Romulus si Remus este foarte cunoscut din lucrarea lui Titus Livius ("Ab Urbe condita" - "De la

intemeierea Romei") si este una dintre legendele care sta la baza intemeierii Romei. Romulus si fratele
sau geaman Remus au intemeiat orasul Roma, in locul unde fusesera alaptati de o lupoaica atunci cand
erau sugari. Dupa istoricul roman Marcus Terentius Varro, data intemeierii Romei este 21 aprilie 753
i.Hr.

Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea Silvia, fiica regelui Numitor din Alba Longa. Alba
Longa este un oras mitologic, localizat pe muntele Alban, in sud-estul viitoarei Rome. Inainte de nasterea
gemenilor, Numitor a fost ucis de catre fratele sau mai mic Amulius, care a obligat-o pe Rhea sa devina
vestala, pentru a nu putea da nastere unor posibili rivali la titlul sau. Totusi, Rhea a ramas insarcinata cu
zeul razboiului Marte si le-a dat nastere lui Romulus si Remus. Amulius a cerut ca sugarii sa fie inecati in
Tibru, insa acestia au ajuns la mal la poalele muntelui Palatin. Acestia supravietuiesc insa, fiind hraniti de
o lupoaica, animalul lui Marte, despre care se crede ca ar fi fost trimisa de zeu sa ii ocroteasca copii. Aici
au fost gasiti de ciobanul Faustulus.

Crescuti de Faustulus si nevasta sa, gemenii au devenit mai tarziu liderii unei trupe de tineri ciobani
razboinici. Dupa ce au aflat adevarata lor identitate, ei au atacat orasul Alba Longa, l-au ucis pe maleficul
Amulius si l-au repus pe tron pe bunicul lor. Dupa aceea gemenii au decis sa intemeieze un oras pe locul
in care fusesera salvati cand erau copii.

Ei se cearta asupra pozitiei exacte a viitorului oras. Romulus dorea construirea orasului pe Colina
Palatina, dar Remus era in favoarea construirii sale pe Colina Aventina, mai usor de fortificat. Dar fiindca
erau gemeni, au hotarat ca zeii sa le arate prin auspicii cine va da numele cetatii si cine o va conduce.
Romulus isi alege ca punct de observatie Palatinul, iar Remus, Aventinul. Legenda spune ca i s-a aratat
mai intai lui Remus semn prevestitor, zeii trimitand in zbor deasupra Aventinului, sase vulturi. Dar si lui
Romulus i-au fost trimisi in zbor vulturi, nu sase, ci doisprezece. Aceasta a fost pricina discordiei, ce a
alimentat o lupta sangeroasa in care Remus a murit rapus de sabia fratelui sau. Romulus a devenit astfel
conducatorul asezarii, care a fost denumita “Roma”, dupa numele sau.
Localizat intre Circus Maximus si Forumul Roman, Palatinul este colina centrala a Romei si totodata unul
dintre cele mai vechi locuri ale orasului. Aici este locul nasterii legendei lui Remus si Romulus, cei doi
intemeietori ai Romei, crescuti de lupoaiaca in pestera Lupercal.

In privinta mortii lui Remus s-a vehiculat si alta legenda. Ea spune ca Remus s-a infuriat datorita victoriei
lui Romulus. Atunci cand Romulus incepe saparea transeei unde avea sa treaca peretii orasului sau (21
aprilie 753 i.Hr.), Remus ridiculizeaza unele parti din munca sa si obstructioneaza constructia. La final,
Remus sare peste transee, un semn rau, din moment ce aceasta implica faptul ca orasul era usor de
patruns. In acel moment, Romulus il ucide pe fratele sau. Romulus, cel ce avea sa dea numele cetatii
Roma isi ucide fratele spunand: "Asa sa piara de acum inainte toti aceia care vor indrazni sa sara zidurile
ridicate de mine!" Si Faustulus este ucis in batalie. Odata cu incetarea acesteia, Romulus ii ingroapa atat
pe Remus, cat si pe Faustulus; apoi continua sa construiasca orasul.

Pentru a popula orasul, Romulus a oferit azil fugarilor si exilatilor. Romulus creeaza reputatia Romei
drept un azil pentru toti cei care doreau o viata noua. Din aceasta cauza, Roma atrage o populatie de
exilati, refugiati, criminali, ucigasi si sclavi fugari. Populatia Romei creste atat de tare incat orasul ocupa
cinci dintre cele sapte coline ale Romei: Colina Capitoliului, Colina Aventina, Colina Celiana, Colina
Quirinala si Colina Palatina. Romulus insa, vedea ivindu-se o problema. Vazand orasul sau umplandu-se
cu straini, putini dintre acestia avand neveste, Romulus a decis ca era nevoie sa umple orasul sau si cu
femei.

Pentru a rezolva problemele sale, Romulus tine un festival, Consualia, invitand tribul vecinilor sabini
pentru a asista la eveniment. Sabinii au venit aducandu-si si fiicele la festival. Romulus planificase sa
rapeasca femeile sabine si sa le duca la Roma pentru cetatenii sai. Cand Sabinii au ajuns, Romulus s-a
asezat in randurile senatorilor sai, imbracat in vesminte de culoare rosu inchis. Semnalul ca acum era
momentul de a actiona era ridicarea si indoirea mantiei, iar apoi aruncarea acesteia in jurul sau. Inarmati
cu sabii, multi dintre adeptii sai stateau cu privirea atintita catre Romulus, iar cand acesta a dat
semnalul, au scos sabiile din teaca si au inceput sa strige, capturand fiicele sabinilor, dar permitand si
incurajand barbatii sa scape nevatamati. In total, in jur de 700 femei sabine au fost capturate si duse la
Roma. Acest eveniment este amintit in variate opere de arta intitulate "Rapirea sabinelor". Astfel a
inceput un razboi, insa femeile sabinilor au intervenit pentru a-i impiedica pe barbatii din trib sa atace
Roma. A fost semnat un tratat de pace, iar comunitatile au fuzionat sub conducerea comuna a lui
Romulus si a regelui sabinilor, Titus Tatius. Moartea prematura a lui Tatius, probabil provocata de
Romulus, l-a lasat pe acesta in postura de rege unic. Astfel s-a infiintat Roma.
Dupa o domnie lunga si plina de succese, Romulus a murit in circumstante obscure. Multi romani au
crezut ca el a fost transformat in zeu si l-au divinizat sub forma zeitatii numite Quirinius. Dupa Romulus,
au mai existat sase regi ai Romei, iar despre ultimii trei dintre ei se crede ca au fost etrusci.

Cetatea Roma va fi un oras infloritor ca niciun altul, dar va fi intotdeauna urmarit de un destin
implacabil, din pricina fratricidului ce a stat la baza intemeierii sale.