Relaii existente ntre mediul nconjurtor i sntatea omului.

Mediul nconjurtor ne asigur condiiile necesare vieii, ns depinde de noi dac

dorim s folosim aceste elemente eseniale ct mai util sau dac vrem s ocolim
acest aspect al vieii noastre.
Poluarea planetei se agraveaz pe zi ce trece i se pare c populaia nu acord
interes acestui proces nociv. Convingerea c aceast problem este doar a
specialitilor i a forurilor internaionale, este tot att de greit, pe ct este i de
grav. Ocrotirea planetei este o problem mondial, i, tocmai de aceea, fiecare om
trebuie s-i asume aceast responsabilitate. Starea mediului nconjurtor, ce
depinde numai i numai de fiecare dintre noi, ne afecteaz n mod direct viaa i
sntatea noastr. Afirmaia Un mediu curat o via sntoas, ar trebui s fie o
deviz pentru ntreaga populaie a globului. Este nevoie de mai mult atenie i de
mai mult responsabilitate din partea fiecrui cetean pentru a tri ntr-un mediu
curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap curat i pentru a putea folosi
condiiile de via pe care ni le ofer natura. ns, se pare c oamenii trateaz cu
neglijen acest aspect important al vieii lor, ceea ce duce la agravarea procesului
de poluare i distrugere a mediului i implicit la distrugerea sntii fiecruia
dintre noi i a celor din jur.
Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat i
complex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului,
disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea
de viei omeneti. Aceste efecte au fost sesizate de mult vreme, ns omul a rmas
tot iresponsabil fa de natur.
Efectele acute au fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri
privind influena polurii mediului asupra sntii populaiei. Ele se datoreaz
unor concentraii deosebit de mari ale poluanilor din mediu, care au repercusiuni
puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezint formele de
manifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii.
Acestea se datoreaz faptului c n mod obinuit diverii poluani existeni n
mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena
lor, continu chiar la concentraii mai sczute, nu este lipsit de consecine
nedorite. Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub aspect economic i
social.
ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a
avea caliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al
influenei polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, de
cadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i ali
poluani care intr n aceast categorie.
Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei
i florei, care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea
diverilor poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme
acvative, ca i plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau
distrugerea lor.
1

Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus

la necesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a
afirmat c toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul
ruperii echilibrului dintre organismul uman i mediul nconjurtor.
Efectele apei poluate asupra sntii
Apa influenteaza sanatatea populatie in mod direct prin calitatile sale, respectiv
prin compozitia sa. O serie de boli netransmisibile sint considerate astazi ca fiind
determinate sau favorizate de compozitia chimica a apei, in acest sens:
Gusa endemica sau distrofia endemica tireopata este influentata de continutul
iodului in apa . Lipsa sau carenta de iod poate declansa producerea gusei endemice.
Caria dentara este o alta afectiune cu larg raspndire. Din multitudinea de factori
ce provoaca caria dentara este si lipsa de fluor si in primul rind lipsa de fluor in
apa, care asigura de la 2/3 pina la 4/5 din necesarul zilnic al organismului uman.
Intoxicatia cu plumb Pb ptrunde in organism pe cale digestiva, respiratorie sau
cutanata. Din apa si alimente se absorbe 3-10%,iar prin pulmon,40-50%.
Acumularea are loc cind se depaseste potentialul de eliminare.
Plumbul patrunde lent in organism,distribuindu-se in oase (4090%),ficat922%),rinichi(11%)etc.
In intoxicatiile acute, Pb se stocheaza in cantitati mici in oase,iar in cantitati mai
mari in rinichi,ficat si cortexul cerebral. Normal,in singe exista 0,05- 0,25 mg
Pb/litru.
Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin: oboseala
nejustificata; afecteaza globulele rosii, vasele sanguine; afecteaza sistemul nervos
central, provocnd encefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii.
Intoxicatia cu mercur intoxicatia acuta sau cronica cu mercur afecteaza rinichii,
sistemul nervos central si tractul gastrointestinal. n intoxicatia cu mercur apar
disfunctii articulare, perturbarea activitatii musculare si ingustarea campului
vizual. Expunerea cronica la formele metalice si anorganice ale mercurului
determina nervozitate, tremor si iritatia mucoaselor.
Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in
special minerii si muncitorii din topitorii. Cea mai obisnuita sursa neindustriala de
intoxicatie cu mercur este consumul de peste contaminat cu metil-mercur.
Intoxicatia cu nitriti, cunoscuta sub denumirea cianoza infantila sau
methemoglobinemie infantila cianotica, este produsa de excesul nitritilor din apa
de baut sau alimentatie. Nitritii ajung in apa prin fertilizarea terenurilor agricole cu
ingrasaminte naturale (gunoi de grajd) sau ingrasaminte azotoase sintetice.
Intoxicatia cu cadmiu Cadmiu este considerat cel mai toxic element din mediul
inconjurtor (alaturi de Pb, Hg si As). Maladia Itai-itai a aparut in Japonia in 1946
si a provocat moartea a numeroase persoane si a fost produsa de Cadmiu,
diagnosticul fiind precizat 24 de ani mai tarziu. Intoxicatia cu cadminiu se
manifesta prin: cefalee; scaderea tensiuni arteriale; afectiuni hepato-renale.
Holera este o boal infecioas bacterian foarte grav, care afecteaz n mod
deosebit intestinul subire. Boala se manifest prin tulburri digestive ca o diaree
grav, vomitri excesive, care duc la o deshidratare rapid a bolnavului, prin
pierdere de electrolii. Cu toate c boala evolueaz frecvent atipic, poate fi
2

