COLOSSEUM

Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte mul i turi ti din
toat lumea. El este probabil cea mai impresionant cldire-ruin a Imperiului Roman.
Cunoscut iniial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare
construcie a vremurilor sale i astzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi
vizitat. Proiectul enormului edificiu fusese lansat in vremea lui Vespasian si este atribuit
lui Rabirius, arhitectul Palatului imparatului Domitian. Constructia a inceput in anul 72
d.Hr., sub Vespasian, si a fost terminata opt ani mai tarziu, fiind inaugurata de catre
Titus, fiul acestuia.

Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior ntre dou dealuri, Colosseumul

este o structur autonom, n ntregime construit. Planul su este eliptic, avnd 189 m
lungime i 156 m lime, aria sa fiind de 6 ha. nl imea zidului exterior este de 48 m.
Perimetrul originar msoar 545 m. Arena central este oval, avnd 86 m lungime i
156 m lime, nconjurat de un zid de 4,5 m nl ime, care se ridic pn la nivelul
primelor rnduri pentru spectatori.
Se estimeaz c zidul exterior era construit din 100.000 m de travertin, nu zidit cu
mortar, ci fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube nsemnate n
decursul veacurilor, prin prbuirea unor pri mari, n urma unor cutremure. S-a pstrat
partea de nord a zidului de incint. n secolul al XIX-lea au fost adugate la extremit ile
sale rampe de crmid pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al
Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.

Partea pstrat a zidului exterior al fa adei monumentale se compune din trei

niveluri de arcade suprapuse, avnd deasupra o platform pe care se nal un atic
foarte nalt, prevzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt ncadrate de semicoloane dorice, ionice i corintice, n timp ce aticul este mpodobit cu pila tri corintici.
Fiecare arc de la al doilea i al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentnd
diviniti i alte personaje ale mitologiei greco-romane.
n jurul prii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse n corbel. Acestea
susineau un acoperi mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea
spectatorii de aria soarelui sau de ploaie. Era o pnz foarte mare, sus inut de o
plas din frnghii, cu o gaur n mijloc. Acoperea dou treimi din aren, n pant ctre
centru, pentru a capta vntul i a-l dirija ctre spectatori. Velarium-ul era manevrat de
marinari nrolai n acest scop la sediul marinei din Misenum i caza i la cazarma Castra
Misenatium din apropierea Colosseumului. Capacitatea enorm a Colosseumului
necesita un sistem de acces i de evacuare eficient, pentru care arhitec ii au conceput
soluii similare celor care exist la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrri,
dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rnd. Fiecare intrare era numerotat,
precum i fiecare scar. Nordul intrrii principale era rezervat mpratului i apropia ilor
si, pe cnd celelalte trei intrri axiale erau destinate elitei. Cele patru intrri axiale erau
bogat decorate cu picturi i reliefuri din stuc, dintre care s-au pstrat unele fragmente.
Un mare numr de intrri au disprut prin prbu irea zidului exterior.
Spectatorii primeau bilete sub form de buc i de ceramic, pe care erau
indicate prin numere seciunea i rndul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria (la
singular vomitorium) care ddeau n tribun. La sfr itul jocurilor sau n caz de urgen ,
evacuarea se putea face n cteva minute.

Deschiderea Colosseumului a fost marcata de o serie de festivitati care au durat

100 de zile, alte manifestari grandioase cum fost cele din anul 249 marcand 1000 de
ani de la intemeierea Romei desfasurandu-se in principal tot aici. Suficient de frecvente,
manifestatiile de acest fel erau deschise tuturor cetatenilor Romei, locurile fiind
distribuite dupa rangul social. Ele cuprindeau expozitii, competitii si chiar imitatiile unor
lupte pe mare. Se pare ca nu exista documente clare privitoare la martiriul crestinilor
dar traditia vorbeste despre inspaimantatoarele chinuri ale acestora, adusi in arena
spre satisfactia unei multimi insetate de sange. Cu toata lipsa documentelor e greu de
crezut ca atatea legende ar fi aparut din nimic.

Foarte populare erau luptele de gladiatori pe care insa Honorius le-a scos in afara
legii in anul 404. Luptele cu animale au continuat pana in secolul al VI-lea, dar in Evul
Mediu, Colosseumul a fost parasit, iar locuitorii l-au considerat o rezerva pentru
material de constructie, aflata la indemana. Cel mai mult au fost atrasi de legaturile
metalice dintre blocurile de piatra si smulgerea lor a lasat gauri vizibile. Au ramas
intacte subteranele si custile animalelor aflate acolo. Subsolul, desi partial vizitabil,
ramane un loc misterios si uneori chiar periculos. Daca ne amintim bine, Alexandre
Dumas plasase acolo un grup de talhari care il ajutau pe celebrul Monte Cristo sa-si
indeplineasca actiunea de razbunare.
Poate ca in zilele noastre multimea pestrita de vanzatori de suveniruri, care
inconjoara locul, ar putea scadea ceva din maretia lui, dar nimic nu reuseste sa
umbreasca admiratia pentru gloria si stralucirea stramosilor nostrii.

COLEGIUL NATIONAL IENACHITA VACARESCU, DAMBOVITA, ROMANIA

ELEV: NEAGA LAURA-GABRIELA
PROFESOR: DINCA CONSTANTIN

PORTOFOLIU

ISTORIE