Sunteți pe pagina 1din 2

Atena Sparta

Fondare De catre ionieni in Attica De catre cuceritorii dorieni in Laconia din


Pelopones
Descriere generala Stat democratic, mare putere maritima, deschis contactelor cu Stat militar oligarhic, ostil deschiderii catre
lumea exterioara, deoarece nu au transformat popoarele exterior pentru mentinerea controlului asupra
cucerite in sclavi regiunilor cucerite si a locuitotilor lor transformati
in sclavi (hiloti)
Legiuitor initial -organizarea politica a fost realizata de Solon si Clistene -organizarea politica a fost realizata de Lycurg
Regim politic -aristocratie gentilica pana in sec VII i.Hr. in frunte cu un rege Aristocratie gentilica, pentru supravegherea prin
-aristocratie gentilica (eupatrizi) fara rege mijloace militare a hilotilor care sustineau
-democratie directa (nu reprezentativa) din vremea lui Pericle edificiul aristocratic si militar al Spartei.
Organizare politica Putere executiva : Puterea executiva :
-9 arhonti cu putere executiva alesi prin tragere la sorti -2 regi ereditari, supravegheati din sec. VI i.Hr de
-bule (sfatul cetatii) infiintat de Solon cu 500 cetateni colegiul celor 5 efori
-consiliu militar reprezentat de 10 strategi -sfatul batranilor (gerousia)
Puterea legislativa: Puterea legislativa:
-adunarea poporului (eclesia) cu membri desemnati in functie de -adunarea poporului sau apella (cetatenii maxim
avere. Devine principala forta din vremea lui Pericle, cand este 1000, care ratificau masurile propuse de regi si
formata din totalitatea cetatenilor (40000) cu drept de vot direct sfatul batranilor)
Justitia : Justitia
-un areopag format din fosti arhonti, dar devenit doar decorativ -sfatul batranilor
in vremea lui Pericle. -eforii
-tribunal al poporului (infiintat de Solon din 594 i.Hr.)
Organizare sociala -cetateni liberi, cu drepturi depline si egali -sclavi (hiloti)
-locuitori liberi, straini, lipsiti de cetatenie (meteci) -perieci (locuitori liberi fara cetatenie)
-sclavi -cetateni liberi cu drepturi cetatenesti si politice
Indeletniciri -toti cetatenii atenieni se ocupau de indeletnicirile obstesti, chiar -agricultura practicata de hiloti
si atenienii saraci avand o slujba platita -mestesuguri practicate perieci
.-comert si mestesuguri -razboi practicat de cetateni spartani barbati cu
-agricultura varste de 12-60 ani ce apartineau societatii

Recunoasterea copiilor Copiii nelegitimi sau proveniti din familii nevoiase puteau fi Cetatea decidea daca nou-nascutii sunt suficient
parasiti, dar aproape intotdeauna erau luati de cineva sa-l de puternici. Cei slabi sau bolnavi sau chiar,
creasca sau sa-l vanda drept sclav. Cetatea, insa, se ocupa de uneori, fetele erau abandonati in munti. Nu era
orfani si-I crestea cu obligatia ca acel copil sa plateasca o nimic neobisnuit in a parasi un nou-nascut, caci
despagubire cand va creste pentru a nu deveni sclav. De obicei, era politica oficiala a cetatii.
insa, copiii nu erau parasiti.
Ingrijirea copiilor Copiii erau infasati strans si tinuti in cosuri de rachita sau copai Copiii cresteau liberi, fara scutece. Doicile ii
de lemn. Daca se dorea o disciplinare a lor, familiile aristocrate obisnuiau sa nu fie mofturosi,, fricosi, sa nu
apelau la doici din Sparta. planga, sa nu tipe.
Educatia copiilor Mama educa copiii pana la 7 ani. Apoi baietii erau trimisi la Baietii de la 7 ani erau trimisi la scoala militara si
scoala privata, iar fetele ramaneau acasa unde invatau sa scrie, de atlettism. Educatia intelectuala se reducea la
sa citeasca , sa cante, sa coasa si sa aiba grija de gospodarie. De citit, scris, cantece corale, cunostinte despre
la 14 ani, educatia devenea atat fizica, statul asigurand educatia poeti, morala si civica, intr-o exigenta maxima.
sportiva in “palestre” si “gimnazii”, cat si spirituala, pentru a Fetele erau educate si ele in spirit miliar doar in
pregati cetateni capabili de a se implica in viata politica si directia sportiva (alergare, aruncarea discului) si
dezvoltarea cetatii. muzica de cor militara, pentru a deveni bune
mame de razboinici.
Dupa 20 ani baietii deveneau cetateni soldati, iar
dupa 30 se puteau casatori, dar aveau voie sa
stea acasa cu familia doar in anumite zile.

S-ar putea să vă placă și