Sunteți pe pagina 1din 22

Alexandru cel Mare

Alexandru cel Mare (în greacă Μέγας Αλέξανδρος, cație spartană, fiind foarte sever. Se spune că l-a aruncat
Megas Alexandros, n. 20 iulie 356 î.Hr. – d. 10 iunie 323 în mijlocul unui grup de lei[1] . Zilnic, Alexandru se an-
î.Hr.), cunoscut și sub numele de Alexandru Macedon, trena din greu să lupte și să comande soldați, îndeplinind
Alexandru al III-lea al Macedoniei sau Alexandros îndatoriri militare stricte. Datorită acestui mod de viață,
III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 a deprins tradițiile militare, dezvoltându-și o constituție
î.Hr.−323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi robustă.
și conducători militari din istorie. Cuceririle sale spec-
Mama lui Alexandru, Olimpia, nu era de origine macedo-
taculoase i-au făcut pe macedoneni stăpâni ai Orientului neană, ci era grecoaică din Epir. După istorici, ea a fost o
Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexan- femeie aprigă, extrem de neconvențională, cu ambiții di-
dru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată. nastice foarte puternice și cu interese oculte, crezând în
Alexandru cel Mare a contribuit substanțial la răspândi- „viața viitoare” și farmece. Soțul ei, regele Filip, a luat-o
rea civilizației elenistice în întreaga lume. în căsătorie când ea avea 20 de ani, iar el 28. Dar, foarte
curând, după conceperea lui Alexandru, el a început să se
sperie de propria lui soție, pe care a surprins-o odată dor-
1 Copilăria mind cu șerpi în pat. Oracolul i-a prezis lui Filip că ochiul
cu care s-a uitat prin gaura cheii ca să-și vadă pe ascuns
nevasta îi va fi scos în viitor. Ceea ce s-a și întâmplat, în
cursul unei lupte.
Când Alexandru a împlinit treisprezece ani, tatăl său, re-
gele Filip al II-lea al Macedoniei, a decis că Alexandru
avea nevoie de o educație superioară pe lângă educația
spartană, și i-a căutat un tutore. Acesta a fost marele fi-
lozof al antichității, Aristotel, care s-a ocupat de educa-
ția tânărului Alexandru, dându-i acestuia vaste cunoștin-
țe din domeniul filozofiei, astronomiei, matematicii, artei,
biologiei, geografiei și politicii.[2]
Se povestește că micul prinț a reușit să îmblânzească un
armăsar cu coama neagră, de proveniență grecească, vân-
dut regelui de către un comerciant, pe care nu l-au putut
călări nici cei mai puternici generali din armata lui Fi-
lip și nici regele însuși. Alexandru a exclamat: „Ce cal
pierd (ei, suita lui Filip). Și numai pentru că ei nu știu
să se poarte cu un cal”. Alexandru i-a cerut voie tatălui
său să tragă de frâiele calului și descoperise frica calu-
lui față de umbra sa. L-a întors cu fața spre soare și l-a
putut încăleca. De atunci, acest armăsar a devenit calul
lui Alexandru, pe care l-a numit Bucefal („cap de bou”).
Filip, tatăl lui Alexandru l-a cumpărat în 343 î.Hr. pen-
tru o sumă echivalentă acum cu 20.000 lire sterline, iar
în acel moment era atât de sălbatic încât nimeni nu-l pu-
tea încăleca. Descris ca provenind din cea mai bună linie
de creștere thesaliană, Bucefal avea roba neagră și o stea
Aristotel şi Alexandru de J L G Ferris 1895 albă în frunte și era mai mare în comparație cu ceilalți
contemporani ai săi. Un scriitor grec spunea că Bucefal
Fiul regelui Filip al II-lea al Macedoniei și al reginei avea un ochi albastru.
Olimpia s-a născut în anul 356 î.Hr., chiar în aceeași Conform istoricilor, Alexandru era un băiat deosebit,
noapte când Templul lui Artemis din Efes a fost incen- având o frumusețe aproape feminină, și fiind exact opusul
diat. Tatăl său, care avea multe soții și care își neglija tatălui său Filip, care era o „brută care bea de stingea și
nevasta, i-a oferit fiului său, de-a lungul copilăriei o edu-

1
2 2 EPOPEEA ALEXANDRINĂ

consolida puterea, Alexandru și-a construit o ascenden-


ță divină (dar neadevărată) și s-a dat drept urmaș după
mamă al lui Heracle. În anul 334 î.Hr., după ce a trecut
podul Heles la Troia, primul act politic întreprins de Ale-
xandru cel Mare a fost ceremonia de la mormintele lui
Ahile și Patrocle.
Mama lui, Olimpia, a corespondat cu fiul ei în mod regulat
in timpul campaniilor și îi scria că tatăl său nu a fost Filip,
ci Zeus.
Potrivit tradiției, Alexandru a fost prieten și cu filosoful
Diogene din Sinope, cinicul. Vizitat de către Alexandru
în „vila-butoi” unde locuia și întrebat: „Eu, Alexandru,
împărat al lumii, ce pot să-ți dau?”, a dat un răspuns me-
morabil: „Nu poți tu să-mi dai ceea ce îmi iei: dă-te la
o parte din lumina soarelui!” Plin de admirație, eroul ar
fi zis: „Dacă n-aș fi fost Alexandru, adică un tânăr con-
damnat să cucerească lumea, aș fi vrut să fiu Diogene, un
om liber”.

2.1 Aspectul fizic

Alexandru şi Bucefal

era dur cu toți cei din jurul său”. Alexandru avea trăsă-
turi delicate; toate reprezentările lui rămase până astăzi
confirmă acest lucru.

Monsiau - Alexandre et Diogène Portretul lui Alexandru, de Rembrandt.

În ceea ce privește aspectul lui Alexandru, mulți istorici


au crezut, pe baza picturilor antice, sculpturi și documen-
te, că el a fost foarte frumos. Mulți îl descriu că avea părul
2 Epopeea alexandrină lung, blond, ajungând până la gât, un nas drept, o frunte
proeminentă, bărbie scurtă, fără barbă și o privire inten-
Tânărul rege a început de foarte devreme să-și construias- să. „Buzele sale au fost caracteristice unui nobil, părul
că, în mod conștient, imaginea de nou Ahile: frumusețea, cârlionțat a crescut într-un vârf pe frunte, pielea lui era
îndrăzneala, inteligența eroului se regăseau în el peste se- netedă și ușor colorată”. Este clar, totuși, cât de înalt a
colele care îl despărțeau de Războiul Troian. Pentru a-și fost de fapt, dar se pare că există un consens printre isto-
3

rici că în realitate a fost destul de scund, dar bine propor- lui Zeus-Amon.
ționat. Alexandru avea o constituție robustă, un trup fizic Alexandru a adoptat elemente ale tradiției persane, prac-
bine dezvoltat (care atestă că era asemeni macedonenilor tici pe care macedonenii le-au respins. Cu toate acestea,
și grecilor). Trăsăturile sale faciale erau însă feminine. Alexandru a fost un conducător pragmatic, care a înțe-
Avea ochii mari, un nas neobișnuit de mare și alungit, les dificultățile de a guverna asupra diferitelor popoare.
păr cârlionțat, culoarea părului său era șaten deschis, iar Astfel, comportamentul său megaloman ar fi fost pur și
pielea era de culoare măslinie. Nu era blond, iar părul simplu o încercare practică de a consolida statul său și de
său a fost inițial șaten, dar s-a albit în urma campanii- păstrare a imperiului întregit.
lor militare care l-au epuizat, în cele din urmă devenind
de culoarea coamei de leu. În ceea ce privește culoarea Alexandru Macedon era descris ca o persoană supersti-
ochilor lui Alexandru, istoricul grec Arrian l-a descris ca țioasă. De foarte multe ori, seara, organiza împreună cu
fiind „un comandant puternic, frumos, cu un ochi căprui generalii săi concursuri de rezistență la băut, presărate cu
închis ca noaptea și unul albastru ca cerul”, din aceasta partide de homosexualitate. Istoricii spun că într-o noap-
rezultând că ar fi suferit de heterocromie. te Prohamos, unul dintre supușii lui, a băut trei litri de vin
de stafide, foarte tare, și trei zile mai târziu a murit. Ale-
Alte surse spun că avea pielea incredibil de albă, plete xandru a vrut să depășească recordul și a băut patru litri.
extraordinar de bogate și de roșii, ochi de culori diferi- A două zi l-a cuprins o febră foarte puternică și la puțin
te, unul albastru și celălalt negru, o statură mai mică față timp a intrat în comă. La 28 iulie 323 î.Hr. a murit lăsând
de medie, care îl face să pară întotdeauna un copil, dinți imperiul în „mâna celui mai bun” dintre generalii săi.[3]
ascuțiți, ca de șarpe; din trupul și din gura sa emana un
parfum îmbătător.

2.2 Personalitate
Conform lui Plutarh, Alexandru a avut un temperament
violent și impulsiv, care, fără îndoială, a contribuit la une-
le dintre deciziile sale. Deși Alexandru a fost încăpățânat
și nu a răspuns la toate comenzile primite de la tatăl său,
el a fost deschis la dezbateri. El a avut și o latură mai
calmă, perceptivă, logică și calculată. A avut o mare do-
rință de cunoaștere, o dragoste pentru filozofie, și a fost
un cititor pasionat. Acest lucru a fost, fără îndoială, da-
torită tutelei lui Aristotel. Alexandru a fost inteligent și
avea un ritm alert de învățare. Datorită inteligenței sale,
și-ar fi dezvoltat capacitatea de-a comanda. El a avut o
mare auto-reținere în „plăceri ale corpului”, în contrast
cu lipsa lui de control de sine, și cu consumul de alcool.
Alexandru a fost erudit și pasionat atât de arte și știin-
țe. Cu toate acestea, el a avut un interes scăzut în sport
sau jocuri olimpice, spre deosebire de tatăl său. El a avut
o mare carismă și o forță de personalitate, caracteristici
care l-au făcut un mare lider.
Abilitățile sale unice au demonstrat incapacitatea genera-
lilor săi să se unească și să mențină Imperiul după moar- Statuie ce îl reprezintă pe regele macedonean
tea lui - doar Alexandru a avut capacitatea de a face acest
lucru.
În timpul ultimilor săi ani, mai ales după moartea lui
Hephaestion, Alexandru a început să prezinte semne de 3 Ascensiunea la tronul Macedoni-
megalomanie și paranoia. Realizările sale extraordinare, ei
împreună cu propriul său sentiment inefabil al destinului
și lingușirea tovarășilor săi, pot fi combinate cu iluziile În anul 340 î.Hr. regele Filip al II-lea îi ceru fiului său,
sale de grandoare care sunt ușor vizibile în testamentul pe atunci în vârstă de 16 ani, să-l însoțească la asediul din
său, precum și dorința sa de a cuceri lumea. Perinth (Perinthus, azi Marmaraereğlisi, Turcia), pentru
El pare să fi crezut ca el însuși este un zeu, sau cel puțin a a-l învăța arta și problemele războiului, ca și meseria de
încercat să se divinizeze. Mama sa, Olimpia, întotdeauna soldat. Apoi îl trimise în Macedonia; deținând funcția
a insistat că el a fost fiul lui Zeus, confirmat de oracolul de regent, Alexandru are sarcina de a menține loialitatea
lui Amun de la Siwa. El a început să se identifice ca fiu al poporului în aceste momente de cumpănă pentru rege.
4 4 REPRIMAREA REVOLTELOR DIN GRECIA

