · X
Y · Z · MD

1911-1947 · 1949-1989 · După 1989

Proiect

 v
 d
 m
[arată]
v • d • m

Cinematografia
românească:
Actori

Filmul românesc cunoaște o istorie de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor

necesare filmului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi
performante (începând cu cele ale fraților Lumière), filmul românesc de artă a debutat la
începutul deceniului doi al secolului XX.

Cuprins
  1Filmul românesc până în 1948
o 1.1Repere
 2Filmul românesc după 1948
o 2.1Repere (1948-1989)
o 2.2Repere (după 1990)
 3Filmul românesc de animație
o 3.1Repere
 4Audiența
 5Vezi și
 6Note
 7Surse
 8Lectură suplimentară
 9Legături externe

Filmul românesc până în 1948[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Filmul românesc până în 1948.
Prin forța împrejurărilor, producția de film românească a fost îngreunată mult timp din cauze
financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul
dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a
strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție
de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea
păguboasă.
Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar
apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de
cinematografie.

Repere[modificare | modificare sursă]
Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:

 CON – film inclus în selecția „O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme” (1984),
întocmită de șapte critici români pentru almanahul „Contemporanul”. Sunt vizate filmele de
lung-metraj produse în intervalul 1903-1982.
 TOP - film ce figurează în clasamentul „Top 10. Cele mai bune filme românești” (2008),
alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în
considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007.

Articol principal: Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947.

 Independența României (Aristide Demetriade-Grigore Brezeanu, 1912) CON

 O noapte furtunoasă (Jean Georgescu, 1943) CON

Filmul românesc după 1948[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Filmul românesc după 1948.
La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în
toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La 2
noiembrie 1948 a fost semnat un decret care anunța naționalizarea industriei cinematografice din
România. Producțiile realizate înainte de revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat totuși prin
viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din
țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „arta pentru artă”.

Repere (1948-1989)[modificare | modificare sursă]

 La Moara cu noroc (Victor Iliu, 1957) CON, TOP
 Pădurea spânzuraților (Liviu Ciulei, 1964) CON, TOP
 Duminică la ora 6 (Lucian Pintilie, 1965) CON
 Reconstituirea (Lucian Pintilie, 1969) TOP
 Nunta de piatră (Mircea Veroiu-Dan Pița, 1973) TOP
 Proba de microfon (Mircea Daneliuc, 1979) TOP
 Croaziera (Mircea Daneliuc, 1981) TOP
 Secvențe (Alexandru Tatos, 1982) TOP
 Glissando (Mircea Daneliuc, 1985) TOP
Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor
1960-1980 a propus subiecte dure, fie distopii cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea
cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul
fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României
ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă
un nou val cinematografic în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții
de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii
contemporane.

Repere (după 1990)[modificare | modificare sursă]

 Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu, 2005) TOP
 A fost sau n-a fost? (Corneliu Porumboiu, 2006) TOP
 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (Cristian Mungiu, 2007) TOP
 Afacerea Est (Igor Cobileanski, 2016) TOP

Filmul românesc de animație[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Filmul românesc de animație.

Repere[modificare | modificare sursă]
 Haplea (Marin Iorda, 1928)
 Scurtă istorie (Ion Popescu Gopo, 1957)

Audiența[modificare | modificare sursă]
În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece
milioane pe an.[1]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Centrul Național al Cinematografiei (CNC)
 Oficiul Național al Cinematografiei (ONC)
 Televiziunea în România
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Familia Greidinger dă drumul la bani în România, 5 iunie 2015, Alexandru Urzică, Capital,
accesat la 8 iunie 2015

Surse[modificare | modificare sursă]
Cărți

 Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). Secolul cinematografului, București

 Sava, Valerian (1999). Istoria critică a filmului românesc contemporan (vol. I), Editura
Meridiane, ISBN 973-33-0406-9
 Căliman, Călin, 2017. Istoria filmului românesc (1897-2017), Editura Ideea
Europeană, ISBN 978-606-8843-06-3
Reviste

 Almanahul revistei Contemporanul, decembrie 1984

 Top 10. Cele mai bune filme românești (2008), revistă editată de Uniunea Cineaștilor din
România, Asociația Criticilor de Film
 Cinesemnal, revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007
Cursuri universitare

 Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul U.N.A.T.C. București, 2006-2007

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012), Marilena Ilieșiu, Polirom, București,
2013 - [1]
 Dicționar de filme românești, Tudor Caranfil, 2002
 Dicționarul realizatorilor de filme românești, Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013
- recenzie
 Contribuții la istoria cinematografiei în România, Tudor Caranfil, volum sub redacția
lui Ion Cantacuzino, (1971)
 Istoria filmului românesc (1897-2017), Călin Căliman, Editura Ideea Europeană,
București, 2017

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Filme românești la Internet Movie Database
 info cinema Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori
 Cinemagia, site românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de
evenimente din lumea filmului
 Cinepub, site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje,
animații, documentare)
 Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme), Centrul National al Cinematografiei
 Un început în istoria afișelor de cinema din România, Ciprian Plăiașu, Historia
 „Lista lui Lazăr”, 19 august 2009, Doinel Tronaru, Evenimentul zilei
  „Generația de aur“ a filmului românesc, 19 februarie 2008, Florentina
Ciuverca, Evenimentul zilei
 Romănia rămăne fără Hollywood, 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, Jurnalul
Național
 Erotismul filmului românesc, 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, One.ro
Perioada interbelică

 „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“, 9 august 2009, Oana

Rusu, Ziarul Lumina
Perioada comunistă

 Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți", 28 septembrie 2009,

Florin Mihai, Jurnalul Național
 Propagandă și manipulare în filmul românesc, 10 noiembrie 2011, Călin Hentea, Historia
 Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa
politică internă, 10 februarie 2011, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
 «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!», 4 ianuarie 2013, Historia
 Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista, 20 decembrie
2011, Adevărul - articol Historia