recunoscut uor prin mortalitatea ridicat de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior

acest indice de letatitate s scad ntre 20 i 70 % la cazurile netratate.
De asemenea in urma consumarii apei poluate pot aparea si urmatoarele boli:
Boli infectioase:
boli microbiene: febra tifoida, dizenteria;
boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica;
boli parazitare: dizenteria, giardiaza.
Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu
potential toxic:
Intoxicatia cu zinc:

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului

cardiovascular.
Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.
Intoxicatia cu pesticide:

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.
Efectele aerului poluat asupra sntii populatiei
Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in
modificarile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor
cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii
aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in
atmosfera
si
numai
rareori
actiunea
unui
singur
poluant.
Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:
poluani cu aciune iritant
1. pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor
respiratorii care, desi prezinta mecanisme de protectie fata de efectele
nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de
inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea
poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca brohopneumopatia cronica nespecifica.
2. oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din
diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii
3

ale cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si

dificultati in respiratie, care duc la aparitia bronsitei cronice.
3. oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor
respiratorii blocarea miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel
sangvin, se combina cu hemoglobina rezultnd methemoglobina care
impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului) catre tesuturi.
4. substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor
ultraviolete asupra unor produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant
pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza suprainfectiile cu germeni
oportunisti.
poluanti cu actiune asfixiant
oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand
carboxi hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre
cele mai grave asupra respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic
prin dureri de cap, ameteli, somnolenta, greata, aritmii, etc.
poluanti cu actiune toxica sistemica
plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ
reprede, poate patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai
periculoasa pentru ca ajunge direct in sange) cat si pe cale digestiva (ficatul are o
mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea nociva a plumbului se
exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul
sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la
copii.
poluantii cu actiune fibrozanta
pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o
scadere a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut
nou in jur, ce sta la abza aparitiei fibrozei.
poluanti cu actiune cancerigena
hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea
incompleta a combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in
conditiile unei expuneri prelungite.
Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici,
prezenti mai ale in mediile industriale.
poluanti cu actiune alergizanta
pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau
sunstantele volatile din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc
rinite acute, traheite, astm sau manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau
cutanate (exeme, urticarii, etc)
poluanti cu actiune infectanta
4

sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea

germenilor ce cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca:
difteria, scarlatina, tusea convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa,
guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer datorita unor factori ca: uscaciunea,
temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer este
responsabila pentru un numar mare de boli.
Poluanii ne mpiedic s lum oxigen din aer
Cercetrile din ultimii zeci de ani au artat c substanele toxice din aer atac
organismul la scurt timp dup contact, determinnd o reacie n lan din partea
acestuia. Primul instinct al organismului este de a produce mai mult mucus,
urmat de contractarea muchilor care nconjoar cile respiratorii.
Astfel, ne este din ce n ce mai greu s respirm i s lum din aer preiosul oxigen.
Substanele toxice care se gsesc n atmosfer n cantiti mai mari sunt i cei mai
periculoi (monoxidul de carbon, ozonul sau pulberile fine n suspensie - un
amestec de praf, mercur, plumb, arsenic etc.).
Bolnavii de astm, cei mai afectai
Persoanele cu astm, bronit cronic, insuficien cardiac (mai ales cele n vrst)
sunt cele mai afectate de poluanii din aer. n plus, rat mortalitii este mai mare n
rndul acestora. Un studiu efectuat n Canada a artat c mortalitatea n urma
expunerii la particule toxice a fost dubl la persoanele cu infecii respiratorii i cu
insuficien cardiac. De asemenea, copiii care triesc n mediul urban, cu
concentraii crescute de oxizi de azot, au r isc mai mare de a dezvolta astm.
Arderea deschisa a deseurilor prezinta un pericol pentru sanatate si mediu.
In ultimul timp se depisteaza tot mai multe cazuri de emisii de deoxine si furani ,
poluari cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice , compusi organici volatili,
monoxid de carbon si altele de la arderea necontrolata deschisa a deseurilor.