Înconjurat de consilieri experimentați precum Antipater, oferindu-i mâna fiicei lui Cleopatra, fapt care a condus la
învață modul de funcționare a statului și se pregătește izolarea soției sale, Olimpia, care nu a mai putut conta pe
pentru a conduce o națiune. sprijinul fratelui ei. Dar în același an, când Alexandru se
Tânărul regent primește mai întâi la Pella, Macedonia, întoarse din exil, Filip al II-lea a fost asasinat la Aegae,
o solie a perșilor, care doreau să rezolve în mod pacifist într-un amfiteatru, de către Pausanias, căpitanul gărzii sa-
problema coloniilor grecești din Perinth și Byzantion. le. Înainte să fie asasinat, chiar el a refuzat să fie însoțit de
gardă la intrarea în amfiteatru. Alexandru a fost procla-
Când moesii, triburi de traci ce trăiau în valea superioa- mat rege al Macedoniei de către armata macedoneană și
ră a râului Strimon (astăzi Struma, pe teritoriul actual principalii nobili macedoneni. În acel moment avea vâr-
al Bulgariei), se revoltă, Alexandru decide să porneas- sta de numai 20 de ani. Se zvonește că asasinarea lui Filip
că într-o expediție de pedepsire a răzvrătiților. Aceas- a fost planificată de soția sa, Olimpia care avea interesul
ta a luat sfârșit în anul 339 î.Hr., prin cucerirea și dis- ca fiul ei, Alexandru să fie încoronat rege. Olimpia a or-
trugerea principalului oraș al moesilor, prin vinderea ca donat mai târziu uciderea lui Eurydice și fiului ei nelegi-
sclavi a conducătorilor barbari și prin instalarea unei tim, născut după căsătoria lui Filip, în scopul de a asigura
garnizoane într-un post colonial numit Alexandria sau poziția lui Alexandru ca rege al Macedoniei. După uci-
Alexandropolis (undeva între orașele Strake Dimitrov și derea celor doi copii ai săi, Caranus și Europa, Eurydice
Sofia din Bulgaria de astăzi). Această expediție l-a trans- a fost forțată de Olympia să se sinucidă, iar Attalus a fost
format pe tânărul regent într-un războinic experimentat executat.
și un idol pentru oamenii săi.
Puțin mai târziu Alexandru îl întâlnește pe tatăl său în
nord, pentru a-l escorta la revenirea din Sciția. Pe dru- 4 Reprimarea revoltelor din Grecia
mul de întoarcere, traversând ținuturile moesilor, coloa-
na macedoneană cade într-o ambuscadă pusă la cale de
clanurile nesupuse, iar calul lui Filip al II-lea piere răpus
de o lance care îl va răni și pe rege. Alexandru sare în
ajutorul tatălui său și îl salvează. Întoarcerea la Pella es-
te triumfală. Alexandru reprezintă acum noua speranță a
poporului.
În anul 338 î.Hr. Alexandru ia parte la Bătălia de la Che-
roneea, în care regele Filip al II-lea a învins alianța dintre
Atena și Teba, instaurând astfel hegemonia regatului ma-
cedonean asupra întregii Grecii. Alexandru a comandat
aripa stângă a armatei macedonene, având un rol hotărâ-
tor în victoria finală.
În 337 î.Hr., Filip s-a căsătorit cu o femeie nobilă, Cle-
opatra, nepoata generalului Attalus și care și-a schimbat
numele în Eurydice. Căsătoria a cauzat tensiuni mari în-
tre Filip, Olimpia și Alexander. Olimpia a plecat în exil
în Epir, fiind considerată o „soție necredincioasă și barba-
ră”, crezând în idealurile divine ale fiului ei ca fiind fiul lui
Zeus. Aceasta a plecat împreună cu fiul ei, Alexandru, la
fratele ei, Alexandru I al Epirului, care și el, la rândul lui,
se certase cu tatăl său. Filip, care îl renegase pe Alexan-
dru ca fiu și moștenitor, l-a numit în schimb moștenitor
pe fiul lui Eurydice, căruia i-a pus numele primului rege
al Macedoniei, Caranus. Potrivit unei legende, în tim-
pul nunții, Alexandru a intrat în conflict cu Attalus, tatăl
lui Eurydice care i-a insultat „descendența”. Alexandru a
sărit să-l ucidă pe Attalus, iar Filip a intervenit, însă s-a
prăbușit, fiind beat. Alexandru s-a îndreptat spre mul-
Chipul lui Alexandru cel Mare de George S. Stuart
țimea de invitați și le-a spus: „acest om are pretenția să
cucerească Asia, dar nu poate nici să se mute de la un sca-
Asasinarea surprinzătoae a lui Filip a lăsat Grecia în ha-
un la altul”. De atunci, relația dintre Filip și Alexandru
os, iar alianța "Liga de la Corint" era amenințată. În
s-a răcit.
Macedonia, Tracia, precum și în orașele grecești, ca Teba
În anul 336 î.Hr., Filip a declarat “Război de pedepsi- și Atena, au pornit revoltele. Alexandru și-a ucis mai în-
re” Imperiului Persan și a trimis o armată în Asia Mi- tâi oponenții cu ajutorul forțelor armate și fiind susținut
ca. A cimentat legăturile sale cu Alexandru I al Epirului, de nobili. După ce a înăbușit revolta din Macedonia, a
5

pornit în Tracia, cea mai nordică regiune a regatului ma- cat. După lupte grele, distanța dintre cele două armate
cedonean. A reprimat revolta, însă revoltele din orașele inamice s-a micșorat, macedonenii reușind să urce malul.
grecești făceau ca Liga de la Corint să se afle în pragul Când au văzut cavaleria macedoneană punând piciorul pe
destrămării. Dar Alexandru, care beneficia de mai mul- mal, armata persană s-a retras îngrozită. Mercenarii greci
te resurse, a recucerit Tracia și s-a îndreptat spre Teba, din armata persană, ultimii rămași, au fost masacrați. În
distrugând complet orașul, nu a arătat nicio milă în pe- această luptă au murit doar 100 de soldați macedoneni și
depsele date, i-au obligat pe locuitorii cetății să se predea peste 1000 de mercenari greci din armata persană. Bătă-
și au fost vânduți ca sclavi. Soldații macedoneni erau li- lia de la Granicus s-a încheiat cu victoria macedonenilor.
beri să jefuiască toate comorile orașului. De aici s-a năs-
După această luptă Alexandru a intenționat să cucereas-
cut legenda Timocleei, o femeie din Teba care a aruncat că toată regiunea de coastă, cu scopul de a-i împiedica
un soldat macedonean într-o fântână pe care l-a păcălit,
pe perși să-și stabilească o bază pentru a invada Grecia.
acesta fiind convins că în fântână se aflau obiecte de va- Astfel el eliberează câteva orașe de tiranii sau de oligarhii
loare. Pentru curajul ei, Alexandru a iertat-o.
satrapi care le guvernau, restabilind democrația. Unele
Curând, Atena și orașele grecești au implorat iertare. Re- orașe, cum ar fi Halicarnas, Lampsaca sau Aspendos, i-
voltele au fost oprimate, Alianța “Liga de la Corint” s-a au opus rezistență, și pentru aceasta au fost pedepsite cu
stabilizat, iar Alexandru a fost ales în funcția de Coman- asprime.
dant suprem al trupelor coaliției grecești. În timpul iernii 334-333 î.Hr. Alexandru a cucerit ce-
tățile Lycia, Pamfilia și Pisidia, în sudul Asiei Mici, în-
credințând guvernarea acestora prietenului său Nearchos.
5 Asia Mică De aici Alexandru s-a îndreptat spre interiorul regiunii și
a ocupat capitala Frigiei - orașul Gordion, unde legenda
spune că inainte de a pleca în marea expediție împotriva
persanilor, care se va transforma într-o cucerire a lumii
și îl va face celebru, s-a dus la Pythia, pentru a-i citi ora-
colul. Pythia l-a refuzat și nu a vrut să urce pe trepiedul
din grota cu aburi amețitori. Alexandru a târât-o de păr.
Înspăimântată, preoteasa a strigat: “O, fiule, nimeni nu ți
se poate opune!”. “Destul – răspunse tânărul – mi-ajunge
această profeție!”.
Trecând cu armatele sale în Asia, a ajuns în Frigia. Aco-
Alexandru în Bătălia de la Granicus lo domnea un țăran – Gordio, ajuns pe tron în urma unei
preziceri făcută în templul lui Jupiter din capitala țării.
Când bătrânul rege a murit neavând niciun urmaș, oraco-
După ce a lăsat supravegherea Greciei în seama lui
lul a cerut să fie ales primul om care va fi întâlnit venind
Antipatros, Alexandru s-a îndreptat împreună cu conti-
spre templu, pe un car cu boi. Norocul ajutându-l, Gor-
gentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia (335
dio a ajuns rege, carul lui a fost donat templului, iar nodul
î.Hr.). În fruntea unei armate formate din 30.000 de
cu care era legat de car jugul, a fost păstrat cu sfințenie.
pedeștri și 5.000 de călăreți, Alexandru a plecat din
Nimeni nu-l putea desface, deoarece era ca o minge cu
Amfipolis, Tracia, și a debarcat la Troia unde a vizitat
capetele înăuntru. Oracolul a spus: “cel care îl va desfa-
mausoleul lui Ahile unde a lăsat daruri, dar a luat și scu-
ce, va stăpâni Asia”. Alexandru tăie cu sabia faimosul nod
tul lui Ahile pentru a-i purta noroc în lupte. Toată viața
gordian, asigurându-și astfel domnia continentului. Apoi
va purta cu el o copie după Iliada. La Hellespont, în Dar-
Alexandru s-a îndreptat spre est, spre munții Taurus, pe
danele, se jură că va cuceri toată Asia cu o singură suliță.
care i-a traversat cu ușurință.
Nu se va mai întoarce niciodată acasă.
Armata persană condusă de Memnon din Rhodos(un ge-
neral grec exilat care s-a alăturat Persiei și care comanda
o armată de mercenari greci), mult superioară numeric, 6 Bătălia de la Issos
încearcă să oprească trupele macedonene pe malul râului
Granicos, în mai 334 î.Hr. Deși au fost obligați să tra- Odată ajuns în Tars, Alexandru îl cucerește, după care
verseze râul și să escaladeze un mal abrupt, macedonenii cade grav bolnav; unii spun că din cauza oboselii, alții că
i-au pus pe fugă pe perși, după o luptă crâncenă dintre pricina ar fi fost baia în apa rece ca gheața a râului Cidnus.
cele două cavalerii, în cursul căreia Alexandru a fost de Situația este cu atât mai gravă cu cât regele Spartei încer-
câteva ori în pericol de moarte, mai ales atunci când un că o revoltă, aliindu-se cu perșii. Cu toate acestea, Ale-
general persan și-a înfipt sabia in coiful lui, iar Alexandru
xandru se mobilizează și, ajutat de locul propice al bătă-
l-a străpuns cu sulița pe atacator.[4] liei, dar și de abilitatea sa de a-și ordona și conduce tru-
Perșii credeau că macedonenii le căzuseră în capcană, pele în luptă, reușește să pună pe fugă imensa armată de
odată ce traversau râul. Astfel, cavaleria persană a ata- 600.000 de oameni pe care perșii o strânseseră pe câmpia
6 7 CUCERIREA SIRIEI ȘI A EGIPTULUI

Mozaic antic din Pompeii, ilustrând bătălia de la Issos

de la Issos. Darius fuge, lăsându-și în mâinile învingăto-


rului mama, soția, fiicele și o pradă de război imensă și
se retrage dincolo de Eufrat.
Se spune că Alexandru nu a profitat niciodată de poziția sa
de învingător și a tratat prizonierele cu toată considerația
cuvenită rangului lor.
Bătălia de la Issos a avut mai multe puncte decisive. Ale-
xandru, cu o armată experimentată și compactă, a întâl-
nit o armată dezorganizată formată din soldați din mai Alexandru Amon-Ra
multe țări. Bătălia decisivă s-a dat la Issos. Aici, oas-
tea lui Alexandru a întâlnit armata persană într-un câmp
deschis. Darius a atacat primul aruncând, în prima faza a
luptei, cavaleria. Alexandru a așteptat pe loc prima iniția-
tivă a lui Darius al III-lea, așteptând cavaleria. Oastea lui
Alexandru s-a desprins în două lăsând cavaleria să intre
printre ei și, prizând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo
80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac pu-
ternic în flancul armatei persane. Perșii pierzând grosul
armatei lor (cavaleria) au început să dezerteze, lăsându-l
pe Darius singur.

