Intemeierea Romei. Legenda lui Romulus si Remus Potrivit traditiei, la 21 aprilie 753 i.C.

, Romulus si fratele sau geaman Remus au intemeiat orasul Roma, in locul unde fusesera alaptati de o lupoaica atunci cand erau sugari. De fapt, legenda referitoare la Romulus si Remus isi are probabil originea in secolul patru i.C., iar data exacta a intemeierii Romei a fost stabilita de catre istoricul roman Marcus Terentius Varro, in secolul intai i.C. ` Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea Silvia, fiica regelui Numitor din Alba Longa. Alba Longa este un oras mitologic, localizat pe muntele Alban, in sud-estul viitoarei Rome. Inainte de nasterea gemenilor, Numitor a fost ucis de catre fratele sau mai mic Amulius, care a obligat-o pe Rhea sa devina vestala, pentru a nu putea da nastere unor posibili rivali la titlul sau. Totusi, Rhea a ramas insarcinata cu zeul razboiului Marte si le-a dat nastere lui Romulus si Remus. Amulius a cerut ca sugarii sa fie inecati in Tibru, insa acestia au supravietuit si au ajuns la mal la poalele muntelui Palatin, unde au fost alaptati de o lupoaica, pana cand au fost gasiti de ciobanul Faustulus. Crescuti de Faustulus si nevasta sa, gemenii au devenit mai tarziu liderii unei trupe de tineri ciobani razboinici. Dupa ce au aflat adevarata lor identitate, ei au atacat orasul Alba Longa, l-au ucis pe maleficul Amulius si l-au repus pe tron pe bunicul lor. Dupa aceea gemenii au decis sa intemeieze un oras pe locul in care fusesera salvati cand erau copii. Totusi, la scurt timp, au ajuns sa se certe si Remus a fost ucis de fratele lui. Romulus a devenit astfel conducatorul asezarii, care a fost denumita Roma, dupa numele sau. Pentru a popula orasul, Romulus a oferit azil fugarilor si exilatilor. Totusi, in Roma lipseau femeile, astfel ca Romulus a invitat tribul vecin al sabinilor sa participe la un festival si le-a rapit pe femeile tribului. Astfel a inceput un razboi, insa femeile sabinilor au intervenit pentru a-i impiedica pe barbatii din trib sa captureze Roma. A fost semnat un tratat de pace, iar comunitatile au fuzionat sub conducerea comuna a lui Romulus si a regelui sabinilor, Titus Tatius. Moartea prematura a lui Tatius, probabil provocata de Romulus, l-a lasat pe acesta in postura de rege unic. Dupa o domnie lunga si plina de succese, Romulus a murit in circumstante obscure. Multi romani au crezut ca el a fost transformat in zeu si l-au divinizat sub forma zeitatii numite Quirinius. Dupa Romulus, au mai existat sase regi ai Romei, iar despre ultimii trei dintre ei se crede ca au fost etrusci. In jurul anului 509 i.C., a luat nastere Republica Romana. O alta legenda despre intemeierea Romei, care isi are originea in Grecia Antica, povesteste modul in care personajul mitologic Aeneas din Troia a intemeiat asezarea Lavinium si a inaugurat o dinastie in care aveau sa se nasca cu cateva secole mai tarziu Romulus si Remus. In Iliada, un poem grecesc epic scris de Homer in secolul VIII i.C., Aeneas a fost singurul erou troian important care a supravietuit in urma distrugerii Troiei de catre Grecia. Un pasaj din aceasta opera spune ca el si descendentii sai aveau sa conduca Troia, dar din cauza ca nu a existat nici o insemnare cu privire la o asemenea dinastie in Troia, istoricii greci au propus ideea ca Aeneas si descendentii sai s-au mutat in alte locuri. In secolul cinci i.C, cativa istorici greci au presupus ca Aeneas s-a asezat la Roma, care la vremea respectiva era inca un mic orasstat. In secolul patru i.C., Roma a inceput sa se extinda in Peninsula Italica. Romanii, intrand din ce in ce mai mult in contact cu grecii, au acceptat ideea ca Aeneas a avut un rol important in intemeierea maretului lor oras. In secolul intai i.C., poetul roman Virgiliu a creat mitul lui Aeneas in poemul sau epic Eneida, opera care povesteste despre calatoria lui Aeneas catre Roma. Augustus, primul imparat roman si imparatul din vremea lui Virgiliu, si Julius Caesar, unchiul-mare al acestuia si predecesorul sau ca si conducator al Romei, se spune ca sunt descendenti ai lui Aeneas.