umele acestui navigator se poate traduce ca i Cristbal: cel care l
are pe Hristos, Coln: Sfntul Duh sau porumbelul, de aici si semntura lui Columb anterioar anului 1492 care se poate citi Xpo ferens (purttorul lui Hristos) i care ar putea face referin la Orden lui Hristos, la care ar fi putut aparine.Teoria cea mai citat de ctre istorici susine c, Columb ar fi traducerea din castilian n italian Cristoforo Colombo, care era fiul lui Domenico Colombo, estor i apoi comerciant, i al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat i de aceea se iniia n lumea navigrii la o vrst foarte fraged.Se pare c ntre anii 1474 i 1475, Cristofor Columb ar fi cltorit pn la insula Chios, posesiune genovez n Marea Egee, ca marinar i, foarte posibil, comerciant.Columb s-a nscut la Genova, n Italia, n anul 1451. Tatl su a fost estor i se presupune c fiul su Cristofor a intrat n acest comer de mic copil. Informaii despre nceputul carierei sale de navigator sunt nesigure.La mijlocul anului 1470 a efectuat prima sa cltorie spre insula Chios, situat n Marea Egee. n 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. n timp ce se afla n dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirai i nava pe care se afla Columb s-a scufundat, ns acesta a notat pn la rm i a gsit adpost la Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele su Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a cstorit n 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din aceast cstorie, Diego, s-a nscut n 1480. N Bazndu-se pe informaiile acumulate de-a lungul cltoriilor sale i studiind crile i hrile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia c Pmntul este cu 25% mai mic dect se credea pn atunci. Pornind de la aceast premiz, Columb credea c se poate ajunge n Asia mai repede, navignd spre vest. n anul 1484, i-a prezentat ideile lui Joo al II-lea, regele Portugaliei, cernd finanare pentru o cltorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respins de ctre o comisie regal maritim.Puin timp dup aceasta, Columb s-a mutat n Spania unde planurile sale au ctigat suportul unor persoane foarte influente, aranjndu-se astfel o audien n 1486 la Isabella I, regina Castiliei. Ultimele luni ale vieii sale au fost marcate de boal i de ncercri nereuite de a-i recupera privilegiile de la regele Ferdinand, dei pe atunci Cristofor era destul de bogat. A murit pe data de 20 mai 1506 n localitatea Valladolid.