7 Cucerirea Siriei și a Egiptului


De acum, drumurile Siriei și ale Egiptului sunt în fața lui Alexander în Templul din Ierusalim
Alexandru, cu atât mai mult cu cât multe orașe i se pre-
dau. Singur orașul Tir a rezistat timp de 6 luni, ceea ce
va atrage asupra lui mânia lui Alexandru. Cetatea a fost
în cele din urmă învinsă și cei 30.000 de prizonieri luați diri. Când rămâne fără calcar, recurge la orz. Păsările
de armata lui Alexandru au fost vânduți ca sclavi. care vin să mănânce grăunțele sunt considerate un semn
bun - faptul că orașul va prospera. El reface sanctuarele
Apoi regele atacă și cucerește Gaza, fiind rănit de două și încredințează administrația Egiptului mai multor con-
ori. În anul 332 î.Hr. Alexandru cel Mare a cucerit ora- ducători civili și militari macedoneni.
șul Ierusalim fără luptă și a permis evreilor să-și continue
cultul și ritualul religios. Ocupând Memphisul, Alexan- După un lung și istovitor drum prin deșert, consultă ora-
dru este întâmpinat ca un eliberator de către egipteni, fi- colul zeului Amon de la oaza Siwa, iar preoții acestuia îi
indcă perșii nu erau iubiți în această parte a lumii. Do- acordă titlul de fiu al lui Ra, purtat altădată de faraoni;
rind să răspândească elenismul pe valea Nilului, tânărul astfel regele devine, în ochii egiptenilor, un zeu.
rege întemeiază în vestul deltei orașul Alexandria, primul Alexandru stăpânește acum bazinul mediteranean și o bu-
cu acest nume, ce avea să devină noua capitală a Egip- nă parte a Asiei, fiind onorat ca un faraon de către egipte-
tului, destinată unui viitor înfloritor. Desenează singur, ni. Îmbătat de succes, reîncepe lupta împotriva lui Darius
cu calcar, limitele orașului și pozițiile principalelor clă- în anul 331 î.Hr.
7

8 Bătălia de la Gaugamela Unele estimări actuale estimează că numărul soldaților lui


Darius III nu era mai ridicat de 50.000, pentru că era foar-
te greu de condus și de organizat o armată mai mare de
50.000 de soldați. Oricum este posibil ca armata persană
să aibă în jur de 100.000 de soldați. Hans Delbruck esti-
mează numărul călăreților perși la 12.000. Alte estimări
vorbesc despre o armată de 91.000 de soldați. Welman
estimează mărimea totală a armatei ca fiind de 90.000.
Delbrück (1978) estimează că armata persană avea doar
52.000 de soldați. Engels (1920) și Green (1990) esti-
mează că armata totală a armatei lui Darius la Gaugamela
nu putea fi mai mare de 100.000 de soldați.

Bătălia de la Gaugamela Alexandru a condus în această bătălie o armată forma-


tă din soldați proveniți din Regatul Macedoniei, aliații
Bătălia a avut loc în condițiile în care Alexandru Mace- din Tracia și Liga Corintică, această forță având conform
don pornise o campanie de cucerire a Imperiului Persan. lui Arrian, cel mai de încredere istoric care a scris des-
După Bătălia de la Issos din anul 333 î.Hr. el a cucerit pre Alexandru, 7.000 de călăreți și 40.000 de pedestrași.
coasta estică a Mării Mediterane și Egiptul. După aceste Conform lui Arrian, armata lui Darius avea 40.000 de că-
cuceriri a avansat prin Siria spre inima Imperiului Per- lăreți și 1.000.000 de pedestrași; Diodor din Sicilia vor-
san. Alexandru a traversat apoi fluviile Tigru și Eufrat bește despre 200.000 de călăreți și 800.000 de pedestrași;
fără nici un fel de opoziție. Darius era ocupat în tot Plutarh amintește de o armată de 1.000.000 de soldați
acest timp cu pregătirea unei mari armate formată din (împreună cu forțele indisponibile), deși în conformitate
soldați din toate colțurile imperiului. El a plănuit să se cu istoricul Curtius Rufus această forță avea 45.000 de
folosească de număr pentru a-l zdrobi pe Alexandru, unii călăreți și 200.000 de pedestrași. Mai mult, conform lui
istorici contemporani evenimentului vorbind de o arma- Arrian, Diodor și Curtius, Darius avea și 200 de care de
tă de peste 100.000 de soldați. De asemenea Darius a luptă scitice, iar Arrian menționează 15 elefanți de luptă.
ales un teren plat pentru bătălie, pentru a se putea folo- Între pedestrași care formau armata lui Darius se aflau și
si de această superioritate numerică și pentru a-i limi- 2.000 de mercenari greci.
ta lui Alexandru alegerile tactice. Locul ales a fost ast- Darius avea după toate sursele o mare superioritate nu-
fel câmpia Gaugamela din Irakul de astăzi (istoricul grec merică, dar majoritatea trupelor pe care le avea erau de
Plutarh se referă la această câmpie ca la"adăpostul cămi- o calitate mai slabă, decât trupele lui Alexandru. Falanga
lei”). Această locație se află la est de orașul actual Mosul. lui Alexandru era echipată cu sulițe de șase metri, numite
Alexandru și-a așezat tabăra pe malul râului Bulemus și a sarissa. Pedestrașii persani erau slab antrenați și echipați
înaintat împreună cu oamenii săi, transportând doar echi- în comparație cu falanga lui Alexandru și hopliți. Singu-
pamentele și proviziile pentru câteva zile. Macedonenii ra infanterie bine antrenată și echipată a lui Darius era
au ajuns la Gaugamela în după-amiaza zilei de 30 septem- formată din cei 10.000 de hopliți greci și din garda lui
brie. Alexandru a dorit inițial să îi atace pe perși imedi- personală, cei 10.000 de nemuritori. Mercenarii greci
at după ce au ajuns, dar generali s-au opus. De aseme- erau dotați cu un scut greu și cu o suliță care nu era lun-
nea, generalii lui Alexandru au propus un atac de noapte, gă însă, decât de trei metri, iar sulițele nemuritorilor nu
pentru a diminua avantajul numărului. Alexandru nu a aveau mai mult de doi metri. Alte trupe bine înarmate
acceptat, motivând că aceasta ar fi o victorie furată. În erau cele provenite din Armenia, acestea fiind înarmate
aceste condiții macedonenii s-au odihnit în noaptea dina- asemănător cu grecii. Restul trupelor erau mult mai ușor
intea luptei, în timp ce perșii temându-se de un atac de înarmate; armamentul specific Imperiului Persan fiind în
noapte au rămas în veghe. Chiar în noaptea dinaintea bă- general arcul.
tăliei avusese loc o eclipsă lunară, considerată de greci un Încă din seara dinaintea luptei armata persană se afla de-
semn de rău augur. Alexandru a spus că pentru perși va fi ja pe viitorul câmp de luptă. Darius a recrutat cele mai
de rău augur, căci “luna persană va fi umbrită de soarele bune trupe de cavalerie din satrapiile estice și din rândul
macedonean” (simbolul Macedoniei fiind soarele). triburilor scitice aliate. De asemenea Darius a desfășurat
Darius i-a propus lui Alexandru un tratat prin care îi ofe- și cele 300 de care de luptă scitice, pe care le-a așezat în
rea mâna fiicei sale și o mare parte din imperiu, până la fața celorlalte trupe. De asemenea el a așezat și cei 15
Eufrat, dacă se retrage. Parmenion, unul din generalii lui elefanți, împreună de care de luptă din India, dar acestea
Alexandru, a spus: “dacă aș fi Alexandru, aș accepta tra- au avut un rol minor în luptă. Înainte de luptă, Darius a
tatul și aș încheia războiul”. Alexandru i-a răspuns: “asta ordonat să fie curățate tufișurile și vegetația pentru a ușura
aș face și eu, dacă aș fi Parmenion”. A doua zi, soldații înaintarea carelor de luptă.
erau cuprinși de teamă căci erau depășiți numeric. Ale- Darius s-a așezat în centru, împreună cu cea mai bună
xandru dormise până târziu cu Iliada lângă el. Când a fost infanterie a sa, care prin tradiție se aflau alături de regele
trezit, el a anunțat că bătălia este deja câștigată.
8 9 CĂDEREA IMPERIULUI PERSAN

persan. În jurul lui se aflau cavaleria din Caria, mercenari


greci și garda de călăreți persană. Chiar în centru a plasat
pedestrași perși (nemuritorii), cavaleria indiană și arcașii
din Mardian.
Pe ambele flancuri era așezată cavaleria. Bessus comanda
flancul stâng, pe care se aflau cavaleria din Bactria, Da-
hae, Arachosia, cavaleria din Persia, din Susia, Cadusia și
călăreții sciți. Carele de luptă au fost plasate în față, îm-
preună cu un grup mic de soldați din Bactria. Pe partea
dreaptă comanda o avea Mazaeus, aici aflându-se cava-
leria din Syria, Media, Mesopotamia, Parthia, Sacia, Ta-
puria, Hyrcania, Albania Caucaziană, Sacesinia, Cappa-
docia, și Armenia. Cavaleria din Cappadocia și Armenia
era așezată în fața altor unități de cavalerie și au condus
atacul. Cavaleria din Albania Caucaziană și Sacesinia au
fost trimise să înconjoare flancul macedonean.
Armata macedoneană era împărțită în două părți, partea
dreaptă a armatei aflându-se sub comanda directă a lui
Alexandru, iar partea stângă era condusă de către gene- Batalia de la Gaugamela (Arbela)
ralul Parmenion. Alexandru se afla alături de camarazi.
Împreună cu el se aflau paionieni și cavaleria ușoară ma-
cedoneană. Cavaleria formată din mercenari era împărți-
tă în două grupuri, veteranii fiind plasați în partea dreap-
tă, iar restul cavaleriei se afla în fața arcașilor agrieni și
macedoneni, care la rândul lor se aflau plasați lângă falan-
gă. Parmenion se afla în stânga împreună cu mercenarii
din Grecia și Thesalia, respectiv cavaleria din Tracia. Ar-
mata macedoneană era așezată în așa fel încât să asigure
o cât mai mare libertate de mișcare, pentru flancul drept
condus de Alexandru.
În centrul formației se aflau mercenarii cretani. În spatele
lor se afla un grup din cavaleria thesaliană și mercenarii
din Achaia. În dreptul lor se afla o altă parte din cavale-
ria greacă, aliată. În spatele lor era așezată falanga, într-o
linie dublă. Macedonenii aveau o cavalerie depășită și de
cinci ori, de cavaleria persană. De asemenea armata per-
sană era desfășurată pe o lungime foarte mare. În aces-
te condiții era de așteptat ca armata macedoneană să fie
atacată pe flancuri de către perși. De aceea linia a doua
macedoneană a primit ordin să fie pregătiți să răspundă
la un atac din flanc. Linia a doua era formată mai mult
din mercenari.
Bătălia a început prin ordinul dat de Alexandru falangei Alexandru şi familia lui Darius
de a ataca centrul liniei persane. Macedonenii au înaintat
sub un unghi de 45 de grade, probabil pentru a ademeni
cavaleria persană. 9 Căderea Imperiului Persan
Fiind amenințat direct, Darius părăsește câmpul de luptă,
cauzând o derută totală în rândul oștenilor săi. Și-au pier- Împins de ambiția de a pătrunde în inima Imperiului Per-
dut viața peste 40.000 de perși, în timp ce numai câteva san și de a se proclama rege în locul lui Darius, Alexandru
sute de macedoneni au căzut victime. Alexandru Mace- traversează Eufratul și Tigrul fără a întâmpina rezistență.
don a renunțat la urmărirea lui Darius, deoarece flancul
Darius își adusese trupele (1.000.000 de oameni, se spu-
drept al armatei sale se afla în dificultate.
ne) aproape de orașul Gaugamela. Aceasta avea să fie
ultima lui bătălie. Cu tactica sa obișnuită (în dreapta ca-
valeria, iar regele în frunte, în centrul puternicei falange
macedonene), Alexandru rupe frontul armatei persane,
iar Darius este nevoit să-și abandoneze carul și armele în
9

