Cinematofrafia din

Romania interbelica

Ce este cinematofrafia ? Ei bine, cinematofrafia este arta inregistratii miscarii,

cuvantul provenind din greaca, κίνημα, ce inseamna miscare si γράφειν ce inseamna, a
inregistra. Termenul este insa derivate din limbaa franceza, Cinématographe, denumire pe
care fratii Lumiere au dat-o aparatului lor, ce combina functiile de camera fotocopiatoare cu
cele ale unui proiector.

Prima demonstratie publica a fost realizata in anul 1895, mai exact pe data de 20 mai,
de catre Fratii Latham.

Anii 20 sunt cei mai marcanti in ceea ce priveste cinematografia interbelica, fiind cea
mai creative perioada cand vine vorba de filme autohtone, ce aveau o mare influenta din
partea cinematofrafiei franceze si chiar si a celei de peste ocean.

In perioada anilor 1920-1930, Romania se bucura de noi regizori, noi genuri de film si
nu in ultimul rand, primul film de animantie romanesc, desi este lovita de lipsa fondurilor.
Una dintre cele mai marcante figuri ale cinematografiei romanesti din aceasta perioada este
Jean Mihail, acesta facandu-se recunoscut prin regizarea a numeroase filme, precum ,, Lia “
( 1927 ) , ,, Pacat ( 1927 ) si ,, Povara” ( 1928 ) . El se face remarcat atat prin ideile sale cat si
prin modul in care acesta a reusit sa duca la final filmarile din acea perioada, acestea fiind
deseori fintantate de oamni de afaceri care ar fi avut intentia sa pleateasca productia filmelor,
doar daca primesc ceva in schimb. Acestia de cele mai multe ori isi ofereau suportul financiar
in urma unei promovari/ reclame, ce i-ar fi ajutat sa isi duca afacerile la urmatorul nivel.

O figura istorica si un pionier al comediei cinematografice roamnesti a fost Jean

Gerogescu. Acesta si-a inceout cariera ca si actor dar a ajunge sa devina scenarist si nu in
ultimul rand regizor. Acesta a lucrat in Romania cat si in Franta unde a abordat mai tarziu
preponderant genul comic. Sursa sa principala de inspirtatie au fost adesea operele lui Ion
Luca Caragiale, ecranizarile sale fiind bune repere ale filmografiei caragialiene. Jean
Georgescu s-a nascut in Bucursti, pe data de 12 februarie 1904 si a terminat studiile din
cadrul Conservatorului Regal de Arta Dramatica. El a debutat ca si actor in perioada anilor
1920, si a dat lovitura in anul 1923, in filmul ,, Tigancusa de la iatac “, unde a jucat rolul
bonjuristului. Acesta se indreapta spre cinematografie iar in anul 1925 debuteaza cu
filmul ,,Legenda celor doua curci”. El pleaca in Franta in 1929, unde continua sa lucreza ca si
regizor si scenarist, dar se intoarce in Romania datorita situatiei politice din perioada 1939-
1940.

Multa lume vede cinematofrafia ca fiind doar o activitate de agrement desi aceasta
este cu mult mai mult. Ea a fost si este folosita ca si o unealta de control a maselor, un pilon
in ceea ce priveste marketingul cat si o sursa primara istorica, un bun exemplu fiind chiar ,,
Independenta Romaniei “ o capodopera cinematofrafica aparuta chiar inainte de Primul
Razboi Mondial. Cel care a realizat acest film a fost Leon Popescu, primul director de film
din Romania, a carui moarte a zdruncinat industria filemelor in perioada interbelica, intrucat
el era cel care finanta diferiti regizori, neavand un interes la mijloc, ci doar din pura dragoste
pentru filme .

Romania interbelica nu era o tara saraca, insa , aceasta reuseste sa isi asigure
aproximativ 80% din necesaarul inter de produse, producand canitatati mare de produse
petroiliere, locomotive si autovehicule, in urma procesului de industrializare.

Un alt aspect important este faptul ca mediul platourilor de filmare nu era cel mai
profesionist din lume, lipsind chiar si minima rigoare gasita din cinematografia occidentala,
majoritatea actiunilor fiind imporvizate, atat din punct de vedere al acotorie cat din punct de
vedere al personaluli tethnic, care era nevoit sa fie bun in toate, cat si al tehnologiei. Era ceva
comun ca regizorul sa fie si cel care se ocupa de machiaje iar operatorul sa fie cel care
prelucra pelicula de film. Actorii erau deseori prieteni ai regizorului, acestia fiind dispusi sa
joace pe gratis sau amatori in arta actoriei ce cautau sa isi imbunatateasca aptitudinile.

Desi productia fimlelor nu era promovata, observam o crestere a numarului de

cinematografe in perioada interbelica. Sali precum Apollo, Cinema Lux ( deschis de o
companie franco-romana, Cinema Terra , fiind una din putinele sali in care spectatorii tipau,
fluierau, aplaudau zgomotos, acompaniand impuscaturile de pe marele ecran. Experienta
cinematografica de atunci era foarte diferita de cea din prezent. Poporul roman era insfarsit
intregit iar ororile razboiului luasera sfarsit. Oamenii se bucurau, iar socializarea se fructifica
in aproape fiecare context posibil. Feicare sector/zona a bucurestiului gazduia un
cinematofraf, de la Calea Victoriei, unde era situate Cinema Savoy, pana in Ferentari, ce
gazduia Cinematofraful Barcelona

Unul din momentle semnificative in industria cinematografica a fost premiera filmului