luptă și să fugă. Lupta a avut loc la data de 2 octombrie


331 î.Hr.
Acum perșii nu mai au o armată organizată, iar Darius
nu mai este decât un fugar. Toate capitalele sunt cuceri-
te, iar bogățiile luate, dar Alexandru îi cruță pe localnici
și le respectă obiceiurile. Proclamându-se rege al Asi-
ei, este primit ca atare la Babilon și Susa; va întâmpina
o rezistență sporită în jurul Persepolisului (probabil, din
cauza beției), unde va incendia palatele ca represalii pen-
tru crimele comise de Xerxes și va aduce un omagiu la
mormântul lui Cyrus al II-lea cel Mare, la Pasargades.
Pe urmele lui Darius, Alexandru înaintează spre est, dar
regele persan fuge mai departe, înconjurat de tot mai pu- Intrarea în Babilon
țini credincioși. Alexandru îl urmărește cu un grup mic
de soldați într-un marș forțat și extenuant, până când Da-
Soldații macedoneni au fost bine răsplatiți pentru servi-
rius moare, ucis de unul dintre satrapii care îl însoțeau,
ciul militar, mulți îmbogățindu-se. Dar li s-a impus să se
Bessus, care se proclamă rege. Soldații macedoneni l-aucăsătorească cu femei persane, atunci cand Alexandru a
găsit pe Darius inconștient, iar când a cerut apă și a băut,
decis unirea dintre cele două popoare prin căsătoria din-
a murit din cauza rănilor provocate de ucigașii săi. Ale-
tre soldații macedoneni și femei persane, decizie nu foar-
xandru l-a jelit atunci, căci nu dorea să-l ucidă, ca să nu
te bine primită de generalii lui Alexandru, ba chiar fiind
atragă antipatia perșilor. I-a urmărit pe ucigași și, în cele
criticată și declarată ca fiind josnică și umilitoare, ca un
din urmă, l-a ucis pe Bessus. grec sau macedonean să se căsătorească cu o barbară din
Din acest moment, Alexandru se consideră succesorul și afara ținuturilor grecești. Mulți soldați duceau dorul de
moștenitorul lui Darius. casă.
Aflat la Babilon, Alexandru îl cumpără pe Bagoas, eunu- Totodată, Alexandru a decis să construiască librării, bi-
cul, care îl servise și pe Darius al III-lea, cât și pe Artaxe- blioteci, școli, răspândind educația și cultura greacă de-a
rxes III (pe care l-a și otrăvit). Dupa spusele lui Plutarch, lungul Orientului. A început chiar să recruteze perși în
Bagoas, cel mai iubit eunuc a lui Alexandru, a câștigat armata macedoneană. Aceasta în timp ce el adopta obi-
un concurs de dans organizat după traversarea cu succes ceiurile și chiar și vestimentația persană. Chiar dacă prin
a deșertului Gedrossian. Trupele macedonene, în rândul aceste acte a atras simpatia perșilor, el a atras și dușmănia
cărora Bagoas era foarte popular, i-au cerut lui Alexan- propriilor săi generali macedoneni.
dru să-l sărute în fața mulțimii de invitați, ceea ce acesta
a și făcut.[5]
Totuși, Alexandru nu se va opri aici și va supune și Persia 10 Relații conjugale
orientală, (Afganistanul, Turkestanul și Belucistanul de
astăzi), dar destul de greu, după un război de aproape 3
ani (330 î.Hr.−328 î.Hr.) într-un climat torid și pe un
teren dificil. Alexandru a avut de furcă și cu bandiții si
beduinii care îi atacau frecvent armata.
Odată, calul său preferat, Bucefal, i-a fost furat. Alexan-
dru a jurat că îi va pedepsi crunt pe bandiții perși. Bandi-
ții, auzind vestea, i-au înapoiat calul regelui, iar acesta a
fost atât de bucuros că și-a recuperat calul, încât i-a cruțat
pe hoți, ba chiar i-a iertat și i-a răsplătit.
Rezistența perșilor nu încetează decât o dată cu supunerea
Sogdianei și a Bactrianei, unde Alexandru se căsătorește,
după ritualurile persane, cu prințesa Roxana, fiica nobi-
lului Oxyartes. Pentru a realiza o uniune adevărată între
Mama lui Darius îi cere îndurare lui Alexandru
învingători și învinși, Alexandru și-a îndemnat adjuncții
să facă la fel și i-a încurajat pe soldați să-și găsească soții
persane.[6]
10.1 Stateira
Alexandru a strâns bunuri și o avere în valoare de 160.000
talanți persani ($ 280.000.000), s-a ales după bătălia de la Stateira a II-a, cunoscută și sub numele de Barsine, era
Issus cu soția lui Darius,cu cele două fiice ale sale și cu un fiica regelui Darius al III-lea și a Stateirei I. După înfrân-
harem regal format din 360 concubine și 400 eunuci.[7] gerea tatălui ei în bătălia de la Issos, Stateira și surorile ei
10 10 RELAȚII CONJUGALE

au fost capturate de Alexandru cel Mare. Ea, împreună


cu mama lui Darius și cu mama ei (Stateira I), s-au în-
chinat lui Hephaestion cerând îndurare, crezând ca el era
Alexandru. Alexandru, amuzat, le-a întrebat cum doresc
sa fie tratate. Ea a răspuns: „Așa cum sunt, asemenea
unei prințese”. Stateira și mama lui Darius au fost tratate
bine, iar ea a devenit a doua soție a lui Alexandru, la nun-
ta de la Susa, din anul 324 î.Hr. Alexandru a mai luat-o
de soție și pe cealaltă fiică a lui Darius, Drypetis.

10.2 Hephaestion

Încă din tinerețe, Hephaestion l-a întâlnit pe prințul Ale-


xandru. Deși nu există nicio conexiune explicită între Alexandru si Hefeiston
Hephaestion și Aristotel din Stagira (decât după Dioge-
nes Laertius), se presupune că acesta i-a oferit o educație
aleasă, asemeni lui Alexandru, în școala din Mieza (Na- Vara târziu, Alexandru pornește spre nord, cu destinația
oussa zilelor noastre). Se consideră că între cei doi ti- Ecbatana, una din capitalele imperiului său. A fost pri-
neri nu a existat decât o insignifiantă diferență de vârstă, mit de Atropates, satrap de Media. După obicei, se ținea
de cel puțin un an, Hephaestion fiind cel mai mare. La o petrecere cu băutură acompaniată de un festival dra-
Troia, Alexandru venerează luptătorii de legendă; se spu- matic, dar de data aceasta a luat o turnură nefericită: He-
ne că ar fi vizitat mormântul strămoșului sau (ipotetic) phaestion cade la pat și moare în octombrie 324. Mâniat,
Achilles, iar Hephaestion i-ar fi adus omagii lui Patro- Alexandru îl execută pe medic. Drypetis, dar mai ales
clus, camaradul lui Achilles. Încă o dată, se dovedește Alexandru fu șocat. Îi ordonă lui Perdiccas să-i organi-
că Hephaestion i-a fost partener lui Alexandru, deoarece, zeze marșul funebru, către marile funeralii de la Babilon.
în acel secol IV î.Hr., exista credința că cei doi eroi le-
gendari amintiți mai sus au fost iubiți (mai mult, Homer
spune că aceștia obișnuiau să-și petreacă nopțile separat,
întărind astfel garanția celor spuse).
După victoria macedonenilor, regina Stateira a fost cap-
turată. Mergând la Alexandru, s-a înclinat în fata lui He-
phaestion, convinsă că acesta era regele. Alexandru liniș-
tește apele spunând: „Nu te îngrijora, mamă. Oriunde,
el este asemeni mie”.
Hephaestion era garda de corp personală a lui Alexandru
în bătălia de la Gaugamela, ca unul dintre somatophyla-
kes (de fapt, cei șapte nu erau altceva decât aghiotanți).
În timpul sângeroasei lupte, se va răni la un braț. Alexan-
dru devine sceptic în privința abilităților de comandant
ale lui Hephaestion, dar asta nu conduce la sfârșitul pri-
eteniei. Este menționat că oficialul responsabil cu asigu-
rarea proviziilor pe vreme de iarna, o sarcină importantă.
Hephaestion a fost „cavaler de onoare” al lui Alexandru
când acesta s-a căsătorit cu prințesa Roxane. Totuși, rar
a servit drept comandant pe câmpul de luptă. Însuși Ale-
xandru se însoară cu prințese achaemenide, din doua linii
dinastice diferite: Barsine, o fiica a lui Darius al III-lea,
și Parysatis, fiica lui Artaxerxes III Ochus. Alexandru ar
mai fi avut o amantă pe nume Campaspe. Hephaestion
se va căsători cu o alta copilă a lui Darius III, Drypetis.
Ca apropiat al lui Alexandru, Hephaestion răspundea de
multe lucruri, și deciziile sale privind corespondența re-
gală trebuie să fi fost cauza unui conflict cu Eumenes, se-
cretarul lui Alexandru. Oricum, sursele sunt tăcute; sin-
Căsătoria dintre Alexandru si Roxana
gurul fapt sigur este că Alexandru le-a ordonat să se re-
concilieze.
11.1 Bătălia de la Hydaspes 11

10.3 Roxana 700.000 de oameni. De armata regelui Porus, pe Alexan-


dru nu-l mai despart decât două fluvii:Ind și Hydaspes.
Roxana s-a născut în anul 343 î.Hr. în nordul terito- Indul îl trece folosind niște corăbii demontabile coman-
riului actual al Afghanistanului, Uzbekistanului și Taji- date din Siria. Regele de pe cealaltă parte fuge nevrând să
kistanului, ea căsătorindu-se cu ilustrul împărat Alexan- lupte cu marele conducător. Grecii își organizează acolo
dru la vârsta de doar 16 ani. Era fiica unui bactrian nu- armata și baza lor.
mit Oxyartes de Balkh (Bactria - provincia Balkh, din
Afganistan)
Se spune că Alexandru cel Mare chiar a iubit-o pe Ro- 11.1 Bătălia de la Hydaspes
xana; ea l-a însoțit pe împărat în campania din India din
anul 326 î.Hr. și i-a dăruit acestuia un fiu post-mortem, Marele tactician Alexandru, pentru a trece fluviul
denumit Alexandru al IV-lea Aegus, după moartea împă- Hydaspes (actualmente Râul Jhelum din Pakistan), după
ratului în Babilon în anul 323 î.Hr. Odată cu moartea lui ce a parcurs timp de 2 luni spațiul dintre Ind și acest flu-
Alexandru, Roxana a devenit victima intrigilor politice, viu, nu putea folosi navele demontabile, deoarece în tim-
fiind asasinată, împreună cu fiul ei, în anul 310 î.Hr. pul traversării indienii ar fi putut să lanseze săgeți contra
lor. Alexandru înconjoară cu toată armata malul fluviului
Hydaspes timp de câteva săptămâni pentru a-i da impre-
sia lui Porus, regele de acolo, că alege un loc de traversa-
re.
Porus se satură de această mobilizare continuă a armatei,
așa că pune străji. Alexandru doar atât a așteptat. Cu 13-
14.000 de oameni din cei 24-25.000 pe care-i avea, el a
traversat Hydaspes noaptea pe furtună. Ajungând pe mal
își grupează soldații. Uitându-se mai bine, descoperă cu
surprindere că erau pe o insulă. Trec și acest șuvoi de apă
și ajung pe o altă insulă. Alexandru mai traversează odată
apa și ajunge în sfârșit pe mal, dimineața. În acest timp
oamenii lui făcuseră gălăgie.
Porus află că Alexandru a trecut fluviul noaptea. El nu
știe dacă a trecut cu cea mai mare sau cu cea mai mică
parte din armată apa. El, judecând după hărmălaia de pe
celălalt mal, crede că Alexandru are puțini oameni du-
pă el, așa că trimite o grupă de 2000 de care de luptă și
pedeștri cu fiul lui, numit tot Porus.
Pe glodul format noaptea, carele înaintează greu. Alexan-
dru le surprinde distrugând aproape tot efectivul, inclu-
siv pe micul Porus. Acesta, după bătăliile din Afganista-
Alexandru şi Roxana nul de azi învață calitățile cavaleriei ușoare și o apreciază
mult.
Porus, după ce vede că s-a înșelat, pornește atacul contra
11 Campania din India lui Alexandru. El trimisese alte câteva mii de soldați să
vină în ajutor. Aceștia, odihniți, îl sprijină pe mărețul
conducător.
Lupta începe. Elefanții lui Porus îi îngrozesc pe
greci.Alexandru își pierde prietenul cel mai de preț: calul
său, Bucifal. Până la urmă macedonenii îi înfrâng pe in-
dieni. Porus vrea să îi spună ceva lui Alexandru. Acesta
spune că îi va îndeplini un fel de dorință: „Aș vrea să fiu
tratat ca ceea ce sunt și să rămân așa” a spus Porus, adică
să rămână rege. Alexandru îl ascultă și nu îl ucide. Bu-
cefal avea 30 de ani și la sfârșitul zilei a murit din cauza
Batalia de la Hydaspes rănilor. Când calul a murit, Alexandru a construit, după
bătălia împotriva lui Poros, o cetate care, după numele
Alexandru avea în plan să cucerească India. Pe atunci, animalului, s-a numit Bucefala. Se spunea că numele ca-
aceasta era împărțită în 16 regiuni, ce luptau pen- lului provenea de la mărimea capului său ori din faptul că
tru supremație, armata împreună însumând aproximativ pe spate avea un semn reprezentând un cap de bou. Bu-
12 13 MOARTEA

cefal este amintit de Plutarh și de Strabon. Alexandru a posibilă invazie asupra Cartaginei și Siciliei. La moar-
fost rănit într-o altă bătălie împotriva regatului Malhi, la tea lui, imperiul a intrat, timp de 2 secole, în război civil.
asediul orașului Multan, din Pakistan. Însă amprenta culturală și administrativă lăsată asupra ță-
În urma revoltelor și în condiții climatice nefaste pentru rilor riverane ale Mediteranei orientale urma să dea naș-
invazia Regatului Magadha, Alexandru s-a hotărât în cele tere unei strălucite civilizații elenistice care a supraviețuit
din urmă să se întoarcă și să continue expasiunea imperi- chiar și cuceririi romane.
ului său spre apus.
La întoarcerea spre Babilon, Alexandru pierde trei sfer-
turi din ostași din cauza foametei și a căldurii deșertice.
Odată ajunși în Carmania, scapă de greutați și călătoresc
fără probleme până la Hermezia, și mai departe către Per-
sia.

Alexandru şi Porus

12 Ultimii ani
Totuși, crizele sale de mânie s-au agravat. A pus să fie
ucis fostul său general Parmenion când a aflat că fiul său,
Filotas a complotat împotriva sa. L-a înjunghiat, în cur- Uciderea lui Clitos
sul unei orgii, pe unul din cei mai apropiați prieteni ai săi,
Clitos care i-a negat paternitatea divina. Ce-i drept, Ale-
xandru l-a jelit zilele următoare. Iar megalomania lui re-
cepționa: dincolo de Indus, armata s-a revoltat și l-a forțat 13 Moartea
să facă cale întoarsă. Retragerea a fost acceptată de rege,
însă pe drumul de întoarcere, mulți soldați macedoneni
au murit de căldura toridă a deșertului Gedrossian. Mulți
cred că a fost o pedeapsă din partea lui Alexandru. Nici
acum nu se stie numărul exact al soldaților care au murit
pe drumul de întoarcere.
Între timp, la Babilon, prietenul său de-o viata,Hefaiston
a fost răpus de febra tifoidă,iar Alexandru,care era foar-
te mâniat,a poruncit crucificarea medicului său. Nu mai
exista nici un consens în jurul persoanei sale. Consuma
foarte mult alcool, iar numeroasele campanii îndelunga-
te i-au periclitat sănătatea. Pe de altă parte, a amânat
foarte mult momentul conceperii unui urmaș, astfel în-
cât, epuizat de acest stil de viață, a fost răpus de febră
și a murit la numai 32 de ani,[8][9] fără să numească un Moartea lui Alexandru cel Mare
moștenitor. El a murit în timpul unei petreceri (probabil
de friguri, ori fusese otrăvit); planificase o campanie de Alexandru cel Mare, Rege al Macedoniei și conducăto-
cucerire în Arabia la primăvară,ulterior se gândea și la o rul unui imperiu enorm, care se întindea de la marginea
13.1 Posibilele cauze ale unei morți naturale 13

Chinei, până în Egipt și Europa, a murit pe 10 iunie 323 puternic (Krat'eroi).


î.Hr., la vârsta de 32 de ani, din cauza malariei (conform
opiniei unora) sau a fost otrăvit (conform altora).
Misterul morții celui mai mare cuceritor al antichității nu
13.1 Posibilele cauze ale unei morți natu-
a fost nici acum dezlegat. Se spune că a murit la puțin rale
timp de la pierderea prietenului său drag din copilarie,
Hefaiston (care a murit de febră tifoidă, ce a contactat-o • febra tifoidă luată de la Hefaiston, pe care l-a plâns
în campania din India). La sfârșitul lunii mai, Alexan- timp de 4 zile după ce a murit, suficient timp pentru
dru cel Mare ținea un mare ospăț și orgie la Medius, unul a fi contaminat
dintre efebiții săi favoriți, pe 3 iunie. După ce băuse vin
• malarie sau virusul West Nile: Alexandru cel Mare
din cupa de 12 litri a lui Hercule, a strigat de durere și s-a
ar fi avut simptomele virusului West Nile, transmis
prăbușit și a fost curpins de febră. Cu câteva zile înainte,
de țânțarii din mediul tropical umed al Indiei sau ar
navigând pe Eufrat, își pierduse diadema luată de o pală
fi fost contaminat de gripă aviară, contactată de la
de vânt. Un vâslaș a sărit după ea în apă și, ca să înoate
corbii din Babilon.
mai ușor înapoi, și-a pus diadema pe cap. Gestul a fost in-
terpretat ca un semn rău, care prevestea că imperiul avea • meningită
să-și schimbe stăpânul. Starea regelui s-a înrăutățit rapid.
Pe 10 iunie își pierdu cunoștința. Timp de 10 zile s-a aflat • o boală venerică: se speculează că boala veneri-
în agonie la pat, înconjurat de generalii săi care doreau să că i-ar fi fost transmisă în urma orgiilor cu bărbați
afle care dintre ei va fi numit moștenitorul marelui Impe- perși/macedoneni și femei persane, el fiind bisexual.
riu ce se întindea din Grecia spre India. Alexandru cel Însă simptomele care le-a avut pe patul de moarte nu
Mare suferea de febră cu temperatură ridicată, avea stări par să aparțină unei boli venerice
de vomă, regurgita sânge, suferea de friguri, ochii erau
înroșiți, avea dureri abdominale acute, dureri de spate, • excesul de alcool, epuizarea și oboseala din bătălii și
momente de delir și, în final, paralizie. Când mama lui campanii, nopțile nedormite care i-ar fi distrus fica-
Darius a văzut starea gravă în care se afla regele s-a în- tul. Potrivit scrierilor, după ce a băut vinul din cupa
tors către un perete și a murit prin înfometare. Doctorii de 12 litri a lui Hercule, a strigat din cauza durerii
făceau tot ce puteau ca să-l salveze. Însă a fost în zadar. de ficat.
În seara zilei de 13 iunie, inima a încetat să-i mai bată.
• trecerea bruscă de la un mediu la altul, de la medi-
Ca întotdeauna în cazul morții subite a unui suveran, s-a
ul și climatul mediteranean la cel arid și apoi la cel
vorbit de otrăvire. Crima ar fi fost plănuită de Antipater,
tropical (Grecia-Turcia-Egipt-Irak-Iran-India), care
locotenentul lui Alexandru, și înfăptuită de fiul acestuia,
l-ar fi epuizat
Iolaus, care era paharnicul regelui. Băutura mortală ar
fi fost apa înghețată luată din izvorul rîului Styx, din Ar- • pancreatită acută
cadia. Apa era pusă într-o copită de măgar, de cal sau
catâr, căci orice alt vas din lut, fier sau bronz ar fi cră- • o legendă spune că a făcut intoxicație atunci când a
pat din pricina răcelii și acidității apei. Ipoteza otrăvirii, intrat în contact cu râul Styx din Grecia
acceptată de îndată de mama lui Alexandru, Olimpia, i-a
oferit bătrânei regine, veșnic pusă pe represalii, un motiv • intoxicație alimentară sau exces de alcool
de răzbunare.
• intoxicație de la apa băută în India
Dar adevărul pare să fi fost altul. Clima caldă a
Babilonului în pragul verii, mlaștinile care înconjurau • moarte psihologică: Alexandru ar fi fost devastat
orașul, țînțarii: existau toate condițiile îmbolnăvirii de psihic de moartea lui Hefaiston și aceasta ar fi dus la
malarie. Alexandru delira deja când unul dintre gene- scăderea imunității organismului
ralii săi i-a pus întrebarea decisivă: cui îi lăsa imperiul?
„Celui mai bun/puternic/vrednic/demn“, ar fi răspuns el.
După alții, răspunsul ar fi fost: „Celui mai puternic“ sau: 13.2 Posibilul complot
„Celui mai vrednic“, și, scoțându-și inelul, l-a pus pe de-
getul lui Perdiccas. Se poate bănui cine a născocit acest Suspecți:
scenariu. Dar i se poate da crezare? Mărturiile oficia-
le atestă faptul că, începând cu 10 iunie, bolnavul, foarte
• Casandru: după moartea lui Alexandru, el i-a ucis
slăbit, n-ar mai fi putut rosti cuvintele care i-au fost atri-
familia: pe Roxana, soția sa și pe fiul acesteia, și
buite. Este însă o tactică bine știută că, în scopuri politice
apoi pe mama lui Alexandru, Olimpia
și pentru a influența opinia publică, să li se atribuie pos-
tum suveranilor aflați pe patul morții tot felul de cuvinte. • Complotul Casandru-Antigoniu-Ptolemeu-
Sunt controverse legate de ultimele sale cuvinte, având Lisimach-Seleucos, generalii diadohi care au
dublă semnificație: “lui Caterus” (Krater'oi) sau celui mai preluat puterea și au împărțit marele imperiu
14 14 ALEXANDRU CEL MARE ÎN DIFERITE CULTURI