,, Tigancusa de la iatac “ de Alfred Halm, fiind un eveniment impresionant, acompaniat de
flori, lumini, covoare rosii, doamne in rochii de seara si nu in ultimul rand, de Regina Maria,
ce se afla printre spectatori in seara de 30 decembrie 1923. In anul 1927, cinematografia
romaneasca produce primul ei desen animat, intitulat ,,Haplea”. Animatia a fost realizat de
Marin Iorda cu ajutorul unui apartat Charle Urban & Co si este pastrata in continuare in
Arhiva Nationala de Filme fiind considerata o comoara nationala

Anii 30 reprezinta aparitia filmului sonor pe teritoriul Romaniei, dar si o scadere

drastica in ceea ce priveste numarul de filme produse intr-un an. Din cauza aparitiei noilor
thenologii si a lipsei de fonduri, mijlocele materiale erau din ce in ce mai greu de accesat de
catre producatorii romani. Filemele sonore erau mult mai greu de inregistrat, acestea
necesitand atat un buget mai mare pentru camera, cat si pentru personal, care era nevoit sa
munceasca de doura ori mai mult pentru o singura scena. Actorii erau nevoiti sa isi invete
replicile si fiecare gresala insemna o noua rola de film. Improvitatia, unealta de care
cinematografia romana era dependenta, devine aproape inutila, iar lipsa unui buget se face
simtita mai tare ca niciodata , radicand noi piedici ce nu mai puteau fii ocolite cu atata
usurinta.

Observam insa ca Romania desi duce lipsa de resurse, reuseste sa tina pasul cu lumea
occidentala si difuzeaza in cinematografe un film dublat, in cele din urma. Filmul este
intitulat ,, Ciuleandra “ si este inspirat dupa romanul lui Liveiu Rebreanu. Acesta este produs
de Martin Berger, un neamt ce a produs si ,, Venea o moara pe Siret”, un film de mare success
pe teritoriul romanesc. ,, Ciuleandra “ insa, nu a fost un success atat de mare, precum se
astepta Berger, acesta fiind regizat cu acotori germani ce nu au reusit sa dubleze filmul in
limba romana corespunzator, astfel ajungand sa fie un mare fiasco de casa.

Prima productie romaneasca sonoroa regizata de un roman a fost ,, Visul lui Tanase”,
film realizat chiar de faimosul actor Constaintin Tanase la Berlin, cu ajutorul germanilor pe
partea tehnica si ai romanilor pe partea de actorie.

Cel mai mare success este al duetului de comici roamni Stroe Si Vasilache, care
impreuna cu Argani, un renumit inginer roman, ce reuseste sa construiasca un aparat capabil
de inregistrare audio, au filmat o productie integral in Romania, intitulata ,,Bing-Bang” in
anul 1934. Acestia insa au fost o exceptie, intrucat alti regizori erau nevoiti sa apeleze la
straini, fiind nevoiti sa plece in Franta, pentru a primii ajutorul necesar din partea studiourilor
private precum ,, Gaumont” din Paris.

Cinematografele joaca un rol crucial in viata cotidiana a cetatenilor romani astfel

atragand atentia autoritatilor . Cererea creste iar cinematografele desi numeroase nu tineau
pasul cu numarul ridicat de spectatori, asa ca cinematografele de lux ajung sa ridice pretul la
60 de lei pentru un bilet. Influenta filmelor nu mai este ignorata iar la sfraritul anului 1934 se
infinteaza in mod oficial, Fondul National al Cinemtografiei. Legea prevedea o serie de taxe
percepute cinematografelor si importatorilor de film, 1leu pe bilet si 10 lei pentru un metru de
film important. La inceput oamenii nu au fost incantati intrucat preturile pentru bilete a
crescut, dar odata cu trecerea tipului si cu ajutorul unei comisii bine intentionate, fondurile au
fost folosite intr-un mod util, iar Romania se bucura in urmatorii ani de aparate performante
audio cat si de captare a imaginii, proiectoare mai performante si role de film mai calitative.

Industria Romana de filme sonore incepe insa in momentul in care un aparat de

filmare American, Bell-Howell este adus in tara, dand nastere jurnalelor de actualitati.
Aparatele erau gandite pentru reportaje, instalatia de sunet fiind ,, portabila”, intrucat putea fii
montata intr-un autovehicul. Acesta este un moment ce prezinta inceputul unei noi era in
lumea cinematografica, reconturand modul in care industria este vazuta.

Industria cinematografica are de suferit odata cu inceputul celui de Al doilea Razboi

Mondial, fondurile alocate acesteia fiind redirectionate catre securitatea nationala, dar asta nu
i-a impiedicat pe regizorii roman isa produca noi capodopere.

In concluzie putem observa impactul pe care industria cinematografica l-a avut asupra
Romaniei interbelice, aceasta fiind parte din cotidianul cetatenilor de rand cat si al burgheziei.
A fost o industirie bogata ce a contribuit la economia tarii si a demonstrat ca desi Romania
este o tara mica, aceasta este capabila sa tina pasul cu alte puteri economice chiar si in
industria artistica, fiind capabila sa realizeaze opera cinematografice indiferent de
impedimentele intalnite pe drum.

Bibliografie :

https://evenimentulistoric.ro/cinematografia-in-bucurestiul-interbelic.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cinematografia_rom%C3%A2neasc%C4%83

https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/istoria-filmului-romanesc~1917-1930~4

https://www.viataromaneasca.eu/revista/2021/07/filmul-romanesc-de-altadata/

https://playtech.ro/2016/filmul-romanesc-perioada-interbelica-amintiri-alb-negru/