• Roxana, soția lui Alexandru, care l-ar fi otravit pe eroul zeificat care unise lumea, au fost construite cu acest
acesta, cât și pe Hefaiston și pe Stateira, cea de-a prilej.
doua soție a lui Alexandru, într-o criză de gelozie.Potrivit lui Diodorus Siculus, trupul a fost îmbălsămat și
Alexandru își iubea partenerul de viață, pe Hefaiston
cufundat în miere, pentru a scăpa neatins de căldurile to-
• Eunucul său favorit, Bagoas, care era cel mai apro- ropitoare ale deșertului și, după o călătorie de doi ani,
piat de rege, care l-ar fi otrăvit convoiul funerar a sosit în sfârșit în Egipt. În fruntea con-
voiului se afla fratele nevolnic la minte al lui Alexandru,
Filip Arhideus, pe care generalii macedoneni îl aleseseră
succesor la tron. Care era destinația finală a convoiului
este greu de spus. Unii susțin că ar fi fost oaza Siwah, un-
de oracolul lui Ammon confirmase, cu câțiva ani în urmă,
originea divină a lui Alexandru.
Dar cel mai probabil este vorba de Alexandria egipteană,
unde Ptolemeu Lagos susține ca ar fi fost înhumat, poate
și pentru a împlini astfel profeția prezicătorului favorit al
lui Alexandru, Aristander, ce spusese cândva „țara unde
trupul lui va fi înmormîntat va deveni cea mai prosperă
din lume”.
Trupul neînsuflețit al regelui a fost așezat într-un sarco-
fag de aur, iar mai apoi într-o casetă mare, tot din aur.
În drum spre monumentul funerar, Ptolemeu a deturnat
Sfantul Sisoe il plange pe Alexandru convoiul funerar, ducând sarcofagul cu trupul regelui la
Memphis, în Egipt. Succesorul acestuia, Ptolemeu al II-
lea Filadelful, a mutat sarcofagul în Alexandria, unde va
și rămâne vreme îndelungată. Ptolemeu al IX-lea Lati-
ros, unul dintre succesorii lui Ptolemeu I, topește sarco-
fagul de aur pentru fabricarea de monezi, așezând trupul
regelui într-o casetă de sticlă. În cele din urmă, în anul
200, împăratul Septimius Sever a închis mormântul rege-
lui pentru public.
Cert este că, atunci când procesiunea funerară a ajuns
în Siria, o armată trimisă de generalul Perdicas a
interceptat-o, căutând să fure trupul lui Alexandru, spre
a-l duce la Aigai, în Macedonia. A avut loc o luptă, în
urma căreia oastea lui Perdicas a fost înfrântă și convo-
iul și-a continuat drumul spre apus, ajungând în cele din
Sarcofagul urma la ținta finală a călătoriei, Alexandria.
Sfântul Sisoe, ucenic al Sfântului Antonie cel Mare, s-a
oprit lânga mormântul lui Alexandru cel Mare. Privind
13.3 Înmormîntarea spre osemintele celui care fusese până nu demult unul
dintre cei mai mari cuceritori și împărați ai lumii, sfântul
a început să cugete la zădărnicia vieții omenesti, vârsând
lacrimi pentru neajunsurile vieții.
În zilele noastre, mormântul și trupul cuceritorului par a fi
pierdute pe veci. Imediat după oficializarea creștinismu-
lui, în secolul al IV-lea, nu a mai apărut nicio menționare
a mormântului.

Funeraliile lui Alexandru, conform scrierilor lui Diodorus


14 Alexandru cel Mare în diferite
Strabon, Plutarh și Pausanias, precum și alti autori antici, culturi
menționează că trupul său neînsuflețit ar fi fost înhumat
la Alexandria, într-un mausoleu numit Soma, termen ce Realizările și domnia lui Alexandru cel Mare sunt preves-
însemna, în greaca veche, „mormânt”. Un sarcofag de aur tite și menționate în Biblie, în special în Cartea lui Daniel
și o construcție grandioasă, menită să-l adăpostească pe și Cartea Macabeilor. Și va ieși la iveală un rege viteaz și
15

pământ și 1-a călcat în picioare și nimeni n-a scăpat pe


berbec. * Și țapul a crescut foarte și când a ajuns puter-
nic, cornul cel mare s-a sfărâmat și am zărit patru coarne
crescând în locul lor, spre cele patru vânturi ale cerului.
(Daniel-Capitolul 8,vers.2-8)
* apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste
tot pământul. (Daniel-Capitolul 2,vers.39)
# După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, ca-
re a ieșit din țara Chitim și a bătut pe Darie, regele Perșilor
și al Mezilor, a domnit în locul lui, fiind cel dintâi împărat
de neam grecesc. # Și a făcut războaie multe, a biruit mul-
te cetăți și a nimicit pe regii pământului. # Și a trecut până
la marginile pământului, a luat prăzi de la neamuri multe
și a fost supus pământul înaintea lui. # Și s-a înălțat și s-a
ridicat inima lui și a adunat putere și oștire foarte tare. #
Și a stăpânit țări și neamuri și tirani și i-au fost lui birnici.
# Și după aceasta a căzut la pat și a înțeles că i se apropie
moartea. # Atunci a chemat slugile sale cele cinstite, care
erau cu sine, crescuți din tinerețe, și le-a împărțit regatul
său, încă fiind viu. # Și a domnit Alexandru timp de doi-
sprezece ani, și a murit. # Și au stăpânit slugile lui fiecare
la locul său. # Și au pus toți steme după ce a murit el, și
fiii lor după dânșii ani mulți, și s-au înmulțit răutățile pe
pământ.
Alexandru încălecîndu-l pe Bucefal
(Cartea întâi a macabeilor-Capitolul 1,vers.1-10)
Alte referiri la el apar și în Zoroastrism, ca Arda Wiraz
Nāmag ca “Alexandru blestemat” sau Guzastag, ca ur-
va stăpâni peste un regat puternic și va face numai ceea mare a cuceririi sale a Imperiului persan și distrugerea
ce i se va părea bun.Iar când va fi în culmea puterii sale, capitalei Persepolis și este acuzat de distrugerea temple-
regatul lui se va prăbuși și se va împărți după cele patru lor și arderea textelor sacre zoroastrice. El este, de ase-
vânturi ale carului, fără ca să rămână urmașilor lui și nici menea, cunoscut ca Eskandar-e Maqduni (Alexander din
să aibă putere întocmai ca mai înainte, că regatul lui va fi Macedonia), în persană, al-Iskandar Al-Makduni Al- Yu-
sfâșiat și se va împărți la alții decât la aceia din neamul nani, în arabă, ‫אלכסנדר מוקדון‬, Alexander Mokdon în
lui. (Daniel-Capitolul 11,vers.3-4) ebraică, și Tre-Qarnayia în aramaică (cel cu două coarne,
Apoi m-am uitat din nou și iată o altă fiară, asemenea aparent din cauza unei imagini bătute pe monede în tim-
unui leopard, având pe spate patru aripi de pasăre; și fiara pul domniei sale, care aparent îl înfățișează cu cele două
avea patru capete, și i s-a dat putere. (Daniel-Capitolul coarne de berbec ale zeului egiptean Amon).
7,vers.6) În Egipt, Alexandru a fost portretizat ca fiul lui Nectanebo
* Și m-am uitat în vedenie și, când priveam, parcă eram în al II-lea, ultimul faraon înainte de cucerirea persană.
capitala Suza, care este în țara Elamului și, stând cu pri- În Coran, el a fost o figură eroică, care a construit un zid
virea ațintită, eram pe fluviul Ulai. * Și am ridicat ochii de apărare împotriva popoarelor Gog și Magog. El a că-
mei și m-am uitat și iată un berbec cu două coarne stând lătorit apoi in lumea cunoscută în căutarea fântânii tine-
în picioare în fața fluviului și coarnele lui erau lungi, iar reții, în cele din urmă devenind un profet. De remarcat
unul mai lung decât celălalt și cel mai lung creștea cel din este faptul că Bucefal, calul său favorit, a fost numit Du-
urmă. * Am văzut berbecul lovind cu coarnele la apus, cipal, care înseamnă “cap de taur”, făcând aluzie la forma
la miazănoapte și la miazăzi și nici o fiară nu-i putea sta unui taur cu coarne în frunte.
împotrivă și nimeni nu scăpa de asuprirea lui. El făcea ce
voia și creștea. * Și m-am uitat cu luare aminte și iată un În India și Pakistan, mai precis Punjab, este cunoscut sub
țap venea de la apus pe deasupra feței pământului, fără numele de “Sikandar”, derivat din persană.
ca să-l atingă. Și țapul avea un corn între ochi, care corn În Europa medievală a fost inclus în categoria celor " No-
se putea zări. * și a venit până la berbecul cel cu două uă vrednici” , un grup de eroi care au toate calitățile ideale
coarne pe care l-am văzut stând în fața fluviului și s-a nă- ale cavalerismului. În Shahnameh, Alexandru este des-
pustit spre el cu toată tăria puterii lui. * Și l-am văzut cum cris ca un copil de rege persan, dar care a fost adoptat de
s-a apropiat de berbec, s-a întărâtat împotriva lui și a lo- regele macedonean, Filip.
vit berbecul și i-a sfărâmat cele două coarne, iar berbecul
nu mai avea putere să i se împotrivească; și l-a aruncat la Însa, conform lui Dante Alighieri, la Cântul 12 din Infer-
16 17 OAMENII LUI ALEXANDRU

nul, Alexandru cel Mare a ajuns în cea mai adâncă parte să puna bazele unui Imperiu Euroasiatic care să îmbine
a râului de sânge, Cercul al șaptelea al iadului, așezat ală- cultura greacă cu cea orientală. N-a reusit în totalitate,
turi de cei mai mari ucigași ai istoriei. însa în schimb, a pus bazele la ceea ce numim noi în pre-
zent: Globalizare.
Așa cum a murit în plină glorie, Alexandru cel Mare va
15 Alexandru cel Mare: între mit rămâne pentru totdeauna un mare comandant tânăr al an-
și legendă tichității.

Există un număr mare de legende folclorice și tradiționa-


le despre marele cuceritor al antichității. Se povestește
16 Orașe
că a fost fiul ultimului faraon al Egiptului și că în copilă-
rie, Filip l-a aruncat la lei și că l-ar fi aruncat accidental pe • Alexandria, Egipt
un astronom egiptean într-o groapa. Se spune că a cucerit • Asiana Alexandria, Iran
Roma și Cartagina. Ar fi întâlnit giganți, oameni fără cap,
cu șase picioare și șase brațe, pitici, oameni-maimuță și • Alexandria în Ariana, Afganistan
oameni galbeni în India. A fost înghițit de un pește uri-
aș și scuipat afara. A călătorit în ținuturi întunecate unde • Alexandria din Caucaz, Afganistan
Soarele nu răsărea niciodată. Ar fi explorat Munții Hima- • Alexandria Oxus, Afganistan
laya. Că a zburat pe spatele unei păsări imense și că s-a
întâlnit cu amazoanele. Acesta ar fi descoperit și fântâna • Alexandria a Arachosians, Afganistan
tinereții.
• Alexandria Indus, Pakistan
Atât de divinizat a fost Alexandru cel Mare pentru reali-
zările sale, încât europenii și oamenii din Orientul Mijlo- • Bucephalous Alexandria, Pakistan
ciu erau încântați și extaziați de inventarea și istorisirea
• Alexandria Eschate („mai departe”), Tadjikistan
acestor legende. Alexandru cel Mare era de asemenea,
standardul cu care voiau să se măsoare alți cuceritori, • Iskenderun (Alexandretta), Turcia
ca: Iulius Cezar care a căzut plângând când i-a vizitat
o statuie de-a sa și când a citit fragmentul care descria • Kandahar (Alexandropolis), Afganistan
moartea mentorului său, spunând că nu a realizat nimic
• Iskandariya (Alexandria), Irak
față de Alexandru care la vârsta lui tânară, cucerise Per-
sia; împaratul Caracalla l-a admirat și el;Hanibal, care
i-a studiat tacticile pentru a invada Roma, a căror stra-
tegii sunt considerate de valoroase în armata americană 17 Oamenii lui Alexandru
de azi. Ultima regină elenistică a Egiptului Ptolemeic,
Cleopatra, se considera a fi urmașa acestuia, fiind de sân- 17.1 Generalii
ge grecesc. Sultanii din evul mediu, ca Mahomed al II-
lea sau Soliman I au încercat să extindă Imperiul Otoman • Admetus din Macedon
până la aceleași dimensiuni ale Imperiului lui Alexandru.
Influența lui a continuat și în epoca modernă- împaratul • Aeschylus din Rhodos
francez Napoleon I și-a decorat dormitorul cu un portret • Alcetas
de-al său, iar Adolf Hitler tot menționa în discursurile sale
despre expasiunea estica a Germaniei naziste, asemănând • Alexander Lyncestis
Rusia cu Imperiul Persiei și Germania cu Imperiul Mace-
donean. Așa cum și Alexandru a năzuit să devină asemeni • Amyntas (Nicolaus)
lui Ahile, toți comandanții militari și-au dorit să-l depă- • Antigenes
șească. Niciun alt lider militar ca el, nici măcar Ginghis
Han, n-au reușit să cucerească teritorii atât de vaste într- • Antigonus I Monophthalmus
un timp atât de scurt (12 ani), fără sa fie înlăturat de la
putere sau să sfârșească în umilința. Niciun alt lider oc- • Antigonos (Callas)
cidental nu a mai reușit să cucereasca într-un timp atât • Antipater
de scurt Persia (sau Iranul de azi) datorita reliefului mun-
tos, greu de traversat. Alexandru cel Mare n-a pierdut • Archon din Pella
nicio bătălie. Deși în perioada imediat după moartea sa
au urmat numai războaie dintre generalii săi, s-a născut • Ariston Macedon
o noua cultură - Elenismul în care, datorită lui, cultura a • Ariston din Paionia
progresat. Cultura greacă a influențat până și arta budista
datorită intervenției militare din India. Alexandru dorea • Aristonous din Pella
17.2 Satrapii 17

• Arrhidaeus • Perdiccas
• Arybbas (somatophylax) • Peucestas
• Asander • Pharnuches din Lycia
• Asclepiodorus din Macedon • Philip ( Machatas)
• Attalus (Andromenes) • Philotas
• Cleitus cel Negru • Philotas (satrap)
• Calas (general) • Philoxenus (general)
• Caranus (hetairos) • Polemon ( Andromenes)
• Chares Mytilene • Polydamas Macedon
• Cleander Macedon • Polyperchon
• Cleitus cel Alb • Proteas Macedon
• Coenus (general) • Ptolemeu (Seleucus)
• Coeranus Beroea • Ptolemeu (Philip)
• Craterus • Ptolemeu I Soter
• Demaratus (hetairos) • Seleucus I Nicator
• Demonicus din Pella • Sibyrtius
• Dimnus • Simmias of Macedon
• Docimus • Sitalces II
• Eudemus (general) • Stasanor
• Eumenes • Timanthes din Pella
• Eurybotas • Tlepolemus (general)
• Hegelochus Macedon • Zopyrion
• Hephaestion-Somatophylakes
• Langarus 17.2 Satrapii
• Laomedon din Mytilene • Ada din Caria

• Leonnatus • Amyntas (Nicolaus)

• Amyntas (Andromenes) • Andragoras

• Menander (general) • Antigenes (general)

• Menes din Pella • Antigonus I Monophthalmus

• Neoptolemus (general) • Archon din Pella

• Ophellas • Asander

• Panegorus • Atropates

• Pantordanus • Calas (general)

• Parmenion • Cleomenes din Naucratis


• Peithon • Cleitus cel Alb
• Peithon ( Agenor) • Eumenes
18 19 GALERIE DE IMAGINI

• Laomedon din Mytilene • Asia Mica a fost obținută de către Attalizi.

• Lysimachus • Posesiunile indiene au fost pierdute.


• Menander (general)
Astfel, profeția biblică din Daniel 8 cu privire la Imperiul
• Mithrenes Macedonean s-a împlinit ad-litteram.
• Nearchus În traducere numele Alexandru înseamnă „apărătorul
omului”. Marele vis a lui Alexandru cel Mare era sa
• Neoptolemus (general) unească Grecia și să distrugă Imperiul Persan, care era
cel mai mare pericol pentru orașele-stat din Grecia.
• Nicanor (satrap)

• Oxyartes

• Peithon

• Peithon (Agenor)

• Peucestas

• Philip (satrap)

• Philip (son of Machatas)


Imperiul lui Alexandru cel Mare la maxima sa întindere
• Philotas (satrap)

• Philoxenus (general)

• Phrataphernes

• Regele Porus

• Ptolemeu I Soter

• Seleucus I Nicator

• Sibyrtius

• Stasanor
Imperiul lui Alexandru cel Mare la nivel global
• Taxiles

• Tlepolemus (general)
19 Galerie de imagini
18 Împărțirea imperiului • Bătălia de la Chaeronea

Celui mai puternic (Krat'eroi). În acești termeni si- • Bătălia de la Granicus


bilinici și-a desemnat Alexandru cel Mare succesorul pe
patul de moarte. Fiecare din generalii săi putea crede că • Bătălia de la Issus
acest calificativ se referea la el. Imediat, imperiul a fost
• Asediul Tyrului
împărțit în regiuni conduse de diadohi său urmași care,
după ce s-au luptat între ei peste 40 de ani (323 i.Hr.−281 • Bătălia de la Gaugamela - faza iniţială
i.Hr.), și-au împărțit, în cele din urmă, imperiul său:
• Bătălia de la Gaugamela - faza decisivă
• Teritoriile din vest (Mesopotamia și Persia) au
fost obținute de către Seleucizi, aceștia formând • Bătălia de la Hydaspes - traversarea râului
Imperiul Seleucid;
• Bătălia de la Hydaspes - atacul decisiv
• Macedonia a fost obținută de către Antigonizi;
• Statuia lui Alexandru cel Mare din Skopje
• Egiptul a fost obținut de către Ptolemei, astfel
formându-se Egiptul Ptolemeic; • Statuia lui Alexandru cel Mare din Štip
19

20 Note • Nestiutul mormant al lui Alexandru Macedon, 9 ia-


nuarie 2008, Gabriel Tudor, Revista Magazin
[1] 100 de personalități – Oameni care au schimbat destinul
• Urzeala tronurilor: războiul succesorilor lui Alexan-
lumii, Editura De Agostini Hellas, Ediție săptămânală, Nr.
11 - Alexandru cel Mare, Atena, 2009 dru cel Mare, 7 octombrie 2011, Andreea Lupșor,
Historia
[2] Adelina Piatkowski, O istorie a Greciei antice. Ed. Alba-
tros, București, 1988 • Cioburi din gloria Macedoneanului, 10 decembrie
2009, Revista Magazin
[3] Bebe Ciaușu, Chemare la caracter în vremuri de compro-
mis, Ed. Casa cărții, Oradea, 2005. • Falanga macedoneană: secretul invincibilității lui
Alexandru cel Mare, 29 aprilie 2013, Nicu Pârlog,
[4] Pierre Lévêque, Aventura greacă. Ed. Meridiane, Bucu- Descoperă
rești, 1987
• Cine se află în Sarcofagul lui Alexandru cel Mare?,
[5] Aelian, Varia Historia, iii. 23; Curtius, Historiae Alexan- 18 ianuarie 2013, Adevărul - articol Historia
dri Magni, vi. 5; x. 1

[6] François Chamoux, Civilizația greacă. Ed. Meridiane, Imagini


București, 1985
• ro Sarcofagul lui Alexandru Macedon
[7] http://www.litera.ro/bestseller-international-80/
biografii-necenzurate-ale-unor-oameni-$-$527

[8] „Kingdoms of the Successors of Alexander: After the 24 Vezi și


Battle of Ipsus, B.C. 301”. 1800-1884. http://www.wdl.
org/en/item/11739/. Accesat la 27 iulie 2013.
• Alixăndria
[9] Depuydt, L. “The Time of Death of Alexander the Great:
11 June 323 BC, ca. 4:00–5:00 pm”. Die Welt des Orients
28: 117–135.

21 Bibliografie
• „Alexandru cel Mare”. Enciclopedia Personalităților
(Bucuresti: ROMPRINT) nr. 4. 2002.

• The Encyclopedia of World History, Sixth Edition,


General Editor: Peter N. Stearns, Houghton Mifflin
Company, Boston, 2001. ISBN 0-395-65237-5

• 100 de personalități – Oameni care au schimbat des-


tinul lumii, Editura De Agostini Hellas, Ediție săp-
tămânală, Nr. 11, Atena, 2009

• Biografii necenzurate ale unor oameni celebri-


Autor(i): Will Cuppy,Editura:Litera,ISBN 978-
973-675-429-6

22 Lectură suplimentară
• Dumitru Tudor, Alexandru Macedon, Editura Știin-
țifică, București, 1968.

23 Legături externe
• Alexandru Cel Mare, geniu carismatic, 28 martie
2006, Gabriel Tudor, Revista Magazin
20 25 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

25 Text and image sources, contributors, and licenses


25.1 Text
• Alexandru cel Mare Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Mare?oldid=10410351 Contribuitori: Gutza, Radufan, Hashar,
Robbot, Laurap, Elerium, Svmoinesti, MihaitzaBot, Rebel, YurikBot, Arado, AdiJapan, RobotQuistnix, Orioane, Anclation, FelixBot, Re-
belRobot, Andrei Stroe, Miehs, FlaBot, Strainubot, NeaNita, Pixi, Jokes Free4Me, GEO, Parvus7, Victor Blacus, After Shock, Escarbot,
Rsocol, Thijs!bot, JAnDbot, Dosz, Highhopes, Minisarm, CommonsDelinker, Placet experiri, Cezarika1, Rei-bot, Prunescu dan, Vol-
kovBot, Florin222, TXiKiBoT, Archelaos~rowiki, Ommiy-Pangaeus, Firilacroco, SieBot, Loveless, BotMultichill, Tico, AlleborgoBot,
RadufanBot, FeodorBezuhov, Gikü, Asybaris01, DragonBot, Nicolae Coman, Ark25, Alexander Tendler, OKBot, Alexbot, AMDATi,
robot, SilvonenBot, CarsracBot, WikiDreamer Bot, Numbo3-bot, Peti610bot, Solt, Luckas-bot, Danvasilis, MystBot, Ptbotgourou,
Jotterbot, Vincent Steenberg, ArthurBot, Max300079, Berthold Werner, Wikiuser1994, Xqbot, Sîmbotin, Djrayinmix, Terraflorin, Kos-
tas44paok, ButkoBot, TobeBot, Dinamik-bot, TjBot, MakedonArman, Huligan, Angel.best sweet, EmausBot, ZéroBot, Ionutp, RsocolBot,
Coagulans, Mateicovrig, Alin, WikitanvirBot, FoxBot, CocuBot, Alex Nico, Oanitica, Ooo-eee-o-u, MerlIwBot, MihaelaAndreeaS, Am-
my2000, Alex17as, Slyther, AvocatoBot, Pafsanias, HiW-Bot, SarahStierch, Artemisfight, Sebastianpin, Teoodora, Kristina12, Acidutza,
DyDy14, Black Agent, Andreix2012, Belizarie, GÜT, Addbot, Dimth, Mariana Anatana, XXN-bot, Wintereu, Delia2003, Ghelmeci,
KasparBot, Voloh28, Andrei apostol și Anonim: 147

25.2 Images
• Fișier:Alexander-Empire_323bc.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/Alexander-Empire_323bc.jpg Li-
cență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Thomas Lessman (Contact!)
• Fișier:Alexander_The_Greate_and_Roxane_by_Rotari_1756.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/
Alexander_The_Greate_and_Roxane_by_Rotari_1756.jpg Licență: Public domain Contribuitori: arthermitage.org Artist original: Pietro
Rotari
• Fișier:Alexander_and_Hephaestion.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5d/Alexander_and_Hephaestion.
jpg Licență: Public domain Contribuitori: Transferred from en.wikipedia to Commons by ‫מתניה‬. Artist original: Neilwiththedeal at engleză
Wikipedia
• Fișier:Alexander_and_Porus_draw.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/70/Alexander_and_Porus_draw.
jpg Licență: Public domain Contribuitori: Wikipedia: [1]
Original source: Müller-Baden, Emanuel (Hrsg.): Bibliothek des allgemeinen und praktischen Wissens, Bd. 1. - Berlin, Leipzig, Wien,
Stuttgart: Deutsches Verlaghaus Bong & Co, 1904. - 1. Aufl. Artist original: see the book
• Fișier:Alexander_taming_Bucephalus_by_F._Schommer,_German,_late_19th_century.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/
wikipedia/commons/a/ad/Alexander_taming_Bucephalus_by_F._Schommer%2C_German%2C_late_19th_century.jpg Licență: Public
domain Contribuitori: photograph of old drawing Artist original: François Schommer
• Fișier:Alexander_the_Great_in_the_Temple_of_Jerusalem.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/
commons/9/99/Alexander_the_Great_in_the_Temple_of_Jerusalem.jpg Licență: Public domain Contribuitori: 1. Web
Gallery of Art: <a href='http://www.wga.hu/art/c/conca/alexande.jpg' data-x-rel='nofollow'><img alt='Inkscape.svg'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/20px-Inkscape.svg.png' width='20' hei-
ght='20' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/30px-Inkscape.svg.png 1.5x,
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/40px-Inkscape.svg.png 2x' data-file-width='60' data-file-
height='60' /></a> Image <a href='http://www.wga.hu/html/c/conca/alexande.html' data-x-rel='nofollow'><img alt='Information icon.svg'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/20px-Information_icon.svg.png' width='20'
height='20' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/30px-Information_icon.svg.png
1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/40px-Information_icon.svg.png 2x' data-file-
width='620' data-file-height='620' /></a> Info about artwork
Artist original: Sebastiano Conca
• Fișier:Alexandermosaic.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/ba/Alexandermosaic.jpg Licență: CC-BY-SA-
3.0 Contribuitori: Transferred from en.wikipedia to Commons by Piero. Artist original: Magrippa at engleză Wikipedia
• Fișier:AlexandertheGreatbyGeorgeSStuart.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e5/
AlexandertheGreatbyGeorgeSStuart.jpg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: http://www.galleryhistoricalfigures.com Artist ori-
ginal: Peter d'Aprix
• Fișier:Alexansersarkofagen.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Alexansersarkofagen.jpg Licență: CC-
BY-SA-3.0 Contribuitori: Nina-no Artist original: User Nina on no.wikipedia
• Fișier:Aristotle_tutoring_Alexander_by_J_L_G_Ferris_1895.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fb/
Aristotle_tutoring_Alexander_by_J_L_G_Ferris_1895.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.mlahanas.de/Greeks/
Aristotle/AristotleAlexander.html Artist original: Jean Leon Gerome Ferris
• Fișier:Batalla_de_Gaugamela_(M.A.N._Inv.1980-60-1)_01.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7d/
Batalla_de_Gaugamela_%28M.A.N._Inv.1980-60-1%29_01.jpg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Photograph: Luis García
(Zaqarbal), 3 decembrie 2008 Artist original: anonim
• Fișier:Battle_of_Gaugamela_(Arbela).PNG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Battle_of_Gaugamela_
%28Arbela%29.PNG Licență: CC BY 3.0 Contribuitori: Image taken by User:Mathiasrex Maciej Szczepańczyk Artist original: Tapes-
try after a work by Charles Le Brun, court painter to the Sun King (Louis Quatorze)
• Fișier:Charles_Le_Brun,_Le_Passage_du_Granique,_1665.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f6/
Charles_Le_Brun%2C_Le_Passage_du_Granique%2C_1665.png Licență: Public domain Contribuitori:
• http://cartelen.louvre.fr/cartelen/visite?srv=car_not_frame&idNotice=28684 Artist original: Charles Le Brun
25.2 Images 21

• Fișier:Charles_Le_Brun_-_Entry_of_Alexander_into_Babylon.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/


Charles_Le_Brun_-_Entry_of_Alexander_into_Babylon.JPG Licență: Public domain Contribuitori: [1] Artist original: Charles Le Brun
• Fișier:Charles_Le_Brun_-_Les_reines_de_Perse_aux_pieds_d'Alexandre_dit_aussi_la_tente_de_Darius_-_Google_Art_
Project.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e8/Charles_Le_Brun_-_Les_reines_de_Perse_aux_pieds_d%
27Alexandre_dit_aussi_la_tente_de_Darius_-_Google_Art_Project.jpg Licență: Public domain Contribuitori: twFcZPh_L8nOIA at
Google Cultural Institute, zoom level maximum Artist original: Charles Le Brun
• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to be
slightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,
created by Reidab.
• Fișier:Dariusfa.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/Dariusfa.jpg Licență: Public domain Contribuitori:
Web Gallery of Art: <a href='http://www.wga.hu/art/d/diziani/gaspare/dariusfa.jpg' data-x-rel='nofollow'><img alt='Inkscape.svg'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/20px-Inkscape.svg.png' width='20' height='20'
srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/30px-Inkscape.svg.png 1.5x, https://upload.
wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Inkscape.svg/40px-Inkscape.svg.png 2x' data-file-width='60' data-file-height='60'
/></a> Image <a href='http://www.wga.hu/html/d/diziani/gaspare/dariusfa.html' data-x-rel='nofollow'><img alt='Information icon.svg'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/20px-Information_icon.svg.png' width='20'
height='20' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/30px-Information_icon.svg.png
1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Information_icon.svg/40px-Information_icon.svg.png 2x' data-file-
width='620' data-file-height='620' /></a> Info about artwork Artist original: Gaspare Diziani
• Fișier:Edit-clear.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Edit-clear.svg Licență: Public domain Contribuitori:
The Tango! Desktop Project Artist original: The people from the Tango! project
• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-
buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: David
Vignoni
• Fișier:Istanbul_-_Museo_archeol._-_Alessandro_Magno_(firmata_Menas)_-_sec._III_a.C._-_da_Magnesia_-_Foto_G._Dall'
Orto_28-5-2006_b-n.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/Istanbul_-_Museo_archeol._-_Alessandro_
Magno_%28firmata_Menas%29_-_sec._III_a.C._-_da_Magnesia_-_Foto_G._Dall%27Orto_28-5-2006_b-n.jpg Licență: Attribution
Contribuitori: Operă proprie Artist original: Giovanni Dall'Orto
• Fișier:Le_Brun,_Alexander_and_Porus.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Le_Brun%2C_
Alexander_and_Porus.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.ibiblio.org/wm/paint/auth/le-brun/ Artist original:
Charles Le Brun
• Fișier:Louxor_Amon_Ra_Alexandre.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Louxor_Amon_Ra_
Alexandre.jpg Licență: CC BY 3.0 Contribuitori: travail personnel / Minolta DiMAGE Xt Artist original: Neithsabes
• Fișier:MacedonEmpire.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/40/MacedonEmpire.jpg Licență: CC-BY-SA-
3.0 Contribuitori: created by user Artist original: Generic Mapping Tools
• Fișier:Mid-nineteenth_century_reconstruction_of_Alexander’{}s_catafalque_based_on_the_description_by_Diodorus.jpg
Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1f/Mid-nineteenth_century_reconstruction_of_Alexander%27s_
catafalque_based_on_the_description_by_Diodorus.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.alexanderstomb.
com/main/imageslibrary/alexander/index.htm Artist original: Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718'
title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/
thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590' /></a>
• Fișier:Monsiau_-_Alexandre_et_Diogène.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Monsiau_-_Alexandre_
et_Diog%C3%A8ne.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.bridgemanartondemand.com/art/108394/Alexander_and_
Diogenes_1818 Artist original: Nicolas-André Monsiau
• Fișier:Napoli_BW_2013-05-16_16-24-01.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/Napoli_BW_
2013-05-16_16-24-01.jpg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Self-photographed Artist original: Berthold Werner
• Fișier:Pallas_Athena_by_Rembrandt_Museu_Calouste_Gulbenkian_1488.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/
commons/2/22/Pallas_Athena_by_Rembrandt_Museu_Calouste_Gulbenkian_1488.jpg Licență: Public domain Contribuitori: mu-
seu.gulbenkian.pt : Home : Info : Pic Artist original: Atribuit lui Rembrandt
• Fișier:Porcelana_de_Alejandro_Magno_(M.A.N._Inv.2004-74-1)_01.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/
4/46/Porcelana_de_Alejandro_Magno_%28M.A.N._Inv.2004-74-1%29_01.jpg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Photograph: Luis
García (Zaqarbal), 3 decembrie 2008. Artist original: anonim
• Fișier:Question_book-4.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Question_book-4.svg Licență: CC-BY-SA-
3.0 Contribuitori: Created from scratch in Adobe Illustrator. Originally based on Image:Question book.png created by User:Equazcion.
Artist original: Tkgd2007
• Fișier:The_Death_of_Alexander_the_Great_after_the_painting_by_Karl_von_Piloty_(1886).jpg Sursă: https://upload.wikimedia.
org/wikipedia/commons/e/eb/The_Death_of_Alexander_the_Great_after_the_painting_by_Karl_von_Piloty_%281886%29.jpg Licen-
ță: Public domain Contribuitori: The Bible and its Story Taught by One Thousand Picture Lessons, edited by Charles F. Horne and Julius
A. Bewer, published by Francis R. Niglutsch, New York, 1908 Artist original: Necunoscut
• Fișier:The_killing_of_Cleitus_by_Andre_Castaigne_(1898-1899)_reduced.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/
commons/3/34/The_killing_of_Cleitus_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29_reduced.jpg Licență: Public domain Contribuitori:
here Artist original: Andre Castaigne (1861-1929)
22 25 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

• Fișier:The_wedding_of_Alexander_and_Roxane_by_Andre_Castaigne_(1898-1899).jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/


wikipedia/commons/1/1e/The_wedding_of_Alexander_and_Roxane_by_Andre_Castaigne_%281898-1899%29.jpg Licență: Public
domain Contribuitori: Public Domain Artist original: ?
• Fișier:Varlaam5.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c7/Varlaam5.png Licență: CC BY 3.0 Contribuitori:
Operă proprie Artist original: Erud
• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-
tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

25.3 Content license